Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poezie > Oglindire > Mobil |   



Jurnalul cu vise al Juliei May de Mariana Zavati Gardner

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Jurnalul cu vise al Juliei May (II)  

Mariana Zavati Gardner  

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Să-i facă dezlegare de piatră  

Oşteanul bătea darabana  

în grădina cu flori de timp  

păzite de motani şi prund  

Unde nu mai erau anotimpuri  

doar ore-nşirate pe aţă  

de la un capăt la altul  

Nici bâlci şi nici carnaval  

la marginea târgului străin  

Oşteanul aluneca în oglindă  

Pe cărţi poştale punea vag  

amprente de bocanci osteniţi  

Mut aştepta orele să se petreacă  

Prin gânduri îi trecau mumii de demult  

ţipete secate, înfipte-n munte  

năluci fluide ale celor rămaşi  

departe, pe unde trecuse, departe  

trimis la datorie de politicieni  

contaminaţi de braşoave -  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Patru cercuri din argilă  

Văpăi şi dănţuitori în iarnă  

Renaştere din răposaţi  

În codru, la mijloc întuneric  

şi-o gospodărie solidă din lemn  

Rădăcini, flori, ierburi, răşini,  

În gospodăria din lemn cioplit  

În codru, la mijloc întuneric  

Unde toţi venerează un canoe magic  

apa vieţii şi-un oaspete de suflet  

Duh purtător de sfârşit  

Patru cercuri, la mijloc văpăi  

cu povârnişul veşnic în faţă  

Patru cercuri şi-un oaspete de suflet  

De jur împrejur, la mijloc văpăi -  

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Exersa mereu la vioară  

în iatacul de la bloc  

Iscodea tânjind de după perdele  

jocuri cu câini maidanezi  

Cu mâna beteagă aranja  

câte-un ornament prăfuit  

aflat pe bufet de când era mititel  

şi măicuţa-l dezmierda  

când îi punea notele pe portativ  

O partitură zdrenţuită  

de mâini vineţite pe jocul cu clape  

când reumatismul înşeală  

prin draperii stânjenite  

Exersa cântecele de leagăn  

după cum îl învăţase măicuţa  

Vedea copiii de la colţul de stradă  

casa de dincolo, cea cu cerdac  

urmând dricul fără podoabe cu cai  

Se trecuse măicuţa; o petreceau  

Doi copii -  

Cireşul bunicii Elisa ploua cu petale  

în gradina cu pomi roditori  

şi pisici de pripas -  

Bunica încărcată cu daruri  

urcase în nouri înainte de hram  

După o demolare pripită şi stearpă  

cu năluci ca mirese pe mozaicul nins  

în oraşul cu pretenţii şi cale ferată  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Înainte de cununie  

ursul, morunul,  

vulturul, castorul,  

munţi cu păduri  

aur neprihănit  

la soare-răsare  

Toţi dănţuiau  

peste fâşii azurii  

Dâre de animale  

urme de păsări  

De pază la intrare  

un urs doborât  

pene de vultur  

Mulţime confuză  

Întreceri de canoe  

După cununie.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

În cadru după cadru la TV  

în oraşul cu omizi  

unde se stropesc chimicale  

În anotimpul uscat  

se aflau mlaştini secate  

cu hârtii aruncate  

şi cartoane murdare  

la orice mângâiere de aer  

doage ruginite pentru butoaie  

deşeuri menajere căzute din bloc  

se hârjoneau mototol, se adunau  

aruncate orfane de la ferestre  

triste lângă borduri se grămădeau  

atomi ca solzii pe aţă -  

La tribune, învăţaţii politici  

se mândreau în vorbe sau pluteau  

peste muritorii fără scaune fixe  

martori la măririle celor aleşi  

băsmuiau planeta cu sfaturi  

în cadru după cadru la TV  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Unde puntea  

întâlnea iezerul  

neveste gătite  

purtau mocasini  

de-un roşu-aprins  

şi rochie de sărbătoare -  

Unde puntea  

întâlnea iezerul  

bărbaţi mândri  

purtau mocasini  

de-un roşu-aprins  

cămăşi din borangic  

şi pantaloni ţesuţi în casă -  

Mocasinii cei noi erau  

pentru-un om cu  

inel din argint şi peruzea  

ce urma sa-l schimbe  

pe-un inel cu mărgele  

Unde puntea  

întâlnea iezerul  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Viitor din ce este  

Prezent din ce-a fost  

Armăsari nemişcaţi  

pe arăturile artei ecvestre  

Urme de file-ostenite  

Noi cataloage şi mărci  

Adrese gratis de braşoave umflate  

Negustori de himere  

Costume de carnaval şi vorbe mobile  

Gondole pe canale-mpuţite  

Gesturi şi ţipete mute  

Din mers echipaje  

Din carete-n drum  

Armăsarii din cursele verii trecute  

sărind dintre filele  

cataloagelor nou apărute  

La vreme de carnaval  

Fermecaţi clopoţei cu surprize  

pe arăturile artei ecvestre  

Armăsari nemişcaţi  

Prezent din ce-a fost  

Viitor din ce este  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Ocrul ardea privirea  

la orizonturi albastre  

Vijelii şi insecte turbate  

Iarna... tălpi pentru zăpadă... tobogan...  

Vara... canoe din scoarţă de mesteacăn...  

Ochii sorbeau singurătatea  

Ocrul era pe azurul de ape  

din lacuri… din cascade…  

Vijelii şi insecte turbate  

Ocrul întâmpina privirea  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Daruri  

Promisiune vie de nuntă  

Daruri  

Pentru cei îndrăgostiţi  

Daruri  

Fecioare-mpodobite-n cununi din pin  

Daruri  

Feciori la taina din amurg  

Daruri  

Fecioare-acoperite-n pleduri de ţap  

Daruri  

Feciori la taina din zori  

Daruri  

Pleduri din păr de ţap de la munte  

Daruri  

Înainte de nuntă  

Daruri...  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Învelişuri de iuţeală topită  

în iureş continuu balsamic  

Arşiţă tentaculară îngheţată în film  

Motociclişti copleşiţi de capcane  

talmeş-balmeş în grămezi  

Bondari gonind în şir indian  

Diferite direcţii, mânioase albine  

Maşini clasice după camioane fantomă  

Viespi hărţuite printre motociclete  

din timpuri apuse în salturi  

se înecau în praful turbat  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Paznicii de Soroc mestecau ore în bărci feudale  

meşterite la şantiere navale de himeră  

Împăratul cel Mare poruncise corabie  

cu vele şi tichie de mărgăritar de cea mai bună  

calitate pentru zilele dalbe încercuite pe calendar  

Menestrelul cel Orb, înfăşat în hârtie,  

din ghereta albastră de la intrare  

culegea încet, încet, din stiva orelor-muncă,  

praful sudat pe lespezi lunare - le aduna din ochi,  

le măsura alene în grămăjoare tăcute  

din prund şi nisipuri cufundate-n ape  

Ziua se prefăcea în noapte şi noaptea în zi  

Luna stârnea valea cu lumina-i difuză  

Buruieni rânjeau pe cărări fără capăt  

Furtuna jelea împovărate oglinzi  

Nouri biruiau pe Iepuroaica cea Stearpă  

Ciuperci de tot felul se adăpau din pâcla cerească  

Vânători sfărâmau pojghiţa tăcerii scrobite  

Luna fugărea nimicuri prin făgaşuri sfioase  

Căile se lichefiau - potecile se cutremurau -  

Se anunţa o noapte ca oricare alta  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

pustietate, cununi din brad şi pipirig,  

închipuiau pustietatea  

singurătate lângă cascadă, sub umbrar  

posteau singurătatea  

în ierburi viguroase ei argumentau  

mutări în ierburi  

bivoli alergau spre a lor soartă  

prin prerii cu bivoli  

prin păduri de taină ca să-ntâlnească  

adevăruri prin păduri  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Emigrantul cu cheie  

Nu eşti la fel ca noi…  

E clar, nu eşti la fel ca noi…  

Spuse funcţionarul cu jilţ cu iniţiale  

aprobat de-o funcţionară ofilită care,  

alături, adaugă cu-un surâs diafan:  

Mai sunt şi alte detalii -  

Dreptatea le stătea ţeapănă pe birou;  

Avea creierul umflat de griji, de necazuri  

În zori, ochii-i jeleau după somn  

Abătuţi, peste zare, i se aflau părinţii,  

Copiii fără tată, soaţa bolnavă,  

Emigrantul însă … nu era la fel ca şi ei  

Sta cu alţi opt sau zece într-o încăpere  

Venetic îi era accentul când tăcea  

Când folosea cuvinte din dicţionare  

Răspunde numai când eşti întrebat,  

Taci din gură şi nu vorbi fără rost,  

Nu ai nimic să ne spui.  

Nu eşti de-al nostru, nu eşti la fel ca noi  

Arăţi venetic, miroşi a „spaima păgubaşului”  

Culege recolta şi „du-te acasă învârtindu-te”  

Dincolo de câmpuri, dincolo de orizont.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Dincolo de heleşteiele cu nuferi  

cerbul şi elanul se fugăreau besmetici  

Şarpele cu clopoţei aluneca pierdut  

Se ascundea în scoarţa de anin  

Scotocea muierea-vraci cununi de cedru  

Pentru foc vânătoresc, o scoarţă de mesteacăn  

Şi crăci de arţar zburlite în grămezi  

Şi scoarţă din ulm de meşterit canoe  

cerbul şi elanul se fugăreau besmetici  

dincolo de heleşteiele cu nuferi  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Când el ar sosi, mlaştini i-ar putea contopi  

descompuse-n miresme de cărnuri apuse  

Când el ar sosi, peştii ar putea să dispară  

ca ţărmuri să oglindească solzii-n nisipuri  

Când el ar sosi, mlaştinile i-ar destăinui  

tulburarea nedesluşită-n nisipuri dospite  

Când el ar sosi, s-ar rătăci de-a lungul  

drumeagului cu măslini şi oleandri bătrâni  

Când el ar sosi, vor depăna lângă ape  

neghioabe reverii de adolescenţă târzie  

Când el ar sosi, ziua fără culoare o să fie febrilă,  

desuetă răcoare prin buruieni muribunde  

Când el ar sosi, mlaştinile vor fi uscate  

se vor împiedeca prin ape cu deşeuri puhoi  

Când el ar sosi, visele s-ar sparge-n nouri  

şi clopote vor suna-n după-amiază cu tâlc  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Pe pământuri himera urla  

Pe ape himera urla  

În tufişuri bătea toba  

În pădure bătea toba  

Închipuiri se doreau împreună  

În nesfârşite zile de vară  

În tufişuri bătea toba  

În pădure bătea toba  

Visări hăituite de zimbri  

Prelungi nopţi de iscoadă  

Pretutindeni himera urla  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Stăteau în jurul mesei la mijloc  

Era dimineaţă - ţeseau cu gândul un vis  

înnodat în speranţă şi întâmplări viitoare  

Stăteau în jurul mesei la mijloc  

Caseta Pandorei cu capacul etanş fierbea  

paşii ce urmau să se afunde-n lumină  

Stăteau în jurul mesei la mijloc  

în casa cu etajere umplute cu temeri  

zilnic până-n plafon de adulţi confuzi  

Stăteau în jurul mesei la mijloc  

tăcuţi urmărind cum se-ncinge planeta  

de pălăvrăgeală şi zero acţiune  

Stăteau în jurul mesei la mijloc  

tot mai străini în tăcerea din casă.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Străbătând puhoiu-n canoe  

ca să hăituie somonul la deal  

Străbătând câmpia-n şa  

ca să hăituie copite-n ierburi  

Străbătând codrii pe jos  

ca să-nfrunte ursu-n hăţiş  

Străbătând potecile la Soare-răsare  

ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune  

Străbătând mereu... străbătând mereu...  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

În ceruri răposaţii se petreceau în rădvane  

Se strămutau prin nouri boiţi în curcubeu  

Cercuri se năruiau în himere cereşti -  

Se-împreuna ziua cu noaptea-n anotimpuri  

Calendare despre tinereţe şi bătrâneţe  

În ceruri răposaţii se petreceau în rădvane  

Se scuturau crinii în Grădina Domnului Ion  

şi frunzele din livada cu nuci de la Gura Văii  

Doamna Elisa trecea-n rădvan cu armăsari  

Albi, deocheaţi de Moaşa de la Hălmăcioaia  

În ceruri răposaţii se petreceau în rădvane  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

La Insula-de-pe-Râu neamuri dănţuiau  

hora cea din urmă în zbor liber spre nouri  

Insularii erau prinşi într-un joc cadenţat  

Altundeva, jucătorul de golf cu femeia bărbat  

erau la consiliu - ea uitase să se radă pe faţă  

la umbra şalupelor pentru schiul nautic  

Fundături cu obiecte-adunate pe vremuri  

Vorbe cioplite de falşi colectori virtuali  

Stăpânul Timpului clădea ascunzişuri  

unde păsări de pradă îşi ascundeau cuibul  

Colb de sosiri, colb de plecări  

Stive de vorbe strânse-n nisipuri  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Glasul ei era prins în himere  

ferecat fără ton acordat  

pârâu se zbătea în imagini,  

în întrebări şi-n răspunsuri  

Mâini vorbăreţe, degete cu ghiare  

Ochi furtunoşi copleşiţi de-ntuneric  

Himere rănite de văpaia din ziuă  

Licitaţie, balanţa cu minciuni  

Pretinsă lângă iubirea solară  

balansoar cu tentacule de piaţă  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Muzicanţi nupţiali ţeseau valuri  

în păduri din pini în armuri  

pe lângă antice drumuri romane  

unde maree loveau în tambure -  

Erau râuri vestejite, deşarte şi sure  

unde toamnele făceau matriţe din oameni  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

O stradă cu noroi şi cu pietre  

case modeste disciplinat aliniate  

Bătrânii pliveau straturi prin grădini  

Bătrânele smulgeau buruieni  

Copiii jucau fotbal frenetic  

în strada cu praf, în căldura toridă  

Casele aveau hârtie albastră la ferestre  

pentru siesta de după-prânz  

atunci o ploaie nărăvaşă, nemiloasă  

şi tropicală copleşea totul cam o oră -  

Oamenii se trezeau din reverii  

Totul se punea în mişcare,  

absorbinde munci menajere  

în aşteptarea răcorii din noapte  

Tot mai mulţi oameni mergeau la plimbare  

pe bulevarde, până când miezul de noapte  

îi trimetea pe la casele lor unde ferestrele  

rămâneau deschise până-n zori.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Vis fluid şi fragil de nouri  

melancolică mireasmă din tei aliniaţi,  

să împiedece trecutul să existe  

Privirile li s-au atins în himere  

şi-au zâmbet neştiut, neauzit  

de ceilalţi prezenţi în antice săli  

când ploaia lovea florile reci  

când lumina se îneca în întuneric,  

Tineri ţanţoşi ieşeau la vedere  

de-a lungul zidului de promenadă  

Neştiutor, el aluneca prin coridoare  

să dispară în volume cu praf bizantin  

păşea pe mozaic din năluci de ocazie  

departe în Sala Paşilor Pierduţi  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Căluţul de legănat meşterit din lemn  

Căluţul de legănat meşterit din ipsos  

Sunătoarea cocuţei meşterită-n argint  

Sunătoarea cocuţei meşterită din plastic  

Împrăştiate pe podeaua ceruită  

a iatacului cu dulapuri despărţitoare  

tapetat cu frunze galben-portocaliu  

de Domnul John, tatăl celor mici -  

Era la vedere o cutie mecanică cu muzică  

magic meşterită în Munţii Albaştri  

Elfi din carton urmăreau nemişcaţi  

ploaia adormită pe geamul agitat  

între fotoliul cu arcul zurliu  

şi canapeaua din pânză de sac  

o furtună de jucării cu ochii din sticlă  

o vidră din pluş cu privirea pierdută  

mobile plutind pe termale  

luptându-se cu umbrele  

născute pe chipuri surprinse  

Toate jucării multe grămadă  

adunate în podul casei cu pini  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Mă jucam de-a v-aţi ascunselea  

Înainte ca măicuţa să meargă-n oraş  

Prinţesa purta coroniţă  

din plastic şi mărgele lipite  

Măicuţa împingea landoul  

cu surioara glăsuind mofturoasă  

Măicuţa era tânără, îmbrăcată de toamnă  

Gândea cu voce tare:  

Tânăra Jacqueline se joacă  

de-a v-aţi ascunselea-n iatacuri secrete  

unde tapiserii agonizează de-a lungul  

sălilor de aşteptare, cusute-n petit point  

După-prânzuri, cu mişcări lente  

de dimensiuni, din alte lumi  

în pregătire, pajiştile serii căutau  

iubirea ce-ar fi putut să fie  

vorbe de dor la gura sobei  

stejari flămânzi să ascundă  

lebede muribunde de gripă aviară  

pe apele putrezinde din canalele urbei  

emoţii uscate de voci iritate  

în ecou din alte iatacuri -  

o petrecere la aniversarea  

zilei de naştere ar fi fost mai dorită  

Neliniştea măicuţei se urca în slăvi  

o gheruia dis-de-dimineaţă  

ziua se năştea indiferentă, cariată  

gata să se-nece -  

Neaşteptate erori şi schimbări  

Documente treceau din mână în mână  

în aleea victoriană  

lăsată deoparte pentru pietoni  

aleea pietruită ducea spre teii  

proaspăt plantaţi  

gata-gata să-mbobocească  

timid sub coroane de frunze  

reclamând imunitate vis-à-vis de adulţi  

În mintea ei măicuţa  

gândea la iubirea eternă  

a cavalerilor din hrisoave cu praf,  

la iubirea imaterială născută  

în formatul pe care-l ştia din cărţi -  

În tăcere-aştepta metalul coclit  

pentru costume din carton şi zale.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Gata să iasă din casă,  

Domnişoara Jackie  

se arăta acră ca o agrişă  

Cu ochi-ncrucişaţi măicuţa-i spusese:  

Azi ai examen, să nu fii cu capul în nori!  

În pragul uşii de la intrare,  

Domnişoara Jackie-şi aminti  

că-i trebuiau stiloul şi geanta  

telefonul mobil  

calculatorul de buzunar  

portofelul cu bani  

cartea bancară  

şi alte nimicuri  

Era ca şi cum  

ar fi căutat un ac în carul cu fân  

Domnişoara Jackie n-avea habar  

unde i se afla geanta  

în iatacul ei magic  

cu exploraţii de-un oarecare pericol  

Era ca şi cum măicuţa ei  

ar fi trebuit să extragă apă din piatră  

Examenul Domnişoarei Jackie  

era programat după pauza de dimineaţă  

Ceasul cu cuc din perete, cumpărat  

de Domnul John, tatăl Domnişoarei Jackie  

din Munţii Pădurea Neagră  

într-un extravagant moment de uitare,  

domina biblioteca pe doi pereţi tapetaţi -  

Domnişoara Jackie era gata  

să explodeze într-o moţoacă obişnuită  

Măicuţa Domnişoarei Jackie se întoarse  

şi murmură cu vocea ca mierea:  

Fii bună şi stai calmă!  

În ciuda tuturor obstacolelor,  

geanta de mână era calmă  

pe biroul Domnişoarei Jackie  

Măicuţa o privea ca pe-o cadră  

Din zbor, scutură un praf rebel  

de pe jacheta Domnişoarei Jackie  

Îi ură succes şi o îndemnă cu blândeţe  

să fie cu ochii în patru pe lucrurile ei  

în călătoria cu autobuzul  

să aibă grijă să coboare la destinaţie  

iar în timpul examenului de dimineaţă  

să fie atentă la fluenţa eseului ei  

în combustie spontană,  

Domnişoara Jackie fu auzită  

de vecinii curioşi de a fi la curent  

Domnişoara Jackie explodă fără rezervă:  

Taci! Taci! Taci!  

Ştiu ce am de făcut!  

Măicuţa o privi galeşă  

şi-i replică cu răsfăţ:  

Eşti perfectă, dar nu te lăsa pe lauri!  


 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Măicuţa Juliei May se lăsă hopa pe-un taburet  

un picior pe podea la un pol  

un picior la alt pol pe lemn migdalat  

Nici un zgomot printre ienuperi  

Cordica albastră prinsă-n leagăn  

Sudoare-n bucătăria cu pisici viagere  

Purtată de curent peste livada cu nuci  

sădită la Gura Văii de Domnul Ion  

Măicuţa Juliei May vru să prindă un fluture  

curios prin borcanele cu dulceţuri  

inventate, amestecate şi topite  

în crătiţi de virtuali alchimişti  

Atunci, fratele Măicuţei Juliei May,  

Constantin, mai târziu General Brigadier,  

se apropiase pe vârfuri, pâş-pâş,  

prin jungla grădinii model inventată  

de Domnul Ion - director de şcoală  

rurală de băieţi -  

şi cu o mişcare dibace  

trăsese taburetul meşterit din stejar  

chiar de stăpânul grădinii  

Visând un vis de pe vremuri  

Măicuţa Juliei May  

se lăsă cu credinţă pe taburetul  

solid din stejar  

Îl simţi din piatră în casa ei cea nouă  

de peste drum  

Măicuţa Iuliei May ar fi vrut  

să ia ceaşca cu ceai aromat  

Ca să nu-i fie în drum, soţul ei cel înţelept,  

Profesorul trase taburetul deoparte  

să-şi facă drum către dulapul cu bunătăţi  

Măicuţa Iuliei May se trezi uimită  

pe podeaua din visul ei de demult  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Era întuneric – spaţiu-n conversaţie  

bătrânul se petrecea mai bătrân  

musafirii stăteau în picioare,  

musafirii stăteau pe canapea sau la masă,  

indiferenţi la cursul orelor  

măsurate de clepsidra albastră  

de pe bufetul nupţial cu geam, moştenită  

de la o rudă de pe alt continent  

pe pervazul ferestrei, la vedere,  

o orhidee-n floare primită cadou  

lângă chiuveta din porţelan cu model  

bătrânul devenea mai bătrân  

tânjind după vânătoarea cu zimbrii  

furtuni în sufletul iernii  

glasuri din păduri  

cu urşi grizzly rătăciţi  

glasuri din prerii  

oceane aparte şi medici empirici  

numărând pahare şi farfurii  

linguri şi linguriţe  

în ordine, cum se cuvine  

aşteptând Miezul Nopţii cu daruri  

bătrânul se petrecea mai bătrân  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

În inimă cicatrice adâncă  

cireşi pârguiţi şi doruri acute  

o casă tihnită în drum către gară  

şi de-aici deschisă spre lume  

livada cu cireşi pârguiţi  

hăituire, selectare, ţipete răguşite  

livada tăcută, via zglobie  

uşi tainice, coridoare cu mită  

tainice strângeri de mână  

falsuri, iscoade, porunci, lăcomie  

Dărâmaţi! Năruiţi!  

hornuri, cărămizi şi faianţă  

lemn de stejar, tencuială  

în ton de lumini, forme distincte  

himere distruse în vreme de pace  

în nopţile cele mai negre din suflet  

Dărâmaţi! Năruiţi!  

ploaie de cireşe, fantasme-n furtună  

beton, buncăre, uitare...  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Şoapte ascunse, iluzorii domniţe  

Sperietoarea osoasă  

din grădina cu stupi  

Cerul de culoarea viespilor  

unde odinioară îşi făcea drum Râul Negel  

unde tritonii se adunau să se stingă  

la sfârşitul verii albastre  

Julia May simţea şoapte-n rădăcini  

pomi cu palma morţii pe crengi  

Simţea melcii muşcând  

din flori ofilite şi sterpe  

Nu fusese o vară-mplinită  

pentru cei invizibili sau  

pentru cei fără identitate  

Ziua scrâşnea din dinţi  

Anotimpul se isprăvea  

Un oarecare-şi adulmeca prada divină  

lângă Sperietoarea cea oarbă  

din Livada cu muzică a Domnului Ion  

Se ridicau bulgări lăudaţi de noroi,  

noroi din cel proaspăt la-ndemână  

să fie gheare în jocul de sacrificiu  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Dincolo de fereastra cu ţurţuri  

crăpată în anii din urmă -  

erau lungi coridoare de zăpadă -  

nimeni nu era ispitit s-o repare  

apartamentul tainic  

cu prea multe pisici  

treierând printre scaune  

alergând la galop  

sub paturi, peste paturi  

peste bufetul cu ceai şI cafea  

peste vitrina cu amintiri  

ce-ar fi trebuit reparate  

becurile cu lumina prea slabă -  

de abia vedeai ca să coşi  

sau să repari rufăria -  

în nopţile cu crivăţ lunar  

cu basme cu fiare dezlănţuite  

ce-ar fi cârmuit  

demult pe moşie  

planuri şi himere  

de călătorii prin locuri  

lacustre... distante...  

himere ofilite  

bătrânul curăţa cartofi  

pisicile arhaice torceau firul vieţii  

bătrâna şi mai bătrână încerca  

să zărească pisicile copile  

care împleteau urmăriri  

cu vânători de fantasme  

ochii bătrânei încercau  

să prindă înţeles din epistolele  

ce soseau o dată la săptămână  

din ţinuturi năucitoare  

unde emigranţii nu-s bine veniţi,  

unde proprietarii locuiesc cu maree  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Ploua cu nisip din nou  

pe alocuri cu piatră  

respiraţie de stâncă  

în gheaţa vâscoasă  

Oameni, despre care ştia că erau,  

se ascundeau prin case diverse  

la preţuri distincte  

de mărimi variate  

Oameni, care duceau un trai insular  

înconjuraţi de ape,  

care atingeau  

ţărmuri joase,  

ţărmuri înalte,  

Oameni care petreceau  

în anotimpuri distincte  

împreună,  

câteodată,  

Aceşti oameni făceau salturi  

într-un fel de negre abisuri  

la expirarea timpului  

Uluite maree afectate  

îşi trăgeau sufletul  

dincolo de orizontul  

fără cuvinte  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Lumina murise  

mătuşa căzuse din pod  

durerea ploua  

durerea se-ngrămădea  

O baltă de nemişcare -  

Treptele scării  

atinseră lucioase  

furtuna de muşchi  

tornada de oase  

picura calm  

Îşi terminase misiunea  

în negura nopţii  

în cătunul cu tei  

vii şi ceapă pe sfoară  

acolo să dizolve  

inimi solitare  

în cimitirul cel vesel  

pe al cărui zid  

bărbaţii tineri se înşirau  

să bârfească sau să strige  

pe tinerele fete din drum  

îmbrăcate în mode  

de la magazine comuniste  

Sacii cu zahar erau agăţaţi albi  

din podul cel vechi  

În curte, cocoşul cel magic  

îşi scuturase penele de trei ori  

lângă iazul cu peşti din argint  

Luna îşi mânjea plumbul  

peste norii grădinii  

Noaptea zbiera tăcere  

în podul mătuşii  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Cu ochii în gol pe peron  

Iorgu Bugan  

aştepta să se treacă şoptind  

un nume de femeie, pierdut  

în aerul acru, ca borşul coclit  

Natalia... Natalia...  

Oameni cu şi fără bilete  

treceau indiferenţi cu privirile şterse  

pe lângă bătrânul atins de trenul rapid  

prea fragil să se smulgă  

din ghearele azilului de bătrâni  

în Câmpia Bărăganului  

scuturat de furtună  

Iorgu Bugan  

fugi încet... fugi încet...  

picioare de salcie ... tălpi timide...  

dincolo de ceruri fără nori  

moşia furată cu forţa  

pământuri duse pe apa sâmbetei  

conacul lui dus pe apa sâmbetei  

sufletul lui îngheţat în negură  

lumina se stingea mută pentru  

Iorgu Bugan  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Auzi livada bunicii scâncind în noapte?  

Auzi frunzele rupându-se  

în furtuni electrice în noapte?  

Auzi păianjeni văduva-neagră sugând  

vlaga pomilor la umbra lor născătoare?  

Auzi cum ţărna se întoarce pe dos?  

Cum livada Domnului Ion  

se preface într-o gaură neagră?  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Cavalerii mărşăluiau  

în bătătura cea veche  

castelul se sfărâma  

în himere de plumb  

Vânătorii de găini plantaseră  

foişoare de grâu  

voci şi seminţe  

şi crengi de măslin  

enclavă de putori  

de o putreziciune fină  

La banchetul fantastic  

Masca Principesei  

atârna apretată  

la Poarta de la Răsărit  

cu Turnul de Veghe  

unde turniruri se petrecuseră  

când erau cavalerii  

paji în armură  

şi măslinul era îmbobocit  

lângă Fântâna Cântătoare  

Furtuni certăreţe  

în curtea castelului obosit  

Tufe uscate împletite-n noduri  

estompate pe ziduri fantomă.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Stol de vise-i zboară peste casă  

Casa ei fără ferestre  

Casa ei cu uşi ferecate  

Casa ei de la barieră  

Între paranteze de timp  

Un stol de tăceri îi trece peste casă.  

În întuneric lipitori  

Iau cu asalt duşumele  

Meşterite din lemn plutitor  

Şi coajă din ouă stricate  

Paşii-i tăbăcesc scândurile.  

În iatacul cu pian  

Chei sâcâie zgomote  

Să prinda-n ghiare vidul  

Între pereţii ferecaţi.  

 

 

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Închipuiri despre hăituirea ursului  

Despre ursul ascuns în tufiş  

O închipuire bolnavă  

Despre un urs invizibil  

Despre ursul întunericului  

Despre un urs colosal  

În tufişuri fantastice-n noapte  

Închipuiri despre hăituirea ursului  

Închipuiri despre visul cu vulpe  

Închipuiri despre vulpea care ţipă  

Despre nenorociri iminente  

Închipuiri despre ghionoaia  

Ghionoaia care zdrobeşte gospodăria  

Închipuiri despre plecarea eternă  

Ale cui închipuiri, ale cui închipuiri ?  

În oglinda cu vise a lumii  

De departe oglinda cu vise  

chema pe Julia May  

Referinţă Bibliografică:
Jurnalul cu vise al Juliei May de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 864, Anul III, 13 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mariana Zavati Gardner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Zavati Gardner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!