Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Constantin Milea Sandu         Publicat în: Ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Jurnal de Atelier I - Agonia Uniunii Europene (4) Fragment din 144 de Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Prinţesa X - Scrisoarea nr.42
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Foto: ”Geneza” (cupru electrolitic 98%), 1991  

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor,  

dragi prieteni, pământeni şi nepământeni de pretutindeni şi de oriunde vă aflaţi la orizontul misterului – o zi bună să vă dea Dumnezeu, cer înalt şi idealuri pe măsura Cerului cristalin!  

Dacă în primele trei părţi a eseului am încercat să prezint cauzele crizei economice şi de identitate a UE – aflată între o religie a urii (islamul coranic) şi o religie a iubirii (“comunismul creştin”) - în partea a patra şi a cincea voi încerca să scriu despre viitorul Europei – aflată între catastrofă şi mesianism. Adică, alternanţa între eonul Dracului şi începutul Eonului mesianic.  

Pentru că mi-am propus eu însumi să aprofundez nu numai în sculptură ci şi în literatură acest dublu fenomen pe “scara creaturală”, ba chiar să-i schimb sensul forţei pe axă pentru a transforma catastrofa în mesianism, voi structura a patra parte a eseului după teoria lui Mircea Eliade, “Sacrul şi profanul”, potrivit căreia “sacru e camuflat în profan şi profanul în sacru”.  

Precizez faptul că, această “teorie” a lui Eliade, transformată în “sistem” şi aplicată greşit la nivel social-planetar, poate să aducă Europa şi întreaga Lume la consecinţe incalculabile: la catastrofă sau mesianism. Tot aşa cum axioma lui Descartes “cuget, deci exist” - care ar fi trebuit să fie postulată exact invers, adică, “exist, deci cuget” -, pentru că a fost postulată şi aplicată greşit de aproape patru sute de ani, a adus grave consecinţe “Spiritului Adevărului” şi aşa-zisei “ştiinţei universale” proclamată de Descartes.  

Mai trebuie să fac o ultimă precizare, pentru a şti care e diferenţa dintre “teorie” şi “sistem”: Teoria are întotdeuna baza sa de sprijin în afara ei, în timp ce Sistemul se fondează exclusiv pe construcţia lui interioară.  

Cu alte cuvinte, dacă sistemul se fondează pe ştiinţa exactă, cartesiană (logică, matematică, fizică, biologie; pe raţiune, deci; pe “Idei clare şi distincte”, etc.), teoria, fie fizică, fie metafizică, se sprijină pe axa Pământului prelungită pe axa Cerului cristalin. Astfel, Pâmăntul se sprijină fizic pe oscilaţia Soarelui galactic, şi matafizic, pe contemplaţie, viziune şi intuiţie; adică, pe intelectul angelic sau universal şi pe “ştiinţa zeilor” care lucrează prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis”, Sursă a intuţiilor intelectuale prime conceput ca fiind suflet viu, parte din Sufletul lui Dumnezeu.  

Dacă este aşa (şi nici nu poate fi altfel), rezultă că toate planetelor sunt mişcate de Cârmuitori Eonici şi de îngeri planetari, astfel: prin oscilaţia Soarelui (“prin contactus virtutis”) de către Ierarhia Inteligenţelor Luminoase separate ale Atlanţilor din Carpaţi (CE); şi prin mişcarea sateliţilor (naturali şi artificiali) pe orbitelor cele mai apropiate de Pământ (prin “contactus corporis”) de către inteligenţele separate ale lemurienilor, grecilor şi arabilor).  

Aşa se explică cum epoca noastră (de la apogeul călătoriilor în alte lumi, de la Mahomed la Dante şi de Dante până la sfârşitul Evului Mediu), a transformat teoria – adică ştiinţa zeilor – în sisteme moarte şi reci cu consecinţe incalculabile.  

La urma “urmei de zenit” nu au existat decât cinci perioade de evoluţie spirituală a Pământului închise în “Capsula timpului”: polară, hiperboreeană, lemuriană, atlanteeană şi greco-romană-creştină. În Grecia antică, ştiinţa zeilor – care era în egală măsură şi a oamenilor – era o teorie. Numai epoca noastră modernă, începând cu Evul Mediu, a sfărmat “Capsula timpului ontologic” şi a transformat ştiinţa zeilor în sisteme moarte şi reci.  

Şi cu asta intru direct în spiritul materiei fără să mai fac dovada importaţei subiectului meu. (Am spus că intru în spiritul materiei, nu în materie sau în mai ştiu eu ce “Spirit al Adevărului”, care se pare că de data asta va aparţine în întregime “ştiinţei zeilor solari” care vor opera la nivel social-planetar şi galactic-universal în termeni de fractali, prin “teoria laserilor biofotonci” şi prin “teoria rezonatorului de bioluminiscenţă solară”. Căci, aşa cum am creat în sculptură - tăind în materie cu măsura propriei mele fiinţe - acum tai prin “cuvinte de cod”şi operez, pe socoteala mea, cu stiinţa zeilor Atlanţi din Carpaţi).  

În articolul “Catastrofă şi mesianism (Note pentru o Teologie a Istoriei)” din aprilie 1952, Mircea Eliade face o exegeză a Bibliei din Vechiul Testament (în doar şase pagini), prin care dacă nu reuşeşte să-l transforme pe Dumnezeu din VT într-un Dumnezeu al tuturor popoarelor, reuşeste, cel puţin, să să-L transforme într-un Arhanghel al popoarelor şi să demonstrează cu argumente clare drama poporului ales şi DE CE ISRAIL TREBUIE SĂ TRĂIASCĂ ÎN VIITOR”.  

Voi cita un fragment din acest articol, pentru a înţelege mai bine destinul acestui “popor ales”, după care voi încerca să dezvolt felul cum s-a aplicat, la nivel social-planetar, controversata teorie a lui Eliade potrivit căruia “sacrul e camuflat în profan şi profanul în sacru”. Îmi cer scuze pentru lungimea fragmentului, dar constat că e încă plin de Adevărul Creaţiei, alternativă la toată “Istoria ideile şi credinţele religioase.  

“ATUNCI au strigat către Domnul şi s-au tânguit: Păcătuit-am fiindcă am părăsit pe Domnul şi am slujit Baalilor şi Astharteelor; însă acum scapă-ne din mâna duşmanilor noştri, şi-ţi vom sluji Ţie” (Samuil, 12, 10) Textul acesta rezumă întreaga istorie a lui Israil, de la patriarhi şi până la profeţi… Adică, alternanţa între Iahve şi Baal între slujirea Dumnezeului adevărat şi adorarea idoliilor. Adică, între theofania absolută mozaică, şi comodă, foarte adesea agreabila religiozitate a celorlalte popoare înconjurătoare. Evreii nu se depărtau de Iahve pentru că ar fi avut îndoieli religioase; nu deveneau atei, liberi-cugetători, sceptici, agnostici, etc., adică nu se “despărţeau de Dumnezeu”. Ei, pur şi simplu, schimbau pe Dumnezeu. Israil, tras de însuşi Dumnezeu şi călăuzit de Moise, începuse a fi pregătit pentru a revala lumii o nouă theofanie, de data asta cutremurătoare. Pentru poporul evreu, despărţirea de Iahve, echivala cu un adulter – căci raporturile între poporul ales şi Dumnezeul său fuseseră legitimate marital. Numai simbolismul nupţial explica atât gelozia lui Iahve, răzbunarea lui cumplită, pedeapsa oricărei trădări, cât şi iertările cu care îşi milostivea mireasa…Pe poporul ales l-a lovit Dumnezeu de nenumărate ori, dar niciodată nu l-a pierdut – aşa cum a lăsat să piară toate celelalte “lafammi” (“popor care nu e al meu”)  

Profeţii n-au făcut decât să confirme şi să amplifice în teribile viziuni pedeapsa inevitabilă a lui Iahve, cumplita răzbunare împotriva poporului ales care nu a ştiut să-i păstreze credinţă. Astfel, Ierusalimul capituează. Pocăiţi, evreii se reântorc la Dumnezeul părinţilor lor...O prima deportare decimează elitele iudeene. Noul rege, Sedecias, repetă greşala înaintaşilor săi: încearcă să salveze statul cu mijloace politice şi militare, uitând că misiunea poporului ales depăşea cu mult vicistitudinile momentului istoric, că datoria lui nu era să triumfe politic, să-şi recapete autonomia politică, gloria militară şi prosperitatea economică (n.n: capcana care i-a fost întinsă lui Hitler în WW2), ci să asculte de cuvântul Domnului, să realizeze nunta mistică între Israil şi Iahve. Sedecias este atras în alianţa egipteană (n.n: de la Cairo aşteptam şi noi celebra “telegramă” prin care trebuia să începem negocierile de Armistiţiu după terminarea celui de Al doilea Război Mondial), şi în 586 Nacuchodonosor îl atacă mâniat. Ierusalimul este distrus, templul ars, o nouă teribilă deportare istoveşte poporul iudeean. Această a doua captivitate babiloniană va dura mult. Suferinţele ei răzbat încă până la noi: “La apa Vavilonului...”.  

Asemenea atâtor alte neamuri deportate, Israil s-ar fi pierdut cu totul în haosul etnic al vastului imperiu neobabilonian. (n.n: SUA este numită azi, după căderea “turnurilor gemene” din 11.09.2001, “Turnul Babel răsturnat”) Israilul, ar fi fost dacă nu în întregime asimilat, cel puţin adulterat, prin sincretisme orientale, repăgânizat; şi în cele din urmă “să trăiască în prezent”. Dar, Legea şi Profeţii, prezic că misiunea lui Israil e proiectată în viitor, că el e singurul stat care poate realiza acest paradox de “a trăi în viitor”.  

Evreii (n.n: prin “Legea, Profeţii şi Srierile”) înţeleseseră că nici distrugerea templui, nici anihilarera statului nu sunt hotărâtoare pentru destinul lor; că toate aceste TRAGEDII ISTORICE sunt meritate, deoarece sunt PEDEPSELE DOMNULUI, şi că REGENERAREA RELIGIOASĂ, dacă va avea loc, va fi un eveniment mult mai important decât CATASTROFA ISTORICĂ.  

Israil trebuie să trăiască în viitor. (n.n: asta prezic toţi Profeţii poporului ales) Nu un Stat, nu o putere militară, ci o comunitate mistică, apolitică. Vicistitudinile nu-l mai pot schimba. Israil durează, în timp ce toate celelalte popoare, mari şi mici, apar pe orbita istoriei, strălucesc un veac sau câteva veacuri, şi apoi se pierd în neant. (n.n: Dar exact la fel s-a întâmplat şi în cele două Războaie Mondiale.În mărturia unui evreu foarte bine informat, mai concret, în discursul ţinut de Benjamin H. Freedman, consilierul preşedintelui american W. Wilson, în 1961, aflăm detalii incredibile despre consecinţele acestor două războaiemondialeşi cât a plătit Omenirea pentru înfiinţarea statului Israel)  

Mântuirea Israilului i-a venit din dezastrele lui. Profeţii au salvat Israilul, pentru că istoria e catastrofală.  

În concluzie, mai spune Mircea Eliade, “fără îndoială că apariţia creştinsimului nu se poate înţelege fără profetism şi mesianism. Dacă într-adevăr Mesia trebuia să vină ca să mântuiască întreaga omenire, el nu putea veni decât după ce Israil suferise tot ce suferise. Tot, dar absolut tot, fusese necesar, TREBUIA să se întâmple aşa...”  

(n.n: prin “Legea, Profeţii şi Scrierile”, subscriu, la cele spuse de Eliade în ‘52).  

Pentru alte detali, vă recomand să citiţi articolul în întregime, în cartea “Profetism românesc” de Mircea Eliade, Volumul 1, Editura “Roza Vânturilor”, Bucureşti 1990 – cu o prefaţă de Dan Zamfirescu. Prefaţă din care voi cita doar o singură frază, pentru a-i face dreptate altui mare cărturar.  

“Profetismul lui Mircea Eliade a implicat, de la început, acest mesaj (n.n: se referă la “ciuma roşie comunistă”), şi este secretul gloriei lui mondiale. Nu istoricul religiilor, nu savantul, nu exegetul miturilor omenirii a fascinat pe contemporani, ci profetul Eliade, păşit din “pustiul” ţării natale pe scena mondială o dată cu cea mai teribilă catastrofă ce-i lovise neamul”)  

Acum, după ce v-am făcut “capul calendar” cu acest fragment lung cât Roata cerului din profetismul lui Mircea Eliade, vă veţi întreba, poate: cum este posibil ca poporul ales Israel să trăiască “în viitor”, în timp ce restul popoarelor să rezistă în ispita de a trăi doar “în trecut”, în “timpurile idilice”, şi în acelaşi timp “în prezent”, în Timpurile Moderne, aşa cum trăim noi acum, popoarele occidentale şi orientale, fără viitor?  

Ei bine, “a trăi în viitor” - ne spune Mircea Eliade în cartea sa Sacrul şi profanul*(scrisă în 1956) – este posibil prin teoria “sacrului camuflat în profan şi a profanului camuflat în sacru”.  

Cu alte cuvinte, un astfel de sistem de exegeză “inversă” a VT, cum este cel prezentat de teoria lui Eliade, aplicat în dualismul religios (pentru a separa “poporul ales” de popoarele nesemite), continuă să funcţioneze până azi în Arborele gnozei prin “teoria fractalilor”, dincolo de posibilităţile propriu-zis religioase. Astfel, de câte ori îşi face “apariţia” Maica Domnului pentru a-L naşte pe noul Cristos-copil, noi, în loc să le recunoaştem entitatea celestă, îi omorâm.  

Aceste Sistemul de generare a “crimelor cu semnficaţie rituală şi intelectuală), îl putem regăsi în sistemele politice şi religioase europene sau în nihilismul postmodernist contemporan.  

*Cartea “Sacrul şi profanul”, gândită şi scrisă pentru marele public, este un excelent manual de antropologie culturală, istorică şi religioasă (în doar două sute de pagini), care nu ar trebuie să lipsească din nici o casă, şcoală şi instituţie românească.  

Dacă veţi avea răgazul să o citiţi, veţi afla, de exemplu, în Capitolul “Timpul sacru şi miturile”, cum şi în ce fel omul – contemporan periodic cu zeii – reactualizează miturile. Veţi află cum "omul, asemenea zeului care a ucis monstrul marin şi l-a sfărtecat pentru a crea Cosmosul, repetă acestă jertfă sângeroasă, câteodată omenească, atunci când trebuie să întemeiaze un stat, un templu ori o casă". (citat din “Sacrul şi profanul” de M. Eliade, Editura Humanitas, ediţia 1995, pag. 89).  

Da, evreii pot “trăi în viitor”, confiscând viitorul restului de popoare nesemite, prin Legea, Profeţii şi Scrierile şi prin jurământul Kol Nidre în Ziua Iertării.  

“Jurmântul Kol Nidre în Ziua Iertării este o rugă a evreilor care se referă la un acord pe care-l faci în clipa aceea cu Atotputernicul Dumnezeu, în sensul că orice promisiune, declaraţie sau jurământ pe care-l vei face în următoarele 12 luni să fie nul şi neavenit. Jurământul nu va fi jurământ; promisiunea nu va fi promisiune. Acestea nu vor avea nicio valoare. Cu atât mai mult, Cele Două Talmuduri (de la Ierusalim şi din Babilon) reamintesc evreului că ori de câte ori face o promisiune sau un jurământ, să nu uite că legământul făcut sub “Kol Nidre, de Ziua Iertării”, îl scuteşte de respectarea lor”. (citat din discursul lui Benjamin H. Freedman, din 1961)  

Din păcate, în cazul nostru, al popoarelor nesemite, “trăim în viitor” doar prin jocul politic de-a “Alba-Neagra” în Parlament Europei şi în toate Camerele Reprezentanţilor Lumii; şi prin teoria “îngerului travestit în demon şi a demonului travestit în înger cu mască sau “cască” de reptilian”; sau sub masca Marelui Arhonte sau Demiurg ignorant în “Jocul de-a Dumnezeu” cu Cristos-copil.  

Când nu mai ai în suflet pe Dumnezeu la care să te raportezi, egalitatea de şanse a popoarelor şi a oamenilor rămâne o vorbă goală, lipsită de sens. De aceea este nevoie de o axă creştină în Europa.Nu poţi să afirmi că toţi suntem egali în faţa lui Dumnezeu, dar există uni mai egali decât alţii. Aşa, nu merge! Nu poţi să trăieşti într-un univers schizoid ca acesta, cu două sisteme - unul centrat pe Titanul Pământ care practică cultul morţii şi o religie a urii prin sisteme moarte şi rece, şi unul centrat pe Dumnezeu care practică o religie a iubirii şi care are la bază evoluţia naturală în ştiinţa viului. Nu merge! Lumea atârnă de Dumnezeu nu numai prin faptul că a fost creată de El prin Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii, ci mai ales prin faptul că fără susţinerea Lui nu ar exista echilibrul între forţele infernale şi cele cereşti, orice existenţă ar cădea în neant şi ordinea secretă în lucruri şi fiinţe s-ar strica.  

Lumea întreagă trebuie să înţeleagă că, acum toţi trăim în sfârşitul istoriei celei mai mari înşelătorii umane. Şi că valoarea centrală a civilizaţiei Occidentului, care s-a construit pe o axă creştină – valoare pe care acesta o împarte cu Islamul coranic -, este demnitatea şi libertatea politică şi religioasă, deopotrivă. Ori ne bucurăm toţi de o singură demnitate, ori până la urmă nu se va mai bucura nimeni. Libertatea ori este atât religioasă, cât şi politică, ori nu există deloc.  

Cred însă că este posibil “a trăi în viitor”şi în cazul celorlalte popoare, practicând Meditaţie transcendentală în Grupuri de conştiinţă până la Gradul XII în Templul Soarelui, printr-o formă nouă de ascensiune celestă cu n-dimensiuni prin Cerul cristalin.  

Popoarele din vechea Europa matriarhală şi matrifocă, lemuriene, atlanteene şi postatlanteene, cu deosebire popoarele solare, descendente din cele zece triburi ale Atlanţilor din Carpaţi, din cele zece ţări şi regate atlante, aveau această calitate: de “a trăi în viitor”. Şi de a intra în relaţie directă cu Dumnezeu - cu Dumnezeu din Cerul Empireu. Şi prin Oglinda Cerului cristalin puteau “comunica telepatic” cu Staţia Cubului dumnezeului bibilic (CS), cu Staţia finală – Sfântul Soare (SS) (cu cel de-al cincilea soare – soarele mişcării, care are ghiare şi se hrăneşte cu inimi omeneşti pentru că vrea mereu sângele şi regatul de aur pierdut) -, şi cu cel de-al şaselea soare - Soarele Alb al Atlanţilor din “fortăreaţa carpatică” – România – ţara verde numită de toţi comentatorii antichităţii Terra Mirabilis (SAR - TM)! Aici, la noi, în Terra Mirabilis, e particola SAR, “Particola Dumnezeu” şi “Bosonul Higgs” pe care-l căutaţi cu atâta ardoare.  

Din nefericire, însă, prin proiectul greşit al Uniunii Europene, popoarelor aşa zis “integrate” în UE li s-au confiscat viitorul de peste o jumătate de veac, pentru că încă nu avem o Constituţie europeană, dar şi pentru că ne aflăm la apogeul călătorilor în alte lumi. Pentru că unghiul de incidenţă între planul cosmic şi planul uman le-a fost închis popoarelor înghiţite deja în sfera de putere a Timpurilor Moderne. Excepţie fac azi poate doar poporul israel şi poporul român. Ambele popoare au codurile numerice al mărcii genetice foarte apropiate: evreii 664 şi românii 666. Acest cod numeric al mărcii genetice 666 este atestat în Apocalipsa lui Isus Hristos în Bibile, dar şi pe “placa de marmură de la Tomis”, despre care am scris mereu în alte scrisori de tranziţie.  

Numai cu un “pat genetic” apropiat roabele lui Dumnezeu pot să nască “fii ai făgăduinţei” (prin cele două coduri numerice al mărcii genetice 666-664).  

Iată de ce în România nu mai poate fi vorba de o scindare între îngerii SD şi îngerii LI. Războiul îngerilor ar face imposibilă continuarea evoluţiei în ştiinţa viului.  

De la Mahomed la Dante Alighieri şi de la Dante la Ioan Petru Culianu, călătoriile în lumea de dincolo au fost, cred eu, sub control privat în “economia spirituală a Creştinătăţii”, care nu mai funcţionează de 1444 de ani. De aceea, foarte puţin dintre pământeni au avut acces la aceste călătorii interplanetare, atemporale, “în viitor”. Dar asta nu înseamnă că nu au existat printre noi pământeni şi nepământeni, preoţi ai Artei lui Dumnezeu, Străjeri ai Sfântului Graal, şamani ori Cârmuitori Eonici care au practicat ascensiuni celeste cu n-dimensiuni, fără ca noi să ştim.  

Dacă, de exemplu, în urmă cu peste 40 de ani aş fi spus românilor şi “elitei” din vremea aceea că, “unghiul de incidenţă (de “bifurcaţie”)dintre planul cosmic şi planul uman este deja deschis pe “scara creaturală” la 36 de grade în Grădina Maicii Domnului – deschis încă din 1937 de antena de rezonanţa cosmică a “Coloanei fără de sfârşit” de la Târgu Jiu (Fontă alămită, în romboide, pe tronsoane de oţel. 2935 X 90 X 90), care oscilează în sens trigonometric şi pulsează de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin (via “Babele – Sfinxul – Vârful Omul”, etc.); şi că acelaşi “unghi de incidenţă” de 36 de grade, prin stratificarea Coloanei în contextul “teoriei bifurcaţiei”, este închis de pe axa Cerului cristalin pe axa Pământului, diametral-opus-romboidal, la 36 de grade, până în cele două Centre de putere şi control al unei Duble-Piramide a Puterii - Rusia şiSUA” – 99,99% dintre românii m-ar fi declarat nebun. Şi paznicii lui Ceauşescu m-ar fi bătut, arestat şi închis pentru spionaj împotriva statului şi tentativă de evadare din lagărul comunist.  

Chestiunea este că eu chiar am fost exilat pe pământ şi în cer şi bătut de soartă şi la propriu şi la figurat, pentru că vedeam acest “unghi de incidenţă”, aveam astfel de “viziuni celeste”, dar şi pentru că am încercat apoi să evadez de trei ori de sub “Cortina de fier”, din lagărul “ciumei roşii comuniste şi anticreştine” (la 18, la 24 şi la 28 de ani). Da, numai un “nebun” ca mine ar fi putut să creadă în vremea “ciumei roşii comuniste” în “teoria bifurcaţiei” şi în “viziuni celeste”. Şi pentru aceasta am fost bătut cu “coroane de spini” şi apoi marginalizat şi aruncat de diavolii comunişti şi bolşevici în “temniţa îngerilor”, peste care o cohortă de demoni sublunari, la care a pus umărul din greu Înţelepciunea Vremilor şi Fata Corupţiei, a răsturnat “Placa modernităţii” peste mine. Placă pe care de 40 de ani o ţin în spate şi de tot atâţia ani mă lupt să ridic singur Lespedea Neagră de pe Mormântul umanităţii.  

Chestiunea este că eu nu mai sunt de mult un simplu “nebun”, între timp, graţie bunului Dumnezeu, mi-am construit singur, pe socoteala mea, o “Coloana a soarelui de vis”, prin care am prelungit “Coloana fără de sfârşit” (al unui “alt Brâncuşi rămas în ţară”) de pe axa pământului pe axa Cerului cristalin. Coloană care de 24 de ani scrutează Cerul cristalin, şi prin care se poate vedea cum Cineva din adâncimile Cerului măsoară Unghiul de incidenţă dintre planul cosmic şi planul uman. Îl văd tot mai clar cum măsoară cu “Două compasuri oscilante”, diametral opuse, făcute din Opt Raze cosmice care “închid/deschid” prin “desprinderea conurilor”, pe “scara creaturală”, primul “romboid-capsulă” de cristal din Stâlpul Central al “Coloanei soarelui de vis”, care topeşte, la un “semnal”, zăpada din Moscova “ţarului” V. Putin şi gheaţa din New York-ul preşedintelui american,B. Obama.  

Văd cum al doilea “romboid-capsulă”, în succesiune ritmică pe Coloană, prin alte Opt Raze cosmice, topeşte acum Groenlanda; al treilea “romboid”, scoate “Turnul Londrei” din ceaţă, pentru ca, al patrulea, al cincilea şi al şaselea “romboid-capsulă” să facă să leşine mîndra Franţă, să se cutremure frumoasa Italie, să falimenteze călita Germanie, să scufunde înfloritoarele State Unite, şi în final să cadă toată Troia asta de carton din aşa-zisa “Uniunea Europeană”, cu tot imperialismul sionismului internaţional şi cu tot Imperiul ei Maculist din Rusia până în America şi din Statele Unite până în România - ţara verde numită de toţi comentatorii antichităţii - Terra Mirabilis!  

(Nu, nu! Fiţi liniştiţi, că nu “bat câmpii” degeaba, ce văd eu vede şi Ervin Laszlo în “Transformarea cuantică”(E. Laszlo este Preşedintele Consiliului Superior al Înţelepţilor Lumii) şi mulţi alţi iniţiaţi ai Artei-transformării Primului Principiu din care s-au ivit în copilăria umanităţii cei trei eoni distincţi: Exitenţa, Forma şi Beatitutudinea.)  

Şi aş putea continua aşa, migrând spiritual prin trupuri succesive (EFB), prelungind Coloana fără de sfârşit de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, dar mă tem că, la fel ca în urmă cu 30 de ani, o să fiu numit un “nebun” care vrea să schimbe axa pământului (deşi eu nu mai sunt de mult un simplu “nebun”). Axă pe care de altfel eu chiar reuşesc să îi schimb polaritatea şi sensul, însă puţini oameni văd lucrul acesta. Şi care-l văd, tac, pentru că, trăind într-un “dublu-personaj”, ei sunt deja deposedaţi de umanitatea noastră (tot mai hibridizată, aflată în comă tehnică şi politică); ei tac şi doar trec printre noi (fiinţe monstruoase), încă din timpul vieţii la o condiţie divină; ori sunt deja la a cincea resemnare, pentru că au aflat că trăim în al cincilea ciclu de existenţă umană, şi poate în ultima generaţie de pământeni. Ei tac şi nu se mai strădui, ca mine, să rescrie sistemul formal axiomatic în întregime, ba chiar să vrea să postuleze “Argumentul ontologic al Omului cu Coloana soarelui de vis” pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu-copil şi a Atlanţilor din Carpaţi”.  

Chiar acum văd cum cele patru, opt, şaisprezece, treizecişidouă şi şaizecişipatru de Raze cosmice “romboidale” - care oscilează în contextul teoriei “bifurcaţiei” la un unghi de incidenţă 36 de grade între planul cosmic şi planul uman, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, şi pulsează printr-o “Stea arzătoare cu opt raze” în succesiune ritmică pe Stâlpul Central al “Coloannei soarelui de vis” - sunt identice cu “locul fără de loc” al celor 8 la puterea 64 de Răsărituri şi Apusuri; adică, pe “locul fără de loc” într-un “topos atopos”; adică, în Occident şi în Orient în acelaşi timp în cer şi pe pământ, unde se petrece “uciderea soarelui” prin “moarte integrală” şi naşterea noului Soare uriaş al Atlanţilor din Carpaţi.  

“Şi a fost seară – Morgeland - mai precis Occident, adică tărâmul unde se-ndeplineşte uciderea soarelui prin moarte integrală – Şi a fost dimineaţă – Abendland , adică Orient – Zi, întâi – primind setea Duhului fără spaţiu şi timp şi intrarea în Neantul Divin prin Coloanele de popoare înlănţuite genetic, devenind călători neînfricaţi spre împărăţia sufletelor de lumina fără de sfârşit, prin Stâlpul Central sau “Coloana Soarelui de vis”. Dar această Împărăţie- Înălţare-Împlinire nu vine atunci când o cauţi, ci numai atunci cand eşti pregătit să împlineşti un mare Destin, ca acela al românilo; şi să-ţi primeşti moartea din dragoste ca pe un semn de lumină, “trăind în viitor” cu Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii”, notam eu în Jurnalul de atelier prin anii ‘82.
Dar uite cum metafizica mea “întoarsă de dos” din vremuri de tristă amintire şi “Coloana soarelui de vis”care mă absoarbe la cer - ascensionând cu n-dimensiuni prin Cerul cristalin, ce mă face să văd mereu cerul răsturnat şi deasupra alte stele precum focurile altor oameni locuind în cer – nu mă lasă pe mine acum să răspund coerent la întrebarea obligatorie şi în legitimă apărare: de ce trebuie ca doar un singur “popor ales” să trăiască “în viitor”, în timp ce toate celelalte popoare înghiţite deja în sfera de putere a Timurilor Moderne să trăiască doar în “trecut” şi în “prezent”?
 

Un prim răspuns la această întrebare legitimă este dat de o “elită” mondiale extremistă, de dreapta heideggeriană, nihilistă, nazistă şi bolşevică care are curajul să afirmă şi azi, la peste o sută de ani de când a năvălit în lume “ciuma roşie comunistă” că: “drepturile omului nu pot fi definite înaintea definirii omului”. Ceea ce este o prostie ateistă mare până la cer. Căci dacă Dumnezeu, Creatorul cerului şi a pământului şi-a încununat creaţia făcându-l pe om după chipul şi asemănarea Sa - ce, Doamne iartă-mă, altă definiţie ar mai putea să primească omul acum?  

Al doilea răspuns este dat de cealaltă parte a “elitei” mondiale, de stânga heideggeriană, globalistă şi globalizată, care susţine ce se afirmă de altfel în cele două Talmuduri (de la Ierusalim şi din Babilon), în “Legea, Profeţii şi Scrierile”(“cei vechi” şi “cei noi”, profeţii mari şi mici – “navi şi “neviim”, în ebraica veche) – şi anume că Europa e putredă şi plină de popoare de ”viermi”, adică, de goimi, şi că numai un “popor ales” ar avea dreptul la fericire, să se bucure deplin de drepturile omului, de libertate, egalitate şi demnitate umană, în timp ce celelalte popoare de goimi (“înfieraţi cu fierul roşu”) trebuie să trăiască nefericite, în alternanţa dintre un “trecut fantomatic” şi un “prezent fantezist” şi incert; adică, cu viii şi cu morţii “electrici” laolaltă, exploatate, manipulate şi înfierate cu “fierul roşu”, şi conduse ca o turmă de animale, într-un “marş funebru”, pe linii prestabilite, cu un alt “Tren al morţii”, spre Groapa mizeriei comune a Uniunii Europene; ca în “Ferma animalelor orwelliene”, pentru, eventual, o altă “Fermă de animale rare”, inserate pe “creierul bicameral” cu cipul RIFD şi care se vor reproduce doar prin “implant uterin”. Nu-i aşa că e bestial acest răspuns? Dar, exact acest răspuns ne este dat de aşa-zisul filizof şi “profet”, mic şi “neviim”, în persoana lui H.R. Patapievici, care în “Politice”, ediţia 1996, pag. 64, ne spune că:„Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu”.  

Ei bine, dacă pentru H.R. Patapievici românii nu pot alcătui un popor, pentru că poartă „semnul fierului roşu” - eu spun că românii sunt un popor solar, descind din hiperboreeni şi pelasgi, din traci (care au fost protagoniştii războiului troian din Iliada de Homer), din geto-daci şi din Atlanţii din Carpaţi. Românii au codul numeric al mărcii genetice 666 (atestat în Biblie în Apocalipsa lui Isus Hristos, şi pe „placa de marmură de la Tomis”), şi este chiar superior poporului evreu care are codul 664, şi care descind din Lemurieni, din sefarzi bibilici (care sunt doar 10%), iar restul de 90% din cei aproximativ 16 milioane de israieliţi, descind dintr-un trib de aschenazy, care au o apariţie stranie în istorie. Aceştia din urmă sunt mai degrabă compatibili genetic cu triburile lui Gingis Han, care vin din Caucaz, ba chiar se spune că ar exista printre ei şi un „al 13-lea trib” care vine din cer.  

Iată ce specii stranii de globalişti globalizaţi şi extratereştri ET-X-Y-Z, hibridizaţi, aflaţi în comă tehnică şi politică la nivel social-planetar, trăiesc printre noi, fără să ştim. Şi care tot încearcă (uni) de vreo 30 de ani să ne confişte „viitorul”, să ne omoare naţia, mamele şi copiii, şi să ne distrugă Grădina Maicii Domnului – prin aşa-zisa „Societatea deschisă şi noii ei duşmani”(o carte scrisă de filozoful englez Karl Popper şi aplicată prin noua doctrină „economică” de discipolul său, G. Soros, prin FDSC, GDS şi ICR - Vă sună familial, aceste trei mari instituţii care conduc România de 24 de ani, nu-i aşa?)  

Dragi prieteni, mai faceţi-vă câte o cafea tare ori dulce şi amară sau un ceai fierbinte să rezistaţi în luna lui Gerar şi încercaţi şi lectura părţii a cincea din eseul Agonia UE.  

Mulţumesc pentru atenţia acordată!  

PS: Pentru a şti despre ce Prinţesă X este vorba, public această legendă mai jos:  

Legenda: Prinţesa X = creştinism (MD-MM + cele trei Diana D3, respectiv Maica Domnului, Maria Magdalena, Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis, Diana Sancta Potentisima) + islamism (F3 Fatima + cele 72 de Fecioare) + new age & satanism (Marea Zeiţă, înfăţişată adeseori sub aspectul teribil de regină a Morţilor + Lilith, Isis, Kali, Shakti, Eurynomes, Mnemosynes, Iele, Valkirii, etc.)  

Referinţă Bibliografică:
Jurnal de Atelier I - Agonia Uniunii Europene (4) Fragment din 144 de Scrisori de tranziţie din Mileniul III către Prinţesa X - Scrisoarea nr.42 / Constantin Milea Sandu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin Milea Sandu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!