Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Rodica Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Iov
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
stoica_rodica16@yahoo.com

 

                                      
„Voi Îmi sunteţi martori că Eu sunt Dumnezeu!” 
                                                                           (Isaia 43:12) 
 
Inculpatul numărul unu în univers nu sunt eu şi nu eşti tu, ci Domnul Dumnezeu. 
  
Cu mii de ani în urmă, Domnul Isus a fost acuzat de tiranie. Satana a declarat că un astfel de Domn cu o astfel de lege nu poate fi iubit, ci doar temut. Îngerii cei buni au fost învinuiţi de laşitate; cel rău spunea că numai frica de distrugere sau interesul după darurile Domnului i-a putut motiva pe îngeri să rămână credincioşi. Dar nicidecum iubirea! 
            În răzvrătirea sa, Satana a spus:  
„Tu nu eşti un Dumnezeu care-Şi iubeşte supuşii, iar ei nu Te iubesc pe Tine!  
Unica lege după care poţi domni este mita: îl ocroteşti dacă Te ascultă, îl execuţi dacă se revoltă. Iubire, altruism, prietenie – aşa ceva nu există în împărăţia Ta.  
NIMENI NU TE IUBEŞTE!!” 
  
În următoarele minute vom privi la viaţa patriarhului Iov, despre care Ellen White zicea că „prin suferirea cu răbdare a încercărilor şi-a justificat propriul său caracter şi caracterul Aceluia al cărui reprezentant era el”, Educaţie, cap. Biografii biblice. 
Cartea lui Iov se deschide cu o scenă în care Domnul Dumnezeu se laudă cu Iov înaintea oricărei fiinţe; şi tot înaintea întregului univers Satana îşi repetă acuzaţia: 
            „Din interes Te slujeşte Iov! 
Viaţa, numele său, averea i s-a îmbogăţit 
Căci mâna Ta l-a ocrotit. 
Dar nu-Ţi face iluzii – Tu nu eşti iubit! 
Retrage ce i-ai oferit 
Şi bunul Tău prieten, cu care Te lauzi acum  
În faţă Te va blestema. 
Încearcă-l doar şi vei vedea!” 
  
Dumnezeu are nevoie de martori; în cartea lui Iov întâlnim trei grupe de martori: 
-          grupa A: Elifaz, Bildad, Ţofar 
-          grupa B: Iov 
-          grupa C: Elihu. 
Cât de mult mi-au plăcut discursurile celor trei (Elifaz, Bildad, Ţofar), cât le-am admirat elocvenţa şi pasiunea cu care s-au străduit să arate dreptatea Celui Atotputernic! 
Aşa o pasiune aveau, încât Iov îi mustră: „Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu? Vreţi să lucraţi părtinindu-L pe El?”  Iov 13:7-10. 
Aşa nişte martori, oricine şi-ar dori, gândeam eu. Dar am ajuns la sfârşitul cărţii lui Iov şi am citit cu uimire că Dumnezeu S-a aprins de mânie împotriva lor. Lui Iov, Dumnezeu îi spune: „Vorbirea ta a fost necugetată: 
-          ai vorbit împotriva Mea 
-          ai vrut să nimiceşti dreptatea Mea 
-          ai întunecat planurile Mele ”     Iov 38:2,40:2,8 .  
Totuşi, celor trei le spune: 
”N-aţi vorbit atât de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov” Iov 42:7. 
  
Acum, dacă vorbirea necugetată a lui Iov pare dreaptă comparativ cu a celor trei, înseamnă că aceştia au spus ceva teribil. Recitind discursurile celor trei, am observat că ei au ilustrat în diverse moduri o singură idee: exact ideea lui Satana şi anume că pe pământ funcţionează legea „ascultă şi vei prospera”. Conform acestei idei, dacă Iov suferă, atunci el a păcătuit. Ei refuzau să creadă că Domnul ar îngădui să vină necazul peste un om neprihănit; ca şi cum singura ţintă pentru ascultarea de Domnul ar fi propriul nostru confort. 
Există însă o ţintă mai înaltă pentru care omul poate trăi: aceea de a da mărturie pentru adevăr. „Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii. Ferice va fi de voi când din pricina Mea, veţi fi prigoniţi!” Matei 5:10. 
Domnul îngăduie prigoana peste un om neprihănit căci acela Îl poate reprezenta, Îi poate fi martir şi martor pentru Numele Său şi salvarea celorlalţi. Dar cei trei nu erau de acord cu acest principiu al Împărăţiei lui Hristos şi-l contestau cu vehemenţă. 
  
Dacă Domnul S-a aprins de mânie împotriva celor trei, dacă vorbirea lui Iov a fost necugetată, nimicind dreptatea Celui Atotputernic, se pare însă că Elihu a răspuns corect la problemele ridicate. Să enumerăm câteva: 
  1. Iov: îndrăznesc să spun – Dumnezeu e nedrept. Iov 9:22
Elihu: departe de Dumnezeu nedreptatea. Iov 34:10 
  
Iov: El nimiceşte pe cel vinovat ca şi pe cel nevinovat. Iov 9:22 
Elihu: El dă omului după faptele lui, există o diferenţă. Iov 34:11 
  
Iov: El râde de încercările celui nenorocit. Iov 9:23 
Elihu: El nu-şi întoarce ochii de deasupra celor neprihăniţi.  
Dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge. Iov 36:7; 37:23 
  
Iov: El a dat pământul celui nelegiuit. Iov 9:24 
Elihu: Pentru că mânia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire. Iov 35:15 
  
2. Iov: îşi vede necazul ca pe o răsplată nemeritată Iov 10:3 
Elihu: este o încercare, ai răbdare, va trece. Este posibil să fii neprihănit iar dacă-i aşa, soarele îţi va răsări din nou. Iov 34:36;36:16 
  
3. Pe la început, Iov nu vede învierea şi e tulburat de această problemă.  
    Iov: este o nedreptate ca ambii, cel rău şi cel neprihănit să doarmă în ţărână şi ambii să fie  
    mâncaţi de viermi. Iov 21:25 
    Elihu: te înşeli! Cei doi nu au aceeaşi soartă.  
  
4. Iov ajunge să pună sub semnul întrebării valabilitatea Planului de Mântuire.  
El spune: ai promis că, dacă îmi mărturisesc păcatul, mi-l ierţi. Iată că nu l-ai iertat şi nu l-ai uitat. Oare Planul Tău de Mântuire e defect ?! Iov 7:21;10:8-17 
Elihu răspunde: crede că Domnul a găsit un preţ de răscumpărare pentru om, un Înger mijlocitor şi omul poate cânta „Am păcătuit şi n-am fost pedepsit după faptele mele, Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul din groapă şi viaţa mea vede lumina”. Iov 33:23-28 
  
5. Iov: Dumnezeu nu păzeşte vremile de judecată. 
„Nu ştiu ce treabă are, pe la răsărit, pe la apus dar cu siguranţă nu este aici căci dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul”. Iov 23:3-7;24:1 
Elihu: măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui, aşteaptă-L! Iov 35:14 
                                               *** 
Dumnezeu este iubire şi dreptate. 
Prin vorbele sale, Iov a nimicit dreptatea Celui Atotputernic, dar nu şi iubirea Sa. Iov e sigur că Dumnezeu îl iubeşte: „Dacă aş muri, Ţi-ar fi dor de mine!” Iov 14:13-15 
„Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor” (Iov 19:27) strigă el. Iov e sigur că alt ajutor nu are. Chiar şi atunci când declară că Dumnezeu i s-a făcut vrăjmaş, Iov doar la Prietenul său aleargă şi-L numeşte Creatorul, Susţinătorul, Apărătorul şi Răscumpărătorul lui (Iov 12:9,10;16:19;17:3; 19:25-27).
În rezumat, Iov susţine:
 
„Îmi va rămânea măcar această bucurie: că niciodată nu am călcat poruncile Celui Sfânt” Iov 6:10 
„Nu întunericul durerii mele mă nimiceşte, ci faptul că Cel Atotputernic nu păzeşte vremile de judecată”  Iov 23:1,16,17. Adică:  
- bucuria lui Iov=din iubire, a păzit poruncile Celui Sfânt 
- durerea lui Iov=Dumnezeu e nedrept 
 
Şi acum, ce-i va răspunde Cel Atotputernic?

Pentru ca o concluzie să fie corectă, este nevoie de două lucruri: o informaţie completă şi o logică clară. Plângerea lui Iov este logică, dar avea Iov toate informaţiile?  
Cu siguranţă că nu! Iov suferea crezând că Domnul nu are plăcere de el, că e în dizgraţie, că Domnul i s-a făcut vrăjmaş. El nu ştia că Domnul Dumnezeu se lăuda cu Iov înaintea întregului univers: „Nu este nimeni pe pământ ca Iov! Pot pune onoarea Mea în mâna lui şi ştiu că o va apăra.” 
  În patru capitole Domnul îl întreabă pe Iov: 
 „Iov, ştii tu totul? Consideri că ai o logică imbatabilă şi vrei să Mă înveţi pe Mine! Dar ai tu toate informaţiile? Cunoşti tu lumina, norii, stelele, căprioarele? Eşti tu atotştiutor? 
Dacă nu ştii totul, cum ţi-ai putut permite să crezi că este corectă concluzia ta? Cum ţi-ai putut permite să Mă declari nedrept??”

Iov înţelege mustrarea şi răspunde: 
„Da, am vorbit fără să înţeleg de minuni care sunt mai presus de mine şi pe care nu le pricep.” 
  
 Atât despre dreptate. Dar cum rămâne cu iubirea? 
Iov declară împotriva tuturor că el este iubit de Domnul. Prietenii îi spuneau:  
Dumnezeu trimite peste tine focul mâniei Lui!” Iov răspundea: 
„Chiar dacă n-am piele, Tu tot mă iubeşti! 
Îmi mor copiii? Tu tot mă iubeşti! 
Am ajuns de batjocură? Tu tot mă iubeşti! 
Am coşmaruri, dureri şi boli? Tu mă iubeşti! 
Nimic nu-l poate convinge pe Iov că Domnul este rău şi lipsit de iubire. Iov a văzut că el n-a avut nici un motiv logic, evident ca să-L considere pe Dumnezeu bun. Totuşi, el nu I-a pus sub semnul întrebării bunătatea. A înţeles acum că la fel putea face şi cu dreptatea şi înţelepciunea Sa. Putea să se încreadă în El împotriva oricărei evidenţe. Câteva observaţii: 
  1. Cei trei- Elifaz, Bildad, Ţofar ca şi Iuda, se consideră ucenici adevăraţi. Ei au avut intenţia să-L ajute, să-L vorbească de bine, dar pentru că nu aveau o experienţă corectă cu Domnul, au eşuat.
  2. Un martor nu poate spune ce-l îndeamnă inima sau logica, ci experienţa sa: ce-a văzut, auzit, pipăit. Iov şi-a pus în balanţă toată durerea, pe care a declarat-o ca fiind mai grea decât nisipul mării şi experienţa sa, umblarea sa cu Domnul. Cât de reală, de deosebită trebuie să fi fost această umblare împreună cu Domnul, dacă balanţa nu a ezitat nici o secundă, ci s-a înclinat în direcţia convingerii că Domnul este bun! Ce părtăşie, ce prietenie era între Iov şi Dumnezeul său!
  3. De ce este Iov ales ca martor?
Elifaz, Bildad, Ţofar ştiau să predice atât de frumos, cu atâta artă; erau atât de dornici să-L preamărească pe Cel Preaînalt! Dar, Dumnezeu nu i-a ales ca martori… 
Elihu înţelege atât de bine Planul de Mântuire, rostul vieţii omului, este singurul care trece examenul teoretic. Domnul Însuşi aprobă cele spuse de Elihu, dar nu şi-L alege ca martor… 
 
Iov are o calitate care întrece cu mult elocinţa celor trei sau pregătirea lui Elihu.  
Ce este atât de valoros la Iov? Ellen White scrie: „Chiar acolo unde conştiinţa îi avertizează pe creştini să se ferească, să se oprească – acolo, cel lumesc trece hotarul.” Cugetări de pe muntele fericirilor, pag.77 ediţia 1996 
 
Aceasta este cheia cărţii lui Iov şi se găseşte chiar în capitolul 1, versetul 1:
 
„Iov era un om fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău.” 
Domnul Însuşi declară acest lucru despre Iov şi, cu tristeţe, continuă:
„Nu este nimeni ca el pe pământ - nici Elihu, Bildad, Ţofar, experţi în predicare, nici chiar Elihu, expert în teologie.”
Doar Iov a putut să strige:
 
·         Inima nu mă mustră pentru nici una din zilele mele 
·         Mi-am plecat voia la cuvântul gurii Tale, Iov 27,6;23:12. 
 
Când priveşte la noi, martorii Săi, poate Domnul să se laude cu noi sau se aprinde de  
mânie împotriva noastră? 
 
„Încolo, fraţilor, fiecare să se cerceteze pe sine însuşi” căci dacă vrem să avem un Martor în cer, la Tatăl şi anume pe Isus Hristos, atunci trebuie ca noi înşine să-I fim Lui martori pe pământ. Domnul ne cheamă:
 
„Şi voi Îmi sunteţi martori că EU SUNT Dumnezeu.” (Isaia 43:12) 
                                                                          Amin. 
  
Referinţă Bibliografică:
Iov / Rodica Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 47, Anul I, 16 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!