Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Constantin Milea Sandu         Publicat în: Ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

Jurnal de Atelier I - Despre al doilea val de revoluţii islamice şi portocalii (2) Note pentru eseul Agonia Uniunii Europene (7) Fragment din 144 de Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Pr
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Foto: Destinul României – Stemă românească cu înger  

şi KGB-ul îşi “scrie” scenariile la fel ca John Crowley, multiplicând ipoteze şi apoi aplicându-le”, scria Dorin Tudoran în săptămânalul “Lumea liberă” din New York, nr.100, din 1 septembrie 1990.  

Fără îndoială, o face cu ajutorul unor supercomputere care pot simula rapid diverse scenarii politice posibile; acolo Ceauşescu durează 25 de minute, iar Gorbaciov jumătate de oră...Când Gorbaciv şi-a primit rolul, îi fusese distribuit de supercomputerul lui Andropov. E un joc foarte sofisticat, cu miză incalculabilă, în care realitatea nu e dată, ci “se construieşte” - răspunde I.P. Culianu în articolul Fantapolitica din acelaşi număr din revista Lumea liberă, nr. 100, 1 septembrie 1990.  

Azi, la 24 de ani de la valul de revoluţii din Europa de Est, Vladimir Putin, care în mod sigur ştie despre consecinţele grave a spargerii în întregime a blocului sovietic şi declanşării unui alt WWW3, avertizează de opt ani lumea liberă de acest lucru, în ultimă declaraţie, din ianuarie 2014, a spus clar că:” dezmembrarea Rusiei va crea o catastrofă istorică”.  

În replică, Henry Kissinger, fostul secretar de stat american şi autorul moral a şase milioane de victime în războiul din Vietnam, afirmă că: “Vladimir Putin vede în evenimentele din Ucraina o repetiţie generală pentru ceea ce am vrea noi să facem la Moscova".  

Chiar nu vă cutremură pe domniile voastre aceste declaraţii indirecte de război transmise de doi mari Stăpâni ai Lumii, de la Răsărit şi de la Apus?  

Dacă domniile voastre puteţi dormi “liniştiţi” la adăpostul mitului Marii Ignoranţe, în Cercul Funcţiunilor de 10% din Marele Cerc, sau în Cercul Interior de 2% din CF, există însă o masă critică la nivel social planetar care s-au trezit din letargia comunistă, capitalistă şi fascistă şi reacţioneză la astfel de declaraţii de război.  

Eu, să vă spun drept, chiar dacă puţini mă veţi crede, după o cercetare a formelor sculpturale de peste 30 de ani, descoperindu-mi legături simbolice de descendenţă cu zeii solari şi cu Atlanţii din Carpaţi, prin Arta-transformării, am ajuns să comunic “telepatic” prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” cu mesagerii solari şi Cârmuitorii Eonici, care îmi trimit, uneori, astfel de “semnale”.  

De aceea vă scriu, pentru cine posedă a doua pereche de urechi, să auziţi această uriasă Orchestră de Sunete răsculate care lovesc toate în acelaşi timp, fără formă, fără ordine, fără poruncă, în toate sensurile posibile...Şi să o vedeţi cu Al treilea Ochi pe Vânzătoarea de Corăbii albe cum schimbă Eonul mesianic cu eonul Dracului, pentru că ştie că mai are puţin de trăit, ca să rupă “scara creaturală”, în timp ce câteva sute de vizionari se luptă singuri să schimbe sensul forţei pe axă, prelungind Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, stabilind astfel echilibrul dintre forţele infernale şi cele cereşti.  

Filozofi, ca Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi Lucian Boia, şi alţi “analişti politici” şi “agenţi ai libertăţii” afirmă că patru forţe mişcă omenirea: dorinţa de putere, averea, sexul şi cunoaşterea. Şi apoi se ceartă între ei pe cea de-a cincea forţă care, zic ei, ba e libertatea, ba e protecţia, sau democraţia care include toate forţele. Şi uite aşa un grup mic de doar 0,001% din omenire, ajunşi peste noapte globalişti şi globalizaţi, reuşesc să vândă democraţie şi libertate cu mii de miliarde de euro restului de popoare din Marele Cerc, înghiţite deja în sfera de putere a Timpurilor Moderne. Iar popoarele, din neştiinţă, îşi vând capul cu preţul inimii şi inima cu preţul capului.  

Dar nici unul dintre ei, lipsiţi de curaj sau chiar lipsiţi de viziune, din laşitate, nu pun într-o discuţie serioasă Piramida Puterilor Oculte, “dialogul surzilor” dintre marile Familii Regale, Stăpânii Lumii şi Aristocraţia neagră, schimbarea Intelectului angelic sau universal cu Intelectul Activ pe “scara creaturală, şi nu în ultimul rând schimbarea sensului forţei (F5) pe axă, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin.  

Iar dacă câţiva iniţiaţi din tabăra adversă pun într-o discuţie serioasă Piramida fatală a Puterii, schimbarea eonului Dracului cu începutul Eonului mesianic şi necesitatea schimbării sensului forţei pe “scara creaturală”, aceştia sunt consideraţi “agenţi oculţi mistico-religioşi” care agresează psihic “creierul naţiunii” şi aşa-zisa “elita” intelectuală cu un grad înalt de cultură.  

Te apucă râsu’-plansu’ când îi vezi şi azi cât sunt de cârcotaşi şi cum se ceartă la TVR şi pe forumuri ca la uşa cortului: “agenţii ai libertăţii”, “geniile şi elitele”, ziariştii şi politicienii, profeţii mari şi profeţii mici – “navi” şi “neviim” - cu “armata naţională de agenţii oculţi mistici-religioşi şi idioţi”. Da, chiar aşa îi sfidează iar pe români senatorul Iulian Urban într-un articol postat recent pe forumul SF “rufon”.  

(Degeaba i-a luat interviu senatorul I. Urban doctorului militar Toni Victor Moldovan, căci se pare că nu a înţeles încă ce se întâmplă cu “Programul Terra”, cu Grădina Maicii Domnului şi cu cele cinci programe de eugenie umană la nivel social planetar. Sau poate că a înţeles, dar e şi el vreun "agent dublu" plătit să dezinformeze şi cârcotaşii de pe “rufon” îi caută în coarne).  

Pentru “geniile şi elita” românească, din tandemul G. Liiceanu şi A. Pleşu, “orice dezertare a poporului din istoria şi civilizaţia Occidentului presupune mizerabila revenire la „oala cu carne” şi la „robia Egiptului”, la şantajul conductei de gaze siberiene, la kilul de zahăr şi litrul de ulei cu care se cumpără un vot, la micii lui Vanghelie, la „suta” devenită simbolică pe care, cu privirea rătăcită, Ceauşescu o oferea din balcon sclavilor „lui” ca preţ al perpetuării celei mai dezgustătoare „protecţii” din istoria poporului român”.  

Inversând axioma “poporul şi intelectualii”, în viziunea filozofului GL - roşu de mânie pe “lichelele” comuniste ale lui Ceauşescu că i-a “tulburat” liniştea şi nu l-a lăsat să-şi scrie “operele” filozofice - nu “elită” intelectuală a dezertat din politică şi a lăsat treburile ţării pe seama “emanatului” bolşevic Ion Iliescu, care ne spenea la “loviluţia” din ’89 că, Ceuaşescu a întinat idealurile socialismului şi a comunismului multilateral dezvoltat sărac”, iar misiunea lui este de a restaura comunismul după modelul de “perestroikă şi glasnos” a lui Gorbaciov - deci nu “elita” intelectuală e vinovată de situaţia gravă în care a ajuns ţară, cea mai săracă din UE, ci poporul român e vinovat că “dezertează” mereu pentru un “blind de linte” din civilizaţia Occidentului şi de aceea nu mai are azi cine să-l îndrume “pe cele mai înalte culmi de civilizaţii şi progres” şi să-l “elibereze” din “robia” kilului de zahăr şi de ulei la care aspiră bietul român de 24 de ani.  

Cearta intelectualilor şi “gâlceava” spiritualităţii (după apariţia cărţii “Palimsest.Teologia negativă a triunghiului” de Imre Toth, Humanitas, 1995 - care a dărâmat Turnul Babel, după cum afirma Petru Creţia în prefaţa lucrării), i-a transformat pe intelectualii din GDS şi FDSC în nişte “mutanţi-jucători” în planul secund la “Tripleta dublă” din cele două “triunghiuri civilizaţionale”, Paris-Londra-Washington şi Ierusalim-Atena-Roma, şi a lăsat ţară să fie condusă de bolşevicul Iliescu (trei mandate) şi de piratul Băsescu - ucigaşul cu corăbiile sale negre -, secondat de Elena din Troia de carton (două mandate).  

Iar acum, după 24 de ani de la “loviluţia din ’89, partidele politice au ajuns nişte “haite de lupi”, clasa politică e tot mai hibridizată şi aflată în comă tehnică şi politică, iar filizofii şi intelectualii noştri se ceartă în disputa celor “patru forţe care mişcă omenirea: dorinţa de putere, averea, sexul şi cunoaşterea”.  

Noroc că Internetul şi reţelele astea de socializare virtuală a creat între timp această nouă generaţie de “analfabeţi culturali”, care, aşa “agenţii oculţi mistici-religioşi şi idioţi inculţi” cum îi numeşte “agentul de influenţă” senatorul I. Urban, a crescut în zece ani cât toată “elita şi geniile” româneşti în cinzeci de ani de comunism.  

Taberele vor fi în curând împărţite şi premizele noii alianţe vor depăşii rigiditatea utopiilor comuniste, capitaliste, fasciste, naziste, legionare şi teroriste, care toate îşi au esenţa în paradisul prin distrugerea omenirii, şi îi au ca adversari pe oamenii înşişi.  

De aceea “elita” din tandemul A. Pleşu şi G. Liiceanu a rămas în sfera nihilismului vulgar, a “conştiinţelor murdare”, a lui Marx, Nietzsche şi Heidegger, la intersecţia dintre tragedia destinului şi cea a libertăţii. Şi nereuşind să-şi depăşească “limita tregicului” pe noul “sens giratoriu”, au căzut victime unei noi forme de “comunism creştin” pe o altă “insulă roşie”, care între timp, întreţinută la “flacăra violet”, s-a făcut portocalie, ba chiar are şi mască şi cască de “protecţie” NATO şi roiesc acum în jurul ei o Armată de sunete cu gasul spart de alţi “Junii corupţi”, de alte Elene din Troie de carton şi de alte Vânzătoare de Corăbii.  

Inevitabil, marea bătălie de proporţii universale va începe între Puterea Hard-Mind-Control care reprezintă puterea de a comanda, prin “soluţii de comandă numerică”, nesusţinută însă în acest moment de forţa economică şi militară la nivel social planetar, şi Puterea Soft care reprezintă puterea unui stat mic (dar 10% din el dar cam “dement” şi, militar, declarat “turbat” chiar de el însuşi) de a face ca “alte state să îşi dorească ceea ce doreşte statul respectiv”. Metoda statului Israel este aceea de a repeta apeluri disperate de ajutor militar către celelalte state ale lumii, sub pretextul că Israelul este amaniţat de Iran cu un război atomic şi că, în cazul în care Iranul va obţine arma nucleară, statul Israel, ajuns acum o enclavă între statele arabe, va dispare de pe harta lumii.  

Teoria acestui stat mic (dacă poate fi numită “teorie”) care vrea să declanşeze cu orice preţ al treilea război mondial, un WWW3 cu consecinţe incalculabile, în care se pare că este implicat serios B. Obama şi Victoria Nuland & Compania Orchestrei de sunete din întreaga lume, este aceea potrivit căreia “Curgerea puterii generează puterea curgerii”, a cărui realitate materială se impune singură ca un dublul fenomen, natural şi artificial, ce nu poate fi controlat sau prevăzut de oameni”.  

Ceea ce este total fals. Căci noi nu trăim într-o singură realitate. Iar cei ce trăiesc într-o singură realitate au imaginaţia “castrată”. Ei nu fac diferenţa dintre imaginaţie, imaginar şi imaginal*.  

Imaginaţia şi imaginarul nu pot fi decât faldurile individuale sau colective ale unei singure realităţi. Pe când imaginalul desemnează imaginarul adevărat, solar, creator, vizionar, esenţial, fondator; imaginalul e chiar “imaginea-regină” care cucereşte lumea prin “răsaduri de fantasme”; fantasme care au întâietate absolută asupra cuvintelor şi definesc cel puţin trei niveluri de realitate, într-o transformare cuantică, prin Arta-transformării. A transformării Primului Principiu din care s-au ivit în copilăria umanităţii cei trei eoni distincţi, primordiali: Existenţa, Forma şi Beatitudinea.  

Imaginalul permite contemplarea “imaginilor-regine”, cunoaşterea fără intermediar, “faţă către faţă”, şi identifică lumea sacră camuflată în profan şi lumea profană camuflată în sacru.  

Or, tocmai această lume mediană şi mediatoare între Intelectul Activ şi Intelectul angelic sau universal (al sufletului viu parte din Sufletul lui Dumnezeu), între lumea inteligibilă şi cea sensibilă este ignorată de B. Obama şi de Victoria Nuland & Compania Eurasia, a celor 28 de state aşa-zis „unite şi integrate” în UE.  

Ei cred că europenii din UE - peste cinci sute de milioane în ceasul acesta (locul trei în lume, după China şi India) pot trăi în „locuri fără de loc”, într-un topos atopos”, şi numai aşa Oculta mondială poate guverna astfel în ape tulburi, prin catastrofe ecologice, războaie atomice şi genocidare şi alte programe de eugenie umană... Ei cred că Puterea va putea guverna prin Guvernul Mondial şi o singură “Republică Universală” numai dacă puterea curge, dacă este fluidă, dacă curge-într-una într-un amestec de „pământ, apă şi sânge”. Or, aceasta înseamnă repetarea istoriei şi masacrarea popoarelor, aşa cum a fost în Vechiul Testament, prin alte războaie mondiale.  

Despre această “Putere care curge într-un amestec continuu de “pământ, apă şi sânge”, ştia bine M. Eliade când a scris articolul „Catastrofă şi mesianism”, în 1952 - o exegeză a VT în şase pagini, în care Eliade demonstrează de ce „Israilul trebuie să trăiască în viitor”, în timp ce celelalte popoare trebuie să le fie confiscate viitorul. Apoi, în 1957, Eliade scrie celebra lui carte „Sacrul şi profanul” (carte care i-a cam băgat în umbră pe preoţii noştri ortodocşi şi pe toţi înalţii prelaţi). Atunci, probabil, s-a întâmplat un fenomen, căci „pactul” încheiat cu evreii cred că a existat.  

După afirmaţiile exegeţilor operei lui Eliade, aceştia afirmă că ar fi existat şi „listă lui Eliade”, cu actorii asasinatelor politice din anii ’30, pentru care se pare că au plătit cu viaţa mulţi intelectuali, politicieni şi militari până în zilele noastre, ultimul dintre aceştia fiind chiar discipolul lui M. Eliade, I.P. Culianu. În articolul “O biografie” publicat în Observatorul cultural, Tereza Petrescu-Culianu (sora acestuia) arată câteva aspecte din “antecedentele” marelui istoric al religiilor, M. Eliade, care încă se aşteaptă să facă lumină în “dosarul Eliade”.  

Din punctul de vedere a lui Samuel Huntington - teoreticianul “ciocnirilor dintre culturi şi civilizaţii”, care, iată, se dovedesc a fi o “civilizaţie extrateritorială”- există opt civilizaţii care fac obiectul studiului său: iudaică, japoneză, hindusă, islamică, ortodoxă, occidentală (catolică) latino-americană şi africană. Samuel Huntington afirmă că toate aceste culturi nu mai au azi nici o putere de regenerare a fiinţei umane, aflată în stare vidă, (acum în stadiu avansată de hibridizare, în comă tehnică şi politică la nivel social planetar), şi că numai o “cicnire dintre culturi şi civilizaţii, sau o catastrofă ecologică ori o “mutaţie genetică” le-ar mai putea rezista şi resuscita pe acestea.  

Teoria lui Huntington este falsă. Pentru că, numai dacă schimbi Contractul social a lui J.J. Rousseau cu Contractul natural, omenirea se regenerează de la Mama-natură în mai puţin de o generaţie. Însă tocmai aceasta nu se doreşte de către Oculta mondială, schimbarea contractelor sociale cu cele naturale şi punerea în discuţie a celor Cinci Testamente: Testamentul solar, Testamentul latin, Sara şi Agar, şi Testamentul Lunar.  

Părerea mea, dar nu e numai a mea, este că noi nu mai avem acum decât popoare solare şi popoare lunare, iar între aceste popoare se află printre noi vreo trei-patru generaţii de extratereştri (ET-X-Y-Z) care, hibridizîndu-se şi ei “osmotic” şi genetic cu pământencele (cu Ielele noastre şi cu Walkiriile din matriarhatul Bastionului Walhallei Angelei Merkel) dar şi o parte din noi cu “Ei” prin „Intelectul Activ” (nu şi prin Intelectul angelic sau universal), desigur că acum uni dintre aceşti ET-X-Y-Z au luat-o razna.  

Spectacolul Lumii abia începe. Căci, iată, ET-34, BF, XXX-YY, de exemplu, vor să plece cu aeronava “Virgin Galactic Space” pe planeta Marte, cu escală pe faţa nevăzută a Lunii, treba e serioasă, se fac “liste” cine pleacă cu “minunata doamnă a lunii argintii”, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate, cine o duce şi o va aduce înapoi pe Fecioara de Lumină pe Lună şi mai departe pe Marte, şi cine va rămâne în “inspecţie” pe Terra; ET-X-Y-Z se opune lui ET-34, BF, XXX-YY, iar acesta ameninţă că „dacă vor fi atacaţi la plecare de alte Orchestre, Vânzotoare de Corăbii şi Armate de sunete, „turbaţi” fiind, ne aruncă pe toţi în Iad, după modelul Luptătorului Samson din Biblie, care se sinucide în lupta lui cu filistinii, rupând Stâlpul Central.  

John Milton ilustrează perfect într-un poem dramatic această tragedie, poate chiar mai bine decât în Vechiul Testament.  

În final, noi încă nu ştim sigur dacă am ajuns pe Lună, dar lumea e tot mai convinsă acum că există viaţă pe Marte. Încurcate sunt căile Domnului. Şi nici Sfânta Mamă a lui Dumnezeu sau vreo Fecioară de Lumină nu dau “semne clare” că ar fi pogorât printre noi, ca să restabilească “ordinea secretă” şi echilibrul dintre forţele infernale şi cele cereşti.  

E plin pământul de Diane-Lunne-Hecate, de Iele şi Walkirii şi parcă toţi diavolii au ieşit la suprafaţa Pământului şi fac naveta din raiul săngelui în raiul nimănui şi din iadul smereniei în iadul deznădejdii. Preoţii noştri şi înalţii prelaţi văd şi ei doar în Cercul lor de Casă, iar părinţii, bunicii şi copiii noştri trăiesc tot mai singuri pe un pământ fără centru iar în cer, aşa cum spuneam, într-un război al “focului stelar”.  

Astfel, Samuel Huntington, fidel “paleoconservatorilor” şi teoriei “cicnirilor dintre culturi şi civilizaţii prin mereu alte “catastrofe ecologice” (care, spun savanţii antropologi, se repetă la intervale de 2000-3000 sau 7000 de ani) şi sprijinind sistemul de „multiculturalitate” pe care îl propune de la început, acceptă provocarea globalizării, în prima fază a universului tehnologic, în înţelesul pe care îl dă laureatul Nobel pentru literatură, V.S. Naipaul:  

„Unificarea culturală a întregii umanităţi şi acceptarea evoluţiei valorilor, credinţelor, orientărilor, practicilor şi instituţiilor comune de către oameni pretutindeni în lume, este posibilă prin globalizarea bunurilor şi a capitalului, a oamenilor şi a cunoştinţelor tehnice, a crezurilor şi a sectelor, a învăţăturilor şi a simbolurilor, ect.”.  

Mai concret, este vorba de globalizarea forţată a lucrurilor prin noua tribalizare a persoanelor conduse de un Guvern Mondial şi o singură “Republică Universală”.  

Însă, ceea ce uită să ne mai spună în tezele şi teoriile lor (uită cu premeditare) V.S. Naipaul şi Samuel Huntington, este cum să unificăm întraga umanitate fără o Constituţie Universală a Drepturilor Omului.  

Dacă şi după o sută de ani de răspăndire în lume a “ciumei roşii comuniste” încă se vrea “să se definească omul înainte definirii drepturilor omului”, înseamnă că încă trăim pe un loc ciudat, pe un “loc fără de loc” într-un “topos atopos” şi sfârşitul lumii e chiar mai aproape decât credem noi.  

Ervin Laszlo ştie bine ce spune când ne anunţă că “dacă nu se schimbă paradigmele în următorii zece ani vom intra toţi în incapacitatea de a mai controla planeta Terra”.  

Pentru că refuzăm să elaborăm o Constituţie Universală care să ne apere în egală măsură demnitate, libertatea şi drepturile fundamentale ale omului, se rup şi se sparg acum toate lanţurile şi în capul Ocultei mondiale de doar 0,2% din Cercul Funcţiunilor şi în capul nostru din Marele Cerc. Adică, şi cele din realitate politică actuală, hibridizată şi aflată în comă tehnică şi politică la nivel social planetar, dar şi dublul lanţ genetic care, spart zilnic (prin ADN materie pozitivă şi ADN materie negativă) ne face să trăim cu viii şi cu morţii electrici laolaltă, devenim astfel morţi spiritual fără să ştim, până ce hibridizăm întreaga omenire.  

Ceea ce nu-i deloc uşor nici pentru scriitori, nici pentru oamenii de ştiinţă să răstălmăcească şi să afle cum arata acum „civilizaţia universală” şi „ştiinţa universală” fără o abordare deschisă necesară, pentru a şti câţi oameni evoluăm natural în „ştiinţa viului” şi câţi oameni degenerăm în „ştiinţa morţii”, hrănindu-ne cu alimente şi medicamente din hidrocarburi prin programul “Petrol contra hrană”, de exemplu, sau, mai grav, prin NOW aplicat prin noul Codex Alimentarius de OMG – Monsanto.  

Fără o Constituţie Universală, sau măcar una europeană, în cazul nostru, cu o piaţă “unică” de cinci sute de milioane, dar deloc liberă, pentru că economie mondială e în acest moment ultracentralizată, ce poate să mai înţeleagă europeanul din UE despre FMI, BCE, BM sau despre Forumul Economic Mondial din Davos, Elveţia, de exemplu, când elveţienii însăşi refuză orice fel de integrare în UE, pentru că vor să trăiască liberi, cu testamentele lor de o mie de ani, aflate şi azi în primăriile lor. Ba chiar au ajuns să răstoarne bascule cu bani în faţa parlamentului, refuzând până şi monedă naţională, afirmând pur şi simplu, pe bună dreptate, că ei pot trăi şi fără bani şi nu vor să fie dependenţi de bani şi în nici un caz de banii altora.  

Asta da conştiinţă avansată! Cinste lor, elveţienilor, despre care Lucian Blaga povesteşte lui M. Eliade că în timpul serviciului diplomatic în Elveţia, a văzut cu ochii lui cât de puternică este tradiţia elveţiană.  

„Am fost o dată invitatul unui prieten de-al meu la ţară, în satul lui. M-a dus la primărie, şi mi-a arătat stemele familiilor din sat. Mi-a mărturisit cu mândrie că stema familiei sale este din secolul al XII-lea! Ţăranii aceştia elveţieni au uneori un trecut mai cert decât multe familii aristocratice europene. Şi cu toate acestea, au rămas la ţară, opt veacuri în acelaşi loc, şi feciorii au continuat munca părinţilor fără ispita evadării...”  

(din Convorbiri cu Lucian Blaga, Amintiri, Volumul I, Profetism românesc, Editura „Roza Vânturilor”, Bucureşti, 1990, pag. 210)  

Prin sistemul „multicivilizaţional”, Samuel Huntington face trecerea spre valurile toffleriene, dar fără o sinteză necesară complexului de „multiculturalitate” aplicat prin aşa-zisul nou fenomen economic de globalizarea forţată în cele două triunghiuri: “Triunghiul sociologic american” Paris-Londra-Washington şi „triunghiul civilizator” Ierusalim-Atena-Roma din Armaghedonul Templului lui Solomon.  

„Idea universului vălurit” este o temă preluată de cel puţin trei civilizaţii: tradiţională, modernă şi postmodernă. Dacă însă admitem teoria lui Hesiod că au existat mai multe seminţii de oameni pe pământ (de aur, argint, bronz, fier, etc.), respectiv de zei, semi-zei, daimones de rangul al doilea numiţi “prea-fericiţi ai Infernului”, pământeni şi nepământeni (de epoca fierului Hesiod se plânge că trăieşte în cele mai mari osteneli care nu încetează nici noaptea, nici ziua), nu putem admite nici valurile toffleriene sau alte „universuri vălurite” drept valuri ale unei singure civilizaţii. În capcana asta ne-a băgat pe toţi Samuel Huntington.  

Doar acceptând civilizaţia „fierului negru” din „cerul Lunii” (pentru cei care cred că, într-adevăr, am ajuns pe Lună) şi e de-ajuns ca să înţelegem că, de fapt, trăim toţi, pământeni şi nepământeni, sub influenţa nefastă a razelor de Lună şi sub influenţa benefică a Soarelui.  

Dacă vom analiza ştiinţific şi cu rigoare influenţa celor două astre asupra Pământului, a Soarelui şi a Lunii, şi a ADN-ului nostru (prin ADN materie pozitivă şi ADN materie negativă), vom vedea că se încheie toată “teoria ciocnirilor dintre culturi şi civilizaţii” a lui Samuel Huntington.  

“Soarele aduce în lume şapte binefaceri, în fiecare zi: lumina, pacea, trezia, creşterea vegetală; obligă şarpele şi animalele de pradă să se retragă în vizuinile lor; potoleşte suferinţele oamenilor, dezvăluie lumii semnul de Splendoare al eonului de Lumină. În opoziţie, Noaptea aduce şapte lucruri rele: întunericul, neliniştea, revolta, somnul (cu vise urâte, induse de Satana-el), urâţenia, faptele rele ale omului şi ale animalului de pradă, revelând semnul hidos al Tenebrelor.” (Gnozele dualiste ale Occidentului, I.P. Culianu, Nemira, 1995, pag.220)  

Filozoful Andrei Marga, de exemplu, acuză tezele prin care Samuel Huntington rupe faliile intercivilizaţionale dintre cultură, religie şi apartenenţa sau mutabilitatea acestora la economia Creştinătăţii.  

Marea controversă rămâne tot vechea dilemă: dacă România rămâne o ţară mascată de linia de demarcaţie trasată de Samuel Huntington pe axa Paris-Londra-Washington sau în spatele celei trasate de Cortina de fier, pe axa Ierusalim-Atena-Roma, care se întinde acum pe falia geopolitică contintinentală până pe Volga..  

Şi cu asta ajungem la concluzia că România nu poate fi decât un Centrul civilizaţional de multiculturalitate. România şi Polonia sunt Stâlpii Centrali pe care se sprijină Europa şi Eurasia.  

De aceea, ruperea-spargerea faliei geopolitice continentale, de pe teritoriul dintre Ural şi Pamir, Volga, pentru a cucerii în întregime Europa de Est şi aşa numita „Insula Lumii” pentru a stăpânii apoi întreaga Lume, mie îmi sună a război atomic care, aşa cum avertiza recent Vladimir Putin, va crea o catastrofă istorică.  

Soluţia mea este de unirea a celor zece triburi atlante din cele zece ţări şi regate atlante în România, transformarea ţării în „A doua Elveţie”. Şi apoi înfiinţarea în România a primului Institut Internaţional de Bioluminiscenţă, care ar putea rezolva toate problemele fundamentale cu care se confruntă omenirea la ora actuală. Despre cum s-ar putea uni celor zece triburi ale Atlanţilor din Carpaţi, am scris un articol în revista Confluenţe literare, numit “Despre regionalizarea României”.  

*” Imaginalul este un termen preluat din sufismul iranian şi introdus de Henry Corbin (1903-1978) pentru a desemna imaginarul adevărat, creator, vizionar, esenţial, fondator: fără o viziune solară, realul se dizolvă într-o înlănţuire nesfârşită de imagini voalate, deformate, mutilate”.  

(fragment din articolul „Imaginaţie, imaginar, imaginal” de Basarab Nicolescu, Steaua, Nr.6, 2006)  

PS: Pentru a şti despre ce Prinţesă X este vorba, public această legendă mai jos:  

Legenda: Prinţesa X = creştinism (MD-MM + cele trei Diana D3, respectiv Maica Domnului, Maria Magdalena, Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis, Diana Sancta Potentisima) + islamism (F3 Fatima + cele 72 de Fecioare) + new age & satanism (Marea Zeiţă, înfăţişată adeseori sub aspectul teribil de regină a Morţilor + Lilith, Isis, Kali, Shakti, Eurynomes, Mnemosynes, Iele, Valkirii, etc.)  

Referinţă Bibliografică:
Jurnal de Atelier I - Despre al doilea val de revoluţii islamice şi portocalii (2) Note pentru eseul Agonia Uniunii Europene (7) Fragment din 144 de Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Pr / Constantin Milea Sandu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1154, Anul IV, 27 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin Milea Sandu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!