Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Constantin Milea Sandu         Publicat în: Ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Jurnal de Atelier II - Fragment din Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Prinţesa X - Scrisoarea Nr.134
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Foto: Coloana - Femeia îngerul melancoliei ( lemn de cireş, trei metri )  

"Omenirea este un amestec ciudat de sori şi pietre (n n: pietrele din deşertul ICA) de o varietate atât de infinită încât nu mai ştim unde un om încetează aa mai fie piatră şi devine soare. Nu ştim nici măcar dacă sorii au fost creaţi pentru nevoia pietrelor de a fi încălzite sau pietrele pentru nevoia sorilor de a răspândi căldură. Ştim numai că, sori ori pietre, suntem cu toţii fără rost în lume de îndată ce rămânem unii fără ceilalţi." (Panait Istrati)  

Dragi prieteni,  

Să facem cel mai simplu calcul matematic asupra datelor celor mai recente evenimente nefericite petrecute la nivelul universului social-planetar şi galactic-universal din ultimele două cicluri de explozii solare, explozii care au loc la un interval de 11 ani: Dacă adunăm data de 11.09.2001 cu data de 11.03.2011, rezultă data de 22.12.2012. Dar, această dată coincide cu prima zi după solstiţiul de iarnă astronomică, cu prima zi după încheierea Anului galactic, după Calendarul mayaş, cu sfârşitul „celei de-a Patra Lume” şi începutul „celei de-a Cincea Lume”, adică cu cel de-al cincilea ciclu de existenţă umană şi poate ultimul de „terraformatare”, dar şi cu sfârşitul începutului acestui Pământ opac şi transformarea planetă Terra într-o în Stea, după cum scriu esoteriştii şi chiar şi oamenii de ştiinţă.  

Revelaţia acestei transformări a pământului din planetă în stea, eu am primit-o în 1986. După o perioadă de gestaţie de 11 ani, timp în care Coloanele infinite, Crucile de lumină şi în mod deosebit Stelele arzătoare cu opt raze, au expansionat, oscilat, levitat şi umblat tot timpul în capul meu, în 1997 am unit toate aceste “elemente” într-un singur “modul”, pe care iniţial l-am numit “Steaua magilor”, apoi “Poartă stelară” şi în final „Steaua arzătoare cu opt raze”. În 2008, după alţi 11 ani ( ce de coincidenţe, abia acum îmi dau seama că nimic nu a fost întâmplător în itinerarul creaţiei mele artistice), am conceput şi proiectat din acest “element-modul” o “Troiţă – Rezonator stelar de bioluminiscenţă”.  

În 2009 am sculptat în lemn de stejar ultimele mele lucrări, trei “Cruci de lumină”, după modelul Troiţei. Apoi, tot în vara lui 2009 am început procesarea Troiţei pe calculator, în “program corel”, care a răms doar în faza de procesare, neterminată nici pănă azi (din motive existenţiale şi de criză economică, pe care mi-e greu să le mai descriu acum). Ultima denumire (care să unească acest “elementul-modul” , format din coloane, stele şi cruci cosmice, într-un singur “sferoid” îmbrăcat cu “trei centuri lenticulare”), a fost dată recent, chiar anul acesta, sub numele de “Telostellerator”. Nemaiavând atelier unde să lucrez şi să continui cercetarea mea în arta formelor sculpturale, în Scrisorile 140-141-142 (publicate în revista de cultură Confluenţe Româneşti şi pe blogul meu “coloanasoareluidevis”) am încercat să descriu cum ar putea fi procesat, construit şi apoi machetat, acest “Telostellerator.  

„...Şi a fost seară – Abendland -, mai precis Occident, adică tărâmul unde se-ndeplineşte, pe un „loc fără de loc” într-un „topos atopos”, „uciderea soarelui” prin „moarte integrală” – Şi a fost dimineaţă – Morgenland - adică, Orient – Zi, întâi – primind setea Duhului fără spaţiu şi timp şi intrarea în Neantul Divin (prin “Coloana prizonierelor neantului divin”, sculptată în 1990) prin Coloanele de popoare înlănţuite genetic, devenind călători neînfricaţi spre Împărăţia sufletelor de lumină fără de sfârşit...(prin “Coloana Soarelui de vis”, sculptată în lemn de tei în 1990 şi apoi turnată în bronz argintal în 1992). Dar această Împărăţie- Înălţare-Împlinire nu vine atunci când o cauţi, ci numai atunci când eşti pregătit să împlineşti un mare Destin, şi să-ţi primeşti moartea din dragoste ca pe un semn de lumină”, scriam eu în Jurnalul de atelier prin anul 1992.  

Dar, să revenim acum la acel calcul simplu, matematic, şi să ne întrebăm: ce ar putea rezulta în data de 22.12.2012 din cele două mari jertfe umane: prima, cea din 11.09.2001, din spaţiul sublunar la nivelul universului social-planetar; şi a doua, cea din 11.03.2011, din spaţiul supralunar la nivelul universului galactic-universal? După intuiţia mea, dintr-o jertfă lunară (care s-a petrecut în USA la 11.09.2001) şi una solară ( care a avut loc anul trecut în Japonia la 11.03.2011), rezultă a cincea forţă uriaşă, din cel de-al cincilea soare, soarele mişcării, care, la un moment dat, nu o vom mai putea controla, dar care, în schimb, ne va controla raţiunea, sentimentele şi gândirea noastră. Începând cu data de 22.12.2012, această forţă uriaşă, nestăpănită încă de oameni, se va uni cu celelalte patru forţe cunoscute şi oarecum stăpânite de oameni (forţa antigravitaţională, forţa electromagnetică, forţa nucleară slabă şi forţa nucleară tare) Când această forţă uriaşă e benefică e începutul Eonului mesianic. Iar când e malefică e Eonul dracului.  

Sensul acestui Eon mesianic, la nivelul universului social-planetar şi galactic-universal, s-ar putea să fie dat chiar de negocierile care au loc, în chiar clipa aceasta, între ET-X-Y-Z cu Mesagerii şi Cârmuitorii Eonici, cu privire la înlocuirea tehnologiilor lunare cu noile tehnologii solare. Este vorba de înlocuirea urgentă a acestor tehnologii lunare, care au ţinut omenirea în întuneric timp de peste 100 de ani (aşa cum s-a întâmplat cu “Generatorul electric fără fir a lui Nicolas Tesla) şi care din păcate încă o mai ţine şi azi, luminându-ne cu „lampa lui Lenin”. Este vorba de înlocuirea unor Portaluri energetice lunare (stargate) cu alte Portaluri solare, pentru „redeblocarea mareică” a Lunii ( reblocată de ET-X-Y-Z) şi permiterea intrării în universul nostru galactic a unei rase superioare de Cârmuitori Eonici, care au moştenit Pământul în faza iniţială de proiecţie şi construcţie, pe când Pământul nostru era un sferoid antigravitaţional, perfect translucid. Aceşti Cârmuitori Eonici se întorc acum pe planeta Terra pentru a o transforma într-o Stea luminoasă, aşa cum a fost la început.  

Dar această mare transformare a planetei Terra în Stea ar trebui să ne preocupe pe toţi acum. Să o vedem şi să o cunoaştem toţi, pentru că, la nivel social-planetar şi galactic-universal, toţi, dat absolut toţi cei şapte miliarde de oameni, vom suferi în următorii 69 de ani transformări radicale. Transformări de natură vibraţional-energetică, la nivelul de comandă informaţional-energetică a planetei. Şi transformări de natură organică şi genetică, la nivelul ADN-ului primordial al creaţiei ce se perpetuează prin codul nostru genetic. Este vorba de a parcurge împreună Marea Trecere din universul tehnologic - care ne va elibera către nimic – în evoluţia natural a ştiinţei viului, în universul Artei-transformării..  

Astfel, începând cu perioadele 2012-2024 şi 2024-2081 planeta Terra nu va mai fi guvernată doar de perechea Adam-Eva & Cain-Abel. Cain şi Abel au fost cei doi împăraţi care au guvernat patru mii de ani Pământul. Iar copiii lor, scoşi din “Chivotul genetic”, moştenitori prin cele două testamente, după Sara şi Agar, au continuat să guverneze Pământul în ultimii 2500 de ani, prin sisteme moarte şi reci, aşa cum au fost Comunismul, care îşi are esenţa în „comunismul femeilor” din Republica lui Platon din Grecia antică, sau cum a fost Capitalismul, care îşi are esenţa în „Paradisul prin distrugerea omenirii” prin genocid economic şi cultural. Ca să triumfe un nou sistem politic, la nivelul social-planetar, altul decât doctrina comunismului sau a capitalismului (sau, Doamne fereşte, a fascismului), n-ar trebui să mai existe Cain şi Abel, şi nici măcar perechea primordială Adam-Eva. Posteritatea acestei perechi primordiale, Adam-Eva, trebuie refăcută din temelie, într-un nou “Chivot genetic”.  

Mai concret, noi acum suntem doar în faza de început al noului Eon mesianic, când abia înţelegem noul stil de viaţă şi felul lui Dumnezeu cum se descoperă omului, prin Arta-transformării. A transformării Primului Principiu din care s-au ivit în copilăria umanităţii cei trei eoni distincţi, primordiali: existenţa, forma şi beatitudinea. Cu alte cuvinte, suntem în faza când abia înţelegem cum se nasc îngerii şi demonii din Femeie şi cum se fac şi se desfac celebrităţile. Suntem în faza când ne pregătim să înţelegem cum s-ar poate aduce, prin noii preoţi ai Divinităţii, noul Eon mesianic pe altarul Artei-transformării, şi pe noii creştini în Biserica’nvierii.  

Căci nu e greu să-i aduci pe oameni în lume - rezervându-ţi din cele şapte sacramente doar două sociale, preoţie şi căsătoria. Preoţia, care coboară pe Hristos pe altar, şi căsătoria, care îl aduce pe creştin în lume - greu este să-i faci pe oameni să iasă din lume, pe o nouă axă creştină, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, spre staţia finală – Sfântul Soare. Aici, toţi preoţii din lume ar trebuie să-şi întărească legăturile cu Mesagerii şi Cârmuitorii Eonici. Pentru că lumea creştină a început să piardă tot mai mult din axa ei, iar universului tehnologic în care trăim noi acum nu face altceva decât să-i desensibilizeze pe oameni, prin noul Codex Alimentarius şi alte opioide şi medicamente OMG, fabricate în laboratoarele hibride de NWO sub comanda ET-X-Y-Z. Iar viitorii oameni din nefericire devin tot mai bolnavi, nereproductibili şi sterili, asemenea unor cadavre ambulante, înlănţuite între un creier şi un sex, sau în cel mai “fericit” caz nişte morţi electrici, prinşi în plasa Păianjenului Hermion.  

În concluzie, lumea de azi a devenit un vis urât şi rău conceput de un duh imbecil şi de o bestie triumfătoare, care au ajuns stăpâni pe planetă şi mai vor să o şi guverneze le nivel social-planetar. De aceea trebuie cât mai urgent comunicat cu Zeul Visului şi cu Zeul sunetului. Omenirea trebuie să ştie că aceşti doi mari zeu, împreună, pot reface posteritatea perechii primordiale Adam-Eva. Astfel, dacă Zeul sunetului împreună cu îngerii lui cântă un cântec de aprigă slavă, în armonii divine din chimvale şi alăute cu 64 de Octave, Zeul visului visează viaţă veşnică, se naşte Eonul mesianic care dă naştere unei lumi noi sub un cer nou. Iar dacă Zeul sunetului visează că dansează şi cântă cu Soarele galactic, în sunete de timpane cu glasul spart, într-o uriaşă Simfonie a Durerii şi Fericirii umane, Zeul visului visează mâncare, rodeşte şi dă de mâncare: la demonii din Cosmosul demonizat le dă de mâncare prin noul Codex Alimentarius, iar la îngerii săraci, de la marginile lumii, le dă o hrană albastră din hrana zeilor solari. Pentru că Zeii solari nu-i iubesc pe demonii sublunari şi pe oamenii bogaţi, îi iubesc doar pe oamenii săraci...  

„ - Sparge dublul lanţ genetic, sfarmă lanţurile universale de femei care nasc una din cealaltă mereu aceiaşi îngeri şi demoni, „terraformatează” pământul din planetă în stea, prinde şi Pasărea aceea mare şi albă care ouă luna pe cer, şi la nevoie sparge şi Oul acesta din sfera “sferoidului antigravitaţional”, numai să se mai nască odată o altă Femeie şi un alt Bărbat...”, spune Marele Zeu al Visului, visând şi cântând la unison cu Zeul sunetului, în compania miliardelor de zeiţe ale pământului venite din cer, pline de senzualitate de bogăţie şi mister...de Mister în Unu, de Mister în Doi şi de Mister în Trei.  

Când bucuria lor va fi mai puternică decât îndoiala şi Misterul în Unu... în Doi...şi în Trei, tot atunci şase perechi primordiale - trei din “Cei trei giganţi” şi trei din “Alianţa Z” - sper să fie perechile Zemora-Zalmoxis & Eve Nor-Kleito & Diana Sancta Potentisima – Poseidon - se vor naşte în noul “Chivot genetic”. Şi împreună vor trăi şi vor muri, în Grupuri de conştiinţă extinsă. Dar se vor naşte din nou, în alte Grupuri de conştiinţă extinsă, în expansiune infinită, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin. Se vor naşte şi vor muri din nou şi încă odată se vor mai naşte. Şi nu vor înceta niciodată să se nască, pentru că moartea este cea mai mare minciună din sfârşitul istoriei celei mai mari înşelătorii umane.  

... Începând de azi, 22.12.2012, din adâncimile cerului un alt Soarele uriaş se va apropia tot mai mult de Pământ, ca să lumineze cu Lumină Caldă plasmă albastră din miezul „Pământul Interior”. În timp ce noi vom parcurge Marea Trecere prin cea mai lungă Noapte de Cristal, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, Poli magnetici ai Pământului îşi vor schimbă sensul, şi toate „mările închise cu porţi” se vor deschide şi se vor închide cu alte Porţi de metal, a cărui compoziţie este asemănătoare cu compoziţia din „Lespedea de aur”, pe care au descoperit-o recent, în februarie 2012, o echipă de geologii româno-canadiană în marea „Lespede de aur” din Galeria Hyperboreană din Roşia Montana.  

Dacă există această compoziţie în „Lespedea de aur”, obţinută din amestecul a 15% praf de granit, 30% wolfram şi 55% pulbere de aur de 50 de karate, după o tehnologie care va fi, probabil, imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale pe Pământ, să ne imagină din ce compoziţie au fost creat în urmă cu milioane de ani scheletul acestui zeu titan Atlant înalt de zece metri, descoperit sub “Lespedea de aur” în Roşia Montana. Sau, să încercăm să ne imagină din ce structură a putut să fie creat, ori poate chiar născut de o femeie, îngerul sau demonul care a ridicat „Lespedea de aur” de pe mormântul acestui Zeu Atlant uriaş.  

Ne dezgropăm noi, oare, acum alţi strămăşi şi alte strămoaşe sau alti “morţi electrici”, care ne vor provoca în curând la o altfel de luptă pentru o altfel de moarte şi o altfel de dragoste? “Morţii provoacă la luptă, iar moartele la dragoste”, spune cartea sfântă. Sau ne stricăm noi, din neştiinţă, în chiar clipa aceasta, propria noastră „Centură solară” şi secretă a acestui “sferoid antigravitaţional” care îmbracă Pământul de milioane de ani? După ce am reuşit „performanţa” absurdă să ne spargem în 1994 dublul lanţ genetic al ADN-ului nostru uman, acum nu forţăm noi, oare, Mâna Destinului şi ne spargem propriile noastre „Cărămizi din capul unghiului”, din singurul templu ce ne-a mai rămas de sfărmat: templul cerului-pământesc?  

Dacă eu nu am reuşit eu să construiesc până acum întreaga structură de noi „arce arhitectonice”, ci doar să sculptez o parte din ele şi să le proiectez în proporţie de 75%, pentru viitorul Templul al Dragostei, al Meditaţiei, al Contemplării şi al Eliberării (TDMCE) - ultimul vis rămas nerealizat al marelui nostru înaintaş sculptorul Constantin Brâncuşi - iată cum bestiile triumfătoare încearcă acum să ne distrugă “Centura fotonică” a acestui “sferoid antigravitaţional”, pe suprafaţa căruia locuim noi, pe un minim de spaţiu, într-un maximum de conţinut, fiecare în „pătrăţica” lui de culoare, de coordonate şi axe, şi de “arce arhitectonice” racordate la Holograma cosmică.  

Fără îndoială, va trebui să facem ceva şi să oprim aceste bestii triumfătoare care vor să ne strice Pământul, iar pe noi să ne otrăvească şi pe urmă să ne dea de mâncare la peşti...ca să rămână până şi apa fără peşti şi planeta Terra pustie şi locuită doar de libărci...Dar, oare, de ce vor Ei să facă lucrul acesta? Eu cred că o fac în primul rând pentru că sunt complet inconştienţi de ceea ce distrug Ei acum. Şi în al doilea rând pentru că sunt lipsiţi de nobleţe. Viaţa lor a ajuns acum ca o jucărie stricată, iar Ei sunt incapabil să o mai repare sau să se întoarcă la ceea ce au fost în copilăria umanităţii. Şi numai noi trebuie acum să-i eliberăm şi să-i ajutăm ca să plece de pe planeta Terra pe alte planete, pentru că asta vor de fapt chiar Ei în subconştientul lor. Pentru că lucrul acesta îl cer chiar Ei, de când au venit pe planeta noastră şi s-au unit cu cele mai frumoase Fiice ale oamenilor. Să ne amintim de celebra epopee Mahapharata, unde chiar Ei îi cer zeiţei Ganga şi mamei noastre primordiale, Diana Sancta Potentisima:  

„O, Ganga, (n.n: sau: O, Gaia! O, Geea! O, Diana, Sancta Potentisima! ) blestemul grozav al marelui sfânt apasă asupra noastră. Fii milostivă cu noi: îmbracă haină omenească, naşte-ne şi ucide-ne apoi numaidecât în sfintele tale valuri, ca să putem scăpa cât mai curând de chinul de-a fi muritori.”  

Şi zeiţa Ganga (care între timp a intrat în cârdăşie cu Gaia, cu Geea, cu toate Dianele-Lune şi Hecate, şi cu mai ştiu eu ce Iele, Walkirii şi Amazoane de pe la noi) îi răspunde lui Santaneu:  

- Mi-au câştigat inima şi am răspuns zeilor care au coborât din cer pe pământ: „Îndeplinesc dorinţa voastră, dar căutaţi-mi un bărbat vrednic de mine, ca în sămânţa lui să vă pot concepe... Cei opt Vasudava te-au ales pe tine, drept cel mai vrednic dintre domnitorii pământului. Acum m-am învoit la toate cu bucurie, pentru că te-am ţinut demn ca’n întruparea mea muritoare să-mi fi bărbat. Zeii pământului, însă, au promis că’n ultimul copil se va întruchipa câte o optime din fiinţa fiecăruia, lasă-l să trăiască până la sfârşit viaţă omenească şi să câştigi tu premiul în fiinţa fiului de obârşie zeiască.  

- Acum înţelegi de ce totul a trebuit să se întâmple aşa. Ia-ţi copilul şi fi fericit: ceasul despărţirei a bătut, trebuie să te părăsesc!  

Cu aceste cuvinte zeiţa a dispărut (n.n: a intrat în „Pământul Interior” sau s-a urcat la cer împreună cu zeii ei), lăsând în urmă copilul şi amintirea ei în inima bărbatului frământat de amară durere după soţia sa.  

Cam asta e povestea iubirii şi morţii ce se petrece în fiecare dintre noi azi. O poveste de altfel frumoasă, pe care de multe ori ne dorim să o uităm şi nu mai reuşim, pentru că purtăm în noi „memoria pulberii stelare” într-o uriaşă Simfonie a Durerii şi Fericirii umane.  

* * * * *  

Dragi prieteni, mi-am permis să redau acest citat, poate prea lung, din epopeea indiană Mahabharata, pentru că este absolut semnificativ şi cred că ne reprezintă poate cel mai bine lumea în care trăim acum, cu viii şi cu morţii laolaltă...Cu Zeii şi Titanii care ne bat acum în „marea închisă cu porţi”, crezând că o vor mai arunca odată “din pântecele mamei sale”... Şi cu toate zeiţele pământului venite din cer şi plecate la cer, pline de senzualitate, de bogăţie şi mister.  

* * * * *  

Vă mulţumesc pentru interesul acordat operelor mele de sculptură şi acestor proiecte şi scrisori, pe care sper să-l pot merita în întregime sau măcar într-o oarecare măsură.  

Vă doresc cer înalt şi idealuri pe măsura Cerului Cristalin!  

Cu sinceritate şi admiraţie, Sandu-Milea Constantin  

* * * * *  

PS: (Legenda: Prinţesa X = creştinism (MM-MD + cele trei Diana D3 (Maria Magdalena, Maica Domnului, Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis, Diana Sancta Potentisima) + islamism (F3 – Fatima) + new age & satanism (Lilith - Isis - Eurynomes – Mnemosynes - Artemis – Bendis),  

* * * * *  

Dragi prieteni,  

Fie ca Naşterea Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi Lumina lumii, să ne aducă, prin preoţii Divinităţii, începutul unui nou Eon mesianic pe altarul Artei-transformării şi pe noii creştini în Biserica’ nvierii!  

Şi Anul care vine, odată cu încheierea Anului galactic care ne bate în “marea închisă cu porţi” prin alinierea planetelor, să fie începutul sfârşitului acestui Pământ opac. Şi transformarea Pământului să se petreacă prin acest Eon masianic, la nivelul universului social-planetar, cu Lumină Caldă în fiecare ţară, în fiecare casă şi în fiecare om.  

Sărbători fericite!  

La mulţi ani!  

Referinţă Bibliografică:
Jurnal de Atelier II - Fragment din Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Prinţesa X - Scrisoarea Nr.134 / Constantin Milea Sandu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 721, Anul II, 21 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin Milea Sandu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!