Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Ion Pachia Tatomirescu         Publicat în: Ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013        Toate Articolele Autorului

Ion PACHIA-TATOMIRESCU - ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cuprins: 
  
• Armonii culturale (Adjud, ISSN 2247 – 1545; redactor-şef: Gheorghe A. Stroia), marţi, 30 aprilie 2013 (www.armoniiculturale.ro). 
  
• Cafeneaua literară (Piteşti, ISSN 1086 – 2366; director: Virgil Diaconu, redactor-şef: Marian Barbu), anul XI, nr. 5 (124) / mai, 2013. 
  
• Caietele / Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“ – publicaţie internaţională pentru studiul avangardelor contemporane (Moineşti-România, ISSN 1584 – 8825; director fondator / redactor-şef: Vasile Robciuc), «Tomes 3 & 4 / Vols. 18 – 23 / Nos 60 – 105», 2013 (pagini A-4: 988).  
  
• Constelaţii diamantine (Craiova, ISSN 2069 – 0657; redactor-şef: Doina Drăguţ), anul IV, nr. 6 (34) iunie 2013. 
  
• Contraatac (Adjud, ISSN 1841 – 4907; director / redactor-şef: prof. dr. Adrian Botez) anul XIV, nr. 30 / mai, 2013.  
  
• Cugetul (Craiova, ISSN 1844 – 329X; redactor-şef: Grigore-Marian Dobreanu, redactor-şef adjunct: Constantin Brânzan), anul VI, nr. 22 / aprilie – iunie 2013. 
  
• Destine literare (Montrèal / Canada, ISSN 1916 – 0623; director: Alexandru Cetăţeanu, redactor-şef: Daniela Gîfu, redactori-şefi adjuncţi: Maia Cristea Vieru şi Eliza Ghinea, secretar general de redacţie: Ion Anton Datcu), anul VI, nr. 38 – 40 / ianuarie – martie şi nr. 41 – 43 / aprilie – iunie, 2013. 
  
• Lumină lină / Gracious Light (New York, ISSN 1086 – 2366; director: Theodor Damian, redactor-şef: Mihaela Albu, redactor-şef adjunct: M. N. Rusu; secretar general de redacţie: Claudia Damian), anul XVIII, nr. 2 / aprilie – iunie, 2013. 
  
• Poezia (Iaşi, ISSN 1582 – 0890; director fondator: Cassian Maria Spiridon, secretar general de redacţie: Marius Chelaru), anul XIX, nr. 1 (63) / primăvară («Poezie şi urât») şi nr. 2 (64) / vară («Poezie şi frumos»), 2013.  
  
• Revista română de istorie a presei (Cluj-Napoca, ISSN 1843 – 0309; director: prof. univ. dr. Ilie Rad; redactor-şef: conf. univ. dr., Marian Petcu), anul VI, nr. 2 (12) / 2012. 
  
*** 
  
ARMONII CULTURALE (Adjud, ISSN 2247 – 1545; redactor-şef: Gheorghe A. Stroia), 19 iunie, 2013 (www.armoniiculturale.ro). Benefic pentru întregul nostru relief de litere din spaţiul valahofon este nu numai articolul-program al acestui periodic online, potrivit căruia «Armonii Culturale îşi propune să promoveze valoarea, oriunde s-ar afla ea» spre a demonstra lumii «cu argumente solide» că Pelasgimea > Valahimea, Pelasgul > Valahul / Dacoromânul «mai are extraordinar de multe lucruri bune de arătat, că [...] este inteligent, talentat şi că peste tot în lume au existat şi [...] există» Valahi / Dacoromâni «de mare valoare», articol-program ce ar fi trebuit să ne călăuzească măcar de pe la Herodot încoace, ci şi faptul că într-un oraş-davă din Dacia Răsăriteană – provincia Moldadava > Moldova –, Adjud (adică „al dreptei judecăţi“), fiinţează de-o bună vreme două reviste de cultură / literatură – una online, cealaltă pe „suport clasic de hârtie“ –, Armonii culturale şi Contraatac, putându-se aduce mărturie peste vremuiri nu numai asupra respiraţiei lor ozonat-naţionale / europene, ci şi despre unitatea trigonometrică existentă între „geo-sosinus“ ( synus de alfa“.  
  
Pentru că, deşi merge – în cireşar, 2013 – doar pe-al treilea an, „revista universală de atitudine şi creaţie“, Armonii culturale, deja a început să-şi „focalizeze“ / „vectorizeze“ materialele într-o bogată corolă cu „petale-rubrici“ (după exemplul „con-orăşencei surori / sore mai mari“): Analize (cuprinzând o bogată gamă eseistică – de la articolul-program şi articolul de fond, până la cronică literară, recenzie, semnal editorial, studii etc. –, gamă datorată, îndeosebi, colaborărilor unor personalităţi de marcă, dotate cu neasemuite condeie ce au peniţe din mai toate metalele nobile: Liviu Antonesei, Lucian Avramescu, Mihai Batog-Bujeniţă, Nicolae Breban –«Ruşine, domnule Nicolae Manolescu !» –, Ionuţ Caragea, Iulian Chivu – «Doina Drăguţ şi odele enciclopedismului»), Corneliu Leu – «Edictul din Milano, 1 – 5»; «Nihil, nisi, bene !»; «Blândeţea Papei»; «Partea europeană şi contemporană a lanţului de câine»; «Spre Santiago de Chile: o bibliografie occidentală pentru cunoştinţele de bază ale liderilor europeni»; «Agresiunea supra culturii române»; etc. –, Constantin Marafet, Menuţ Maximian, Andrei Oişteanu, Ion Pachia-Tatomirescu – «Poemele inimii ca două păsări într-o coajă de ou-struţ», recenzie la volumul de versuri «Iluzii în ambalaje de carne», de Gabriel Petru Băeţan; «Nu „haihuism“, ci o antologie pentru un mai drept circuit de poezie», recenzie la volumul I al antologiei «Poeme hai hui...»; «Rostiri de rostuiri în doi», recenzie la volumul de „dialoguri lirice“, «Tu însămi, Însuţi eu», de Luminiţa Zaharia şi Cristian Ţîrlea; «Mulţumire mărului revelator de gravitaţie», recenzie la volumul de poeme, «Mulţumesc lui Newton», de Marian Barbu; «De iubire cu înfrunzire în focul-oglindă», recenzie la volumul de poeme, «Înfricoşata iubire sau statuile iubirii», de Marian Barbu; «Cuvinte-căprioare îmblânzite în cleştar», recenzie la volumul de poeme, «Cuvântul – neîmblânzitul cleştar», de Marian Barbu; «La cules de fructe din livada onirică» – recenzie la volumul de poeme, «Aproximări soresciene», de Marian Barbu; «Lecţii de balet la templul cu „tigrişori-semnificanţi“», recenzie la volumul de versuri «Bietul Templu», de Marcel Turcu; «Lirism şi „fiice ale ideilor“ din auriculul stâng», recenzie la volumul de poeme, «Ad hominem», de Nicolae Toma; «Frustrări ale sinelui în tot mai însingurata călătorie», recenzie la volumul de poeme, «Vineri e ziua noastră de plâns», de Dumitru Oprişor; «Perenitatea fiinţei şi o secundă înflorire», recenzie la volumul de poezii, «Când ne ucide floarea de crin», de Miron Ţic; etc. –, George Petrovai – din cele 68 de articole publicate, evidenţiem: «Neruşinarea ca mod de existenţă şi afirmare»; «Dar unde-s codrii de mai an?»; «Continuă masacrul pădurilor româneşti»; «Cruci şi răscruci în agricultură»; «Medicina energetică a Taoismului»; «Ce formă de guvernământ li s-ar potrivi românilor?»; «Operibus credite et non verbis / Credeţi faptelor, nu vorbelor»; «Relativitatea cunoaşterii şi certitudinea neştiinţei omului»; «Consideraţii despre artă...»; «Un remarcabil om printre politicieni»; «Pentru români, a exista înseamnă a supravieţui cu orice chip» etc. –, Maria Diana Popescu, G. Roca, Gheorghe A. Stroia – redactor-şef, autor de articol-program şi de „editoriale“ („articole de fond“), ori de articole „de actualitate culturală“, „ocazionale“ etc.: «Festivalul tinereţii, „Bogdania-Focşani“, la a doua ediţie»; «Invitaţie la proiectul de anvergură al revistei „Armonii culturale“, Eposs Meridiane-2013: antologie de proză scurtă contemporană...; Instanţele culturale...» etc. –, Isabela Vasiliu-Scraba – «Despre Anton Dumitriu ca interpret al „cogito“-ului cartezian»; «Himera „Şcolii de la Păltiniş“ ironizată de Noica»; «Vedere în duh şi viziune filosofică...»; «Peste Cortina de Fier...»; «Despre G. Liiceanu şi plângerea de tip „inadequate paraphrase“ la Patapievici»; «O amplă diversiune de sfârşit (/ şi început) de secol: diversiunea „rrom-român“»; «Noica printre oamenii mici şi mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte»; etc. –, Dumitru Velea ş. a.), Cronos (cu „subrubricile“: Calendar, Cărţi primite la redacţie, Bibliografii, Cărţi etc. ), Poesis (rubrică susţinută prin aportul a peste trei sute de colaboratori: Cezarina Adamescu, Elena Armenescu, Angela Baciu, Gabriel Petru Băeţan, Carmen Barbu, Mariana Barbu, Ionuţ Caragea, Silviu Dachin, Daniel Dăian, Eugen Dorcescu, Geo Galetaru, Ana Maria Gîbu, Cristina Lilă, Rodica Elena Lupu, Nicoleta Lăcrămioara Neagu, Nicolae Nicoară-Horia, Gh. Pârlea, George Peagu, George Roca, Mihail Soare, Adina Sohoran, Gheorghe Stroia, Ioana Voicilă-Dobre, Baki Ymeri, Mariana Zavati-Gardner ş. a.), Proză (unde se disting colaboratorii: Vasile Buruiană, Ovidiu Creangă, Corneliu Florea, Sergiu-Marian Găbureac, Corneliu Leu, Florin Oprea-Sălceanu, G. Roca, Virgil Stan, Ion Untaru ş. a.), Tradiţii (cu articole-semnal-de-suflet-pelasg > valah consacrate folclorului literar din Dacia Nord-Dunăreană, istoriei dacoromâne, eminescologiei, patrologiei etc., ), Traduceri (cu alese tâlmăciri în / din limbile planetei, datorate lui Eugen Dorcescu, Mircea M. Pop, Virginia Popescu, G. Roca, Gh. Stroia ş. a.), Vise (cu «Poveştile copilăriei», în 22 de articole, cu «Micii artişti ai copilăriei», cu «Poeziile cipilăriei», cu «Copilul săptămânii» etc.), Teatru (unde colaborează: Paşcu Balaci, Ramona Cârcotă, Victor Cilincă, Sorin Smărăndescu ş. a.), Artă (rubrică dedicată expoziţiilor de pictură, sculptură etc., albumelor, curentelor artistice „la zi“) etc. 
  
*** 
  
CAFENEAUA LITERARĂ (Piteşti, ISSN 1086 – 2366; director: Virgil Diaconu, redactor-şef: Marian Barbu), anul XI, nr. 5 (124) / mai, 2013. Interesanta „anchetă a Cafenelei literare“ – pe baza chestionarului celor opt întrebări cardinale pe tema spinoasă a poeziei postmoderne puse de poetul Virgil Diaconu – continuă cu aportul scriitorului Lucian Scurtu: «poezia nu trebuie să fie nici [modernă], nici postmodernă; poezia trebuie să fie eternă!» (pp. 4 – 6). Sunt prezenţi / „la post“ în acest număr cu poezie şi critică literară de calitate: Adrian Dinu Rachieru («Titus Popovici, un „fiu risipitor“?»; pp. 11 – 14), Vlad Sibechi, Anastasia Gavrilovici, George Dediu, Raluca Leontina Neagu, Bianca Maria Vlad, Paul Aretzu («Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii»; p. 19 sq.), Radu Voinescu («Viziunile fulgurante ale fragilei fiinţe sau Fantasticele călătorii»; p. 21 sq.), Ştefan Ion Ghilimescu («Zăroni şi... Fondul Proprietatea»; p. 23 sq.), Cătălin Grigore («Filosofi creştini şi filosofie de influenţă creştină»; p. 25), Marian Barbu («Mioara Bahna – Decalogul bunului-simţ»; pp. 26 – 28, Valeriu Marius Ciungan, Anni Lorei Mainka, Lucian Gruia («Liliana Rus – „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“»; p. 30), Andrei Lucian Drăgoi ş. a.  
  
*** 
  
CAIETELE /CAHIERS /NOTEBOOKS “TRISTAN TZARA” – publicaţie internaţională pentru studiul avangardelor contemporane (Moineşti-România, ISSN 1584 – 8825; director fondator / redactor-şef: Vasile Robciuc), «Tomes 3 & 4 / Vols. 18 – 23 / Nos 60 – 105», iunie, 2013 (pagini A-4: 988). În structurarea acestui op (3 & 4) impresionant (atât prin „cantitate“ / „masivitate“ cât şi, de nenumărate ori, prin „calitate“ ieşită din comuna orizontului), însumând 988 (de pagini A-4: majoritatea, în limbile de cel mai mare circuit planetar-contemporan, franceza şi engleza, dar şi în limba valahă / dacoromână prim-născătoare şi propagatoare de dadaism-Vinea-Tzara, ori în limbile: germană, rusă, spaniolă, italiană etc.), op „de temeinicie“ consacrat dadaismului – valah, mai întâi, prin Ion Vinea şi Tristan Tzara, apoi european, de Zürich, şi universal, de Paris – se relevă (aproape ca la anteriorul, cel cu „desfăşurări“ pe 1190 de pagini A-4, cel din 2010): 
  
(macrosecţiunea) „tomul 3“ (pp. 3 – 588), ori, mai exact spus, partea întâi, cu şapte secţiuni, numerotate cu cifre romane, I – VII (fiecare secţiune încorolând, „tematic“, de la patru / cinci, până la douăzeci de capitole, semnate de remarcabile personalităţi ale cercetării ştiinţifice şi ale creaţiei literare): 
  
I) Avangarda şi avatarurile sale. Manifestele Dada / L'Avant-Garde et Ses Avatars. Les Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos (unde se remarcă analişti / cercetători de fenomen dadaist, ori scriitori din sfera avangardismului cu contribuţii puse sub incandescente peceţi stilistice: Tristan Tzara – «Manifeste de monsieur Antipyrine», Michel Sanouillet – «Dada in Paris...», Paul Van Melle – «Les avant-gardes s'endorment parfois, mais ne meurent jamais», Alain Georges Leduc, Şerban-Dimitrie Soreanu, Anca-Irina Ionescu, Sylvano Santini, Mica Gherghescu, Juan Angel Italiano, Vasile Robciuc – «Une prétendue solidarité entre Dada et le surréalisme», Margareta Gyurcsik şi Adrian Mihalache – «The Avant-garde, a Farewell Ahow»);  
  
II) Dada şi etapa românească: spontaneitate şi continuitate... / Dada et son étape roumaine: éclosion et continuité / Dada and the Romanian Period: Spontaneity and Continuity (cu interesante capitole semnate de Urmuz, Voronca, Vasile Măruţă, Victor Durnea şi Adina Curta – «Testimonianze e documenti sulla visita di F. T. Marinetti a Bucarest nel 1930»); 
  
III) Dadaism, suprarealism şi alte „isme“ / Dadaïsme, surréalisme et autres „ismes“ / Dadaism, Suprarealism and Other „Ismes“ (cu aportul cercetătorilor: Serge Fauchereau – «Le dadaïsme parisien», Arturo Schwartz – «L'attivitá prevalentemente politica dei dadaisti berlinesi», Didier Ottinger – «Il muro di Breton», George Guţu – «Paul Celan, Surrealistische Interferenzen», Ion Pachia-Tatomirescu – «Le paradoxisme», Günter Berghaus, Constantin Frosin, Raffaele Bedarida, Sveta Litvak, Fumi Tsukahara – «Dada au Pays du Soleil Levant», Roger Cardinal şi Michael Finkenthal);  
  
IV) Avangarda şi aventurile modernităţii / L'avant-garde et les aventures de la modernité / The Avant-Garde and the Adventures of Modernity (cu Tristan Tzara – «La signification anagrammatique du lais», Henri Béhar, Alain Georges Leduc, Gil Jouanard, Claudine Bertrand – «L'amoureuse intérieure», Ecaterina Grün, Gabriella Giansante, Georges Landais, V. Robciuc, Jerome Rothenberg, Olivier Salazar-Ferrier, Peter K. Wehrli ş. a.);  
  
V) În proximitatea avangardei / À proximité de l'avant-garde / In the Proximity of Avant-Garde (cu capitole interesante de Irina Mavrodin, Leo Butnaru, Marga Ciopraga, Dieter Schlesak şi V. Robciuc);  
  
VI) Sub semnul avangardelor contemporane / Sous le signe des avant-gardes contemporaines / Under the Sign of Contemporary Avant-Gardes (cu 17 capitole de Tristan Tzara – «De la necessité en poésie», Charles Dobzynski, H. Béhar, Anne-Elisabeth Halpern, Luc Vigier, Petre Răileanu, Jeno Farkas, V. Oişteanu – «Tristan Tzara at Sixty Years After Death», «The Approximate Man by Tristan Tzara» şi «The Wanderings of the Blind Master for Victor Brauner», Călin-Andrei Mihăilescu, Claudine Bertrand – «Poésie et vie: „Les Cahiers Tristan Tzara“, un certain regard», Adrian Grauenfels, Chris Tănăsescu, Fl. Colonaş, Livia Cotorcea, Constantin Frosin şi Tristan Tzara – «Mister AA, antiphilosopher»);  
  
VII) Creaţii poetice pentru «Caietele „Tristan Tzara“» / Productions poétiques pour les «Cahiers „Tristan Tzara“» / Geared Poetic Creations for «”Tristan Tzara” Notebooks» (cu substanţial-revoluţionare cicluri de poeme-Dada-liric-paradoxiste purtând 11 + 11 „peceţi de aur“ puse de: Tristan Tzara, André Breton, Charles Dobzynski, Vincent A. Vigilant, Alain Georges Leduc, Pierre Taminiaux, Elena Seifert, Urmuz, Ion Caraion, Gabriela Pachia, Ion Pachia-Tatomirescu, Ilarie Voronca, Gellu Naum, Şerban Foarţă, Calistrat Costin, Claudine Bertrand, Alexandre Faustino, John M. Bennet, Jerome Rothenberg, David Baker şi Page Hill Starzinger) 
  
şi  
  
(macrosecţiunea) „tomul 4“ (pp. 589 – 987), ori, mai exact spus, partea a doua, cu şase (+ 1) secţiuni, numerotate cu cifre romane, VIII – XII (XIII):  
  
VIII) Spiritul Dada şi teatrul contemporan / L'esprit Dada et le théatre contemporain / Dada-Geared and Contemporary Theater (cu cinci capitole „dinspre patru puncte cardinale“, sub iscălituri de: Tristan Tzara, Vasile Robciuc, George Astalos şi Petruţa Spânu);  
  
IX) Avangarda – reflexii / reflecţii [„ecouri“] în istoria artelor contemporane / L'avant-garde – son écho dans l'hiostoire des arts contemporains / The Avant-Garde – Ecoes in the History of the Contemporary Arts (cu 19 capitole de „armonică diversitate“, de la nota iconografică la studiul savant „de suprafaţă / profunzime“, purtând semnături din „planetarul dadaism“: Pierre Taminiaux, Giovanni Lista, Charles Stuckei, Vasile Robciuc – «Pic Adrian et son „réalisme total“» / «Marcel Duchamp...», André Gervais, Livia Cotorcea – «Arhitectura şi avangarda rusă», Franck Dalmas, Mary Ann Caws, Axinia Krasovski – «Marina Ţvetaeva şi avangarda rusă», Roger Cardinal, Eva Galambos, Vlad Solomon, Mihaela Moraru, Crina-Laura Luca – «Un repère germanique de Dada», Guy Marc Hinant – «Flou», Ana-Maria Ţipei, Krisztina Passuth – «Lajos Tihanyi: portrait de Tristan Tzara, 1926»); 
  
X) Avangarda şi universul sonor / L'avant-garde et son univers sonore / The Avant-Garde and Its World of Sounds (unde sunt orchestrate eseuri despre „portative cu note-Dada“, despre „valenţe / tangenţe sonore / Dada-muzicale“ etc., cu aportul unor importante personalităţi în acest perimetru: Hélios Azoulay, Gh. Firca, Pic. Adrian, Ştefan Angi, Thomas Beimel, Ulpiu Vlad, Roman Vlad şi Mihai Vîrtosu); 
  
XI) Despre Dada şi în jurul „Caietelor Tristan Tzara“ / Sur Dada et autour des „Cahiers Tristan Tzara“ / About Dada and Around „Tristan Tzara Notebooks“ (pp. 879 – 902, cu o binevenită „epistolariadă“ internaţională, confirmând receptarea tomurilor de Caiete „Tristan Tzara“, din 2010, în biblioteci de academii, de universităţi, de filiale / reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, de muzee ale literaturii etc. – Biblioteca de la Academia Română din Bucureşti, The Library of Congress / Biblioteca Americanului Congres, Biblioteca Universitară Centrală din Bucureşti, Biblioteca Universitară Centrală „Eugen Todoran“ din Timişoara, Biblioteca Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Biblioteca Filialei U. S. R.-Craiova, Academia Română – Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca, Biblioteca de la Colegiul Rosemonde din Montréal-Canada, Academia Franceză din Paris – Bibliotecă, Biblioteca Naţională a Franţei – Departamentul de Muzică, Biblioteca Regală din Belgia etc. –, ori în bibliotecile unor mari personalităţi ale culturii / literaturii: Christophe Tzara, Michel Sanouillet, Georges Landais, Gabriel Aldo Bertozzi, Peter K. Wehrli ş. a.);  
  
XII) Varia (pp. 903 – 916, cuprinzând sugestiv-planetare „texte diverse“: de la Claudine Bertrand – «Livres comme l'air...» / «Désert innombrable», de la Dominique Ottavi – poemul «Pas l'Amour» / «Micca l'Amori», de la Vincent A. Vigilant, de la Petre Isachi ş. a., dar şi de la Ion Pachia-Tatomirescu, din Dacia, ce – de la pagina 885, nu de la p. 914 –, indirect şi sublim-dadaist, prin a sa urare-fulger-iernos de An Nou-2013, turnată – evident, de IPT, „direct în limba lui Hugo / Breton“ – şi trimisă lui Vasile Robciuc tocmai pentru că V. R. este şi un mare moineştean-profesor-de-franceză – ne grăieşte de sub „titlul-destinaţie“ Le Premier Janvier 2013: à Saint-Basile-Robciuc-du-Dadaïsme et des Cahiers „Tristan Tzara“ nereprodus în tom: «Tout au long de l'année 2013: / Bonne Année...! / Bonne Année...! / Et pour t'aimer la neige de l'aire / de Paris jusqu'à Summér, / et pour t'aimer la neige-souris / de mauve-Summer jusqu'à Paris, / tout au long de l'année: / Bonne Année...! / Bonne Année...! / Et sous les meilleurs auspices, / vos pensers pour édifices, / tout au long de l'année: / Bonne Année...! / Bonne Année...! »).  
  
Inimosul preşedinte / fondator al Societăţii Culturale / Literare „Tristan Tzara“, din Moineşti-Dacia, profesorul Vasile Robciuc, pune în „închiderea“ acestei monumentale lucrări un firesc „apendice bibliografic“ – a XIII-a secţiune, dar nu „fatidica“ –, Appendix – Bibliographie / Bibliography (pp. 917 – 987), unde se evidenţiază (cu toate inerentele „insuficienţe“, ori cu „omisiunile viclene“ de lucrări de asemenea factură / anvergură): Eric Feedman, cu Bibliografia Fondane în diverse limbi: cărţi, extrase, traduceri, cărţi despre Benjamin Fondane, articole / capitole despre B. F., teze, citate, conferinţe, spectacole, emisiuni de radio / televiziuni, expoziţii etc. (pp. 918 – 929), şi Vasile Robciuc, reluând (la paginile 930 – 970) materialul bibliografic-dadaist / avangardist, sub acelaşi titlu „inspirat-nerespirat“, An International Bibliography, Selected & Edited by..., din precedentul tom-II, publicat în 2010 (la paginile 1157 – 1177), nicidecum „revăzut şi augmentat“, cum ar fi fost normal şi „absolut-necesar“, ci „incomplet“ (pentru „omisiuni viclene“, supra, cf. «2009...», p. 1177 / «2009...», p. 968); binevenit – pentru cercetătorii riguroşi / acribioşi – ar fi fost în această „secţiune de închidere“ un Index de nume în loc de indexul colaboratorilor (pp. 971 – 983) şi al traducătorilor (pp. 984).  
  
*** 
  
CONSTELAŢII DIAMANTINE (Craiova, ISSN 2069 – 0657; redactor-şef: Doina Drăguţ), anul IV, nr. 6 (34) / iunie, 2013. În acest număr de cireşar al Constelaţiilor diamantine de suflet / gând, Distinsul Receptor află, ca de obicei, literatură de calitate: versuri de Adrian Botez, Petru-Ioan Cârda, Stephen Delbos, Dan Doman, Ştefan Dumitrescu, George Filip, Andrew Fincham, Zbynek Hejda, Florica Iacob, Dumitru Ichim, Octavian Mareş, Daniel Marian, Nicolae Mătcaş, Lyn Moir, Vasile Moldovan, Vasile Mustaţă, Miruna Ocnărescu, Radu Patrichi, Al. Florin Ţene, Valentin Nicoliţoiu, Maria Zavati-Gardner ş. a.; proză de Silvia Ballestra; eseistică de Emil Bucureşteanu, Iulian Chivu, Doina Drăguţ, Sergiu Găbureac, Stelian Gomboş, Lucian Gruia, Ada Iliescu, Octavian Lupu, Florin Măceşanu, Cătălin Mocanu, Ion Pachia-Tatomirescu, George Petrovai, Viorel Roman, Mihai Ştirbu, Gheorghe A. Stroia, Baki Ymeri ş. a.  
  
*** 
  
CONTRAATAC – revistă de educaţie, cultură, literatură şi atitudine, pentru elevi şi profesori, îndreptată împotriva prostului-gust, imposturii şi agresiunii imoral-artistice (Adjud, ISSN 1841 – 4907; director / redactor-şef: prof. dr. Adrian Botez), anul XIV, nr. 30 / mai, 2013 (pagini A-4: 152). Al 30-lea număr al periodicului adjudean, Contraatac, stă sub un motto extrem de grăitor, paradoxal-de-actual, ales de redactorul-şef, marele poet şi eseist, Adrian Botez, din opera de gazetar a lui Mihai Eminescu, motto din care desprindem şi noi pentru Distinsul Receptor câteva esenţiale fraze: «Nu există alt izvor de avuţie decât munca [...] Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. [...] partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale [...]. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie» (p. 3).  
  
Mai la vale de acest superb motto, rubricile se înlămurează întru înaltul spirit justiţiar / deontologic al Contraatacului, cu deschidere indiscutabilă / incontestabilă nu spre „confortul provincial“, ci spre valorile autentic-naţionale, autentic-europene / universale (şi aici se cuvine a reaminti ceea ce ne învăţa Tudor Argezi, în orizontul anului 1965, printr-o prefaţă la un volum de poezii de Mihai Eminescu, apărut în celebra colecţie a unei mari edituri bucureştene, Biblioteca pentru Toţi, colecţie cum nu s-a mai aflat alta „de la originile noastre până în prezent“: un Geniu / Popor, cu cât este mai profund-naţional, cu atât este mai universal...).  
  
Cuvinte despre revista „Contraatac“, cu sinceritate, caligrafiază Eugen Evu – din Dacia, Ioan Miclău – din Australia, Ioana Stuparu – din Bucurestes > Bucureşti, Constantin Stancu – din Dacia Ţării Zimbrilor (zimbri privind cu furie, ori cu jarul de sub spuză, nestins, până-n cizma Italic-Imperială a Romei, cam aşa cum ni-i arată şi astăzi Columna Decebalo-Traiană, inaugurată în anul 113 d. H.), Mircea Ştefan – din Statele Unite ale Americii, I. Necula – din Dacia provinciei Moldadava > Moldova, Liviu Ioan Stoiciu – de Bucureşti, Theodor Codreanu ş. a. 
  
Rubrica In memoriam vine cu o coroană de cuvinte – de la cei ce i-au fost apropiaţi / prieteni, buni colegi de condeie-săgeţi, ori cu peniţe de aur: Adrian Botez, Fl. Agafiţei, Paul Spirescu ş. a. – întru eterna pomenire a celui ce fu printre noi, din anul 1948 şi până la 19 făurar 2013, distinsul profesor, scriitor şi publicist, Mircea Dinutz. 
  
La fereastra rubricii Interviurile revistei „Contraatac“, cu amplă desfăşurare, de la pagina 18 şi până la pagina 36, îşi face apariţia interviul în 11 „corole“ / „nuclee“ de întrebări-răspunsuri, ori, mai exact spus, Interviul luat d-lui prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, din Dacia-Tibissiara > Timişoara, la 10 / 22 martie 2013, de către d-l prof. dr. Adrian Botez, din Dacia-Moldadava > Moldova.  
  
Avându-se în vedere atât articolul A fost promulgată Legea Zilei Limbii Române, de Corneliu Leu (pe care îl regăsim cu bucurie şi într-o revistă importantă de dincolo de Atlantic), cât şi cele două articole ale Legii nr. 53 din 14 martie 2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, publicate la pagina 36 a prezentului număr al Contraatac-ului, s-ar putea vorbi deja despre o nouă rubrică, 31 August – Ziua Limbii Pelasge > Valahe (ce n-ar strica să fie descoperită şi în transatlanticul periodic, Destine literare, din „Ţara Arţarilor“, infra), în care să se încoroleze toate adevărurile noastre istoric-lingvistice, în ciuda falsei istorii în care crescură / cresc, de două mii de ani, tot prin imperii, mai mult de o mie de generaţii ale Daciei şi ale Poporului ei Pelasg > Valah, cel mai mare / vechi popor al Europei. Că nu întâmplător, după pagina 36, cea cu Legea 53 / 2013 a Zilei Limbii Valahimii, este urmată – prin grija redactorilor Contraatac-ului – de două fulminante articole: Serviciul de Informaţii al Ungariei, semnat de dr. Dan Brudaşcu (pp. 37 – 39), şi Michael Ledwith [fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea]:«Nu limba valahă / română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă valahă / românească», articol de Daniel Roxin (p. 40 sq.).  
  
Rubrica de Comemorări (pp. 42 –54) este închinată lui Octavian Goga (Răşinari, 1 aprilie 1881 – 7 mai 1938, Ciucea).  
  
Între rubricile de poezie contemporană, Din inimă ! (pp. 55 – 57), Consacrarea tinereţii (pp. 58 – 61) şi „Voluptos joc de icoane...“ (pp. 66 –73), susţinute de poeţii / poetele („poetesele“): George Anca, Teo Cabel, Valerian Călin, Camelia Ciobotaru, Ligya Diaconescu, Eugen Evu, Dumitru Ichim, Nicolae N. Negulescu, Elena Niculescu, Gabriela Pachia, Paul Spirescu, Ioana Stuparu ş. a., se află şi rubrica „pepinierei de poeţi“ a Colegiului Tehnic Gheorghe Balş din Adjud, „Porni Luceafărul...“, unde îşi fac debutul, sau „revin cu texte noi“ câţiva liceeni talentaţi de la Cenaclul „Contraatac“ (îndrumat / coordonat de prof. dr. Adrian Botez): Daniela Asavei, Mădălina Dobre, Oana Mâzgă, Gabriela Mihu, Mihaela Muşat, Mădălina Pavel, Florentina Pintilie, Ioana Popa, Ion Ştefan ş. a. 
  
La rubrica de Traduceri, din limba valahă în limba engleză (pp. 136 – 140), în admirabile versiuni datorate anglicistei / poetei Gabriela Pachia, Distinsul Receptor se poate bucura de poemele lui Nichita Stănescu – Poezia / Poetry, Poetul ca soldatul / The Poet Just like the Soldier, Orfeu în vechea cetate / Orpheus in the Old Fortress, Leoaică tânără, iubirea / Love, Young Lioness, În dulcele stil clasic / In the Sweet Classical Style – şi de amplul poem al lui Adrian Botez, Primăvara rataţilor / The Spring of the Good-For-Nothings.  
  
*** 
  
CUGETUL (Craiova, ISSN 1844 – 329X; redactor-şef: Grigore-Marian Dobreanu, redactor-şef adjunct: Constantin Brânzan), anul VI, nr. 22 / aprilie – iunie 2013. Indiscutabil, epigrama este „sarea şi piperul“ unei literaturi, după cum dovedeşte şi numărul 22 / 2013 al revistei Cugetul, ce apare la Craiova, sub egida Cenaclului Epigramiştilor Olteni.  
  
Prima pagină a rubricii Să ne amintim de clasici publică o poezie de fin umor, La o cafea («Femei am adorat şi eu o droaie, / Pe toate le-am iubit ca un zevzec; / Lenuţa, Jeni, Mimi şi Aglae... / Trecut-au toate, fiindcă toate trec.», p. 3), şi şase epigrame – Cooperare, A propos de Caracal, I-a dat papucii («Se scuturau în parc toţi nucii, / Când a venit acasă beat, / Şi ea i-a dat, din prag, papucii... / Să nu mai doarmă încălţat...!»), Unui lider («Ai ţinut una şi bună: / Mâna-n ghips să nu ţi-o puie, / Să nu poată să se spună / Că începi să-ţi faci statuie.»), Pledoarie strălucită şi Conducătorul auto –, de Nicolae Paul Mihail (cel ce a semnat şi cu pseudonimul Nicomah), considerat de contemporani „patriarhul epigramei româneşti“, născut la Caracal, în 3 iulie 1923, şi „plecat în nemurire“, de la Sinaia, în 19 martie 2013; necrologuri semnează Petre Gigea-Gorun, Marian Dobreanu şi Mihail Sălcuţan (pp. 4 – 6). 
  
Rubrica secundă, C[enaclul]E[pigramiştilor]O[lteni] şi „Cugetul“ la o aniversare (pp. 7 – 15), prin pana „reîntemeietorului“ Petre Gigea-Gorun, reaminteşte (în aprilie 2013) că, în urmă cu cinci ani, în ajunul lansării op-ului Printre epigramiştii olteni (o impresionant-istorică antologie a epigramei din spaţiul spiritual de Alutuania > Oltenia), la «11 aprilie 2008, orele 17», cei „şapte spadasini ai catrenului / penelului“ – Gabriel Bratu, Marius Coge, Petre Gigea-Gorun, Ştefan Marinescu, Constantin Păun, Mircea Ursei şi N. Vintilă – au înfiinţat Cenaclul Epigramiştilor Olteni şi revista Cugetul – ca bază de lansare a „săgeţior“ / „rachetelor“ satirice în spaţiul cotidian-cosmo-comic. Frumoase epigrame aniversare, „şarje amicale“, „sonet-epigrame“, epistole blând-umoristice etc. semnează în numărul 22: I. I. Bencei, N. Bunduri, G. Butulescu, Ion Cuzuioc, Eugen Deutsch, Mariana Dobrin, Marian Dobreanu, Ana Drăgoianu, Petru-Ioan Gârda, Valentin Groza, Emil Ianuş, V. Larco, Constantin Mândruţă, Gavril Moisa, D. Norea, M. Pannduru, L. Pavel, Marius Robu, Ştefan-Cornel Rodean ş. a.  
  
La rubrica întemeietorilor, Cu ei am început, semnează fermecătoare epigrame: Petre Gigea-Gorun («Mie-mi place s-o privesc / Elegantă, când se-mbracă, / Dar mai mult, mărturisesc, / O admir... cum se dezbracă» – Ipostaze; «Astăzi are doar pretenţii / Cum avea şi-n alte dăţi; / Are însă doar intenţii, / nu şi posibilităţi.» – Unui profesor admirând o blondă), Mircea Ursei («La Operă, ca un făcut, / Pe când se duse într-o seară, / Cu soaţa lui a fost văzut / De... secretară» – Ghinion), N. Vintilă („Pentru Cătălina Orsivschi, epigramistă şi creatoarea Muzeului-cu-Ouă-Încondeiate din Bucovina“: «Cătălină, te ştiu bine, / Eşti femeie, nu găină, / Atunci, spune-ne şi nouă, / Cum făcuşi atâtea ouă?»), Constantin Păun («De când scrie Păunescu, / N-am văzut talent mai bun ! / Eu sunt unul fără... „escu“, / Deci semnez modest: Păun !» – Modestie). 
  
De afinament, de fineţe umoristic-săgetătoare, se bucură şi celelate rubrici din cel de-al 22-lea număr al Cugetului de Bănie Pandurească: Preşedinţi în vizită la C. E. O. (unde, din spaţiul de celuloză, trag săgeţi cu arc de aur: George Corbu – «Veşnic, în literatură, / Se iveşte un intrus / Care-„având ceva de spus“, / Se trezeşte că înjură»; Ştefan Cazimir – Unui candidat: «De ce atâtea bărbi, amice, / Ne tragi mereu, o ştim prea bine: / Ca nimeni să nu poată zice / Că doar mustăţile-s de tine»; Florina Dinescu – Concurenţă: «Cine crede că Fortuna / Cu-al ei corn e numai una, / Să verifice ce coarne / Mai pot soaţele să toarne...»; Elis Râpeanu – Oul lui Columb: «De Columb, un zvon mai nou / Circulă mai fără rost: / Cică-avut-a doar un ou ! / Da, dar ce bărbat a fost !»; Dan Norea – Senryu: «La birou ţin post – / ce să fac dacă nu pot / să-l înghit pe şef»; Mihai Batog-Bujeniţă – Moştenire-Cioran: «Faimă mare, nume mitic, / Chiar şi bani, mai spre finală, / Iar pe plaiul mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gârda – «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orşivschi – Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; / Boi mulţi avut-am de-adăpat / Şi vin destul de „botezat“»; Eugen Albu – Turist: «Luai moaţa cu maşina / Să o duc pân' la Găina, / Însă m-am oprit din cale, / De cum am ajuns la poale.»; Constantin Mîndruţă – Paternitate: «Copiii mi-au plăcut întotdeauna, / Vorbindu-se de ei, nu pot să tac, / Iar după mame eu mă uit întruna: / ...Că tare mult îmi place să-i şi fac.»; Valentin Lică – Soluţie după revoluţie: «Am găsit în România / Factorii vindecători: / Cu atâţia „turnători“ / Vom salva... siderurgia !»; Laurenţiu Ghiţă – Constatare: «Un marinar acum e Preşedinte / Şi-un geolog avurăm înainte, / Deci, politicieni-s, pe cuvânt, / Precum vedeţi, o apă şi-un pământ !» ş. a.), Oltenii la ei acasă, Aniversări-2013 ( Laurian Ionică, 75 – Perfidul: «Genu-acesta, vreau să zic, / Că rămâne-aşa cum e: / Nu-i în stare de nimic, / Dar capabil de orice.»; Gheorghe Filiş, 65 – Inversarea valorilor?: «Mă frământă o dilemă: / Cum de-i Ţara-ntre-ale slabe...?!? / Nu-i o mândră diademă, / C-are-n frunte doar... podoabe...!»; Janet Nică, 65 – Reduceri de versuri nesimţite: «Că guvernu-i gol în pungă, / Ponta face, azi, demersuri / Epigrama să ajungă / Un catren cu... două versuri»; George Zarafu, 80 – Definiţie: «Frumoasă-i epigrama ! Ca un nufăr ! / Când fluturi şi albine-i dau ocol ! / Dar nu uitaţi ! O scriu fiindcă sufăr / Că poanta-şi trage seva din nămol.» ş. a.). 
  
Caricaturi, portrete „în peniţă“ / „tuş roş-negru“ poartă nume celebre: Al. Clenciu, Gh. Constantinescu, Nicolae Petrescu-Găină ş. a.; iar caricaturistul Gabriel Bratu publică sub titlul Peniţe de aur ale caricaturii româneşti, câteva pagini (32 şi 33), mai mult ca sigur, dintr-un prezent-necesar / viitor „dicţionar al caricaturii valahe“.  
  
*** 
  
DESTINE LITERARE (Montrèal / Canada, ISSN 1916 – 0623; director: Alexandru Cetăţeanu, redactor-şef: Daniela Gîfu, redactori-şefi adjuncţi: Maia Cristea Vieru şi Eliza Ghinea, secretar general de redacţie: Ion Anton Datcu), anul VI, nr. 38 – 40 / ianuarie – martie [infra, sub sigla DL-38] şi nr. 41 – 43 / aprilie – iunie [infra, sub sigla DL-41], 2013. Cine umblă la «Destine Literare» de sub arţarii de martie-2013 are constanta bucurie de a reîntâlni nume sonore ale literaturii / culturii Valahimii de pe mai toate meridianele spiritului planetar (în ordine alfabetic-zalmoxiană): Marian Barbu, Adrian Botez, Alexandru Cetăţeanu, Iulian Chivu, Eugen Evu, Corneliu Leu, Tudor Nedelcea, George Petrovai, Florentin Popescu, Theodor Răpan, Viorel Roman, Isabela Vasiliu-Scraba ş. a. 
  
Cu un relief exact-epic, dar cu puternic-lirică erupţie, convingător, se înfăţişează Mihai-Florin Donţiu (din Dacia-România): «Pe Sarmisegetusa / mărşăluiau soldaţii / cu bocanci de fier / garoafe-n piept, / fluturând în aer / viitorul nostru; // Pe Sarmisegetusa / astăzi / mărşăluiesc doar sticlele de plastic, / pisicile se ceartă / mai tragem de răsărit cât putem, / ne-am născut / mult prea târziu / pentru a ne salva / trecutul.» (Sarmisegetusa, p. 43) / «...alpinistul urban / se caţără pe cer, / lipeşte reclamele pe nori, iar noi / ne îngropăm visele / în beton armat.» (Cărarea regăsită din ciclul Pulsaţii lirice, DL-38, p. 44); poezie notabilă mai publică în numerele 38 – 43 ale Destinelor... şi Alina Agafiţei (din Dacia-România, DL-41), Celia Altschuler (din Puerto Rico, DL-38), Marian Barbu (din Dacia-România, DL-41), Sorin Calea (din Dacia-România, DL-38), Carmen Focşa (din Dacia-România, DL-38), Cezar Ivănescu (DL-41, postume, pp. 1 – 11, încredinţate revistei de Clara Aruştei), Guofu Li (de China, DL-41), Vasile Mic (de Dacia-România, DL-38), Nicoleta Milea (de Dacia-România, DL-38), Kae Morii (de Japonia, DL-41), Miruna Ocnărescu (de Canada, DL-38 / DL-41), Nicoleta Privantu (de Dacia-România, DL-38), Long Quan (de China, DL-41), Theodor Răpan (de Dacia-România, DL-38 / DL-41), Traian Vasilcău (de Dacia-Moldadava > Moldova, DL-38), Daniela Voiculescu (de Dacia-România, DL-38), William Zhou (de China, DL-41) ş. a.  
  
Şi în paginile revistei Destine literare – ca în toate revistele spaţiului valahofon – proza (roman, nuvelă, povestire, schiţă etc.) de valoare estetico-literară indiscutabilă îşi face apariţia rarissim (cf.: Viaţa în fişe de roman, de Ion Andreiţă, DL-38 / DL, 41; Două povestiri – Sub cerul verde / Lacrima se făcea candelă, de Ioan Barbu, DL-41; Despre libertatea libertăţilor..., Dator cu o viaţă... şi Despre frumosul..., de Nicolae Bălaşa, DL-41; Cu şapcă-n cinci colţuri şi pantofi cu scârţ şi Pictorul de Monica-Ligia Corleanca, DL-38 / DL-41; Vara leoaicei, de Melania Cuc, DL, 41; chiar dacă revista publică excelente pagini de proză-document – cf. Completare tristă la un jurnal din 1949 – critica de direcţie a lămuririi şi dumiririi, de Corneliu Leu, DL-38 [pp. 55 – 64] – ori din sfera SF – cf. Revenirea din spaţiul cosmic pe pământ, de Octavian Lupu, DL-38 [pp. 57 – 70]; partea a II-a, a III-a şi a IV-a, în limba engleză, din Soldier Boy... [Soldatul...], de Harrison Forbes, important prozator din S. U. A., nu intră în semanticul „unghi de fugă“ al aserţiunii noastre critice; DL-38 / DL-41), iar creaţii epico-lirice (piesele de teatru, nu numai) de modern-paradoxistă dramaturgie, de vreme ce nu sunt publicate (nu în întregime, ci măcar fragmente, ca în secolul trecut), lasă impresia că nu există, chiar dacă importanţi dramaturgi valahi mai trăiesc în Dacia, în spaţiul planetar al Valahimii...  
  
Semnalăm, în finalul recenziei noastre la Destine literare, nr. 38 – 40 / 41 – 43, 2013, eseistica de formulă academică, ţinuta universitară a studiilor, cronicilor, recenziilor publicate: Marian Barbu, Despre Brâncuşi, la modul absolut («Aşadar, pecetea nomenală pentru Brâncuşi este de ctitor al sculpturii moderne. [...] Brâncuşi a început descifrarea înţelesurilor lumii de la popasurile în Biserica din satul natal şi în lăcaşurile similare din Craiova – Epitropia Bisericii Madona Dudu i-a oferit nu o dată burse de studiu –, din Bucureşti, dar şi din Franţa. Apropierea de Dumnezeu a realizat-o prin revelaţie şi cugetare îndelungă. Cuvântul i s-a părut prea îngust ca să-l exprime îndeajuns.»; DL-38, p. 10 sq.), Adrian Botez, Dramatica epopee valahă – prin monografia unui cuvânt: „La început fost-au sâga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa...“, I («Avem în faţă – fie că suntem conştienţi, fie că nu ! – un adevărat monument al Valahimii noatre – atât de furibund contestată, azi, de către Bandiţii Lumii –: La început fost-au sâga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa...»; I, DL-38, p. 17), Iulian Chivu, Pasiune şi rigori ale cercetării la Constantin Catrina (DL-38, p. 30 sq.), Theodor Codreanu, Elegii paradoxiste (DL-41, pp. 46 – 48), Ion Coja, Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România despre „holocaustul“ din Transnistria (DL-41, pp. 49 – 51), Ion Anton Datcu, Trecutul amânat – Războiul împotriva ţărănimii, 1907, până în prezent (DL-38, pp. 35 – 39), Sebastian Doreanu, Surprize literare sibiene la început de an (DL-38, p. 45 sq.), Întâmpinare, de Eugen Evu (DL-38, p. 47 sq.), Corneliu Leu, La democratie de la mondialisation ou une methode de solutions personnaliste pour les politiques de la globalisation (DL-41, pp. 90 – 94), Dan Lupescu, Leonin, argintul viu – medalion Corneliu Leu la 80 de ani (DL-41, pp. 95 sq.), Tudor Nedelcea, Zilele Marin Sorescu / Omagiere academică: Eugen Simion – 80 (DL-38, p 81 sq. / DL-41, pp. 103 – 105), Ion Pachia-Tatomirescu, 18 reviste de cultură / literatură în cronica de iarnă 2012 – 2013 (DL-38, pp. 86 –95), George Petrovai, Un remarcabil om printre politicieni (DL-38, p. 96 sq.), Florentin Popescu, Un „Principe“ al literaturii noastre: Eugen Barbu (DL-38, p. 97 sq.), Viorel Roman, Revin ruşii / Viziuni ortodoxe (DL-38, pp. 109 –112 / DL-41, pp. 132 sq.), Isabela Vasiliu-Scraba, Despre învăţăturile părintelui Arsenie Boca / Himera discipolatului de la Păltiniş... (DL-38, p. 120 sq. / DL-41, pp. 144 – 146) ş. a. / etc.  
  
*** 
  
LUMINĂ LINĂ / GRACIOUS LIGHT (New York, ISSN 1086 – 2366; director: Theodor Damian, redactor-şef: Mihaela Albu, redactor-şef adjunct: M. N. Rusu; secretar general de redacţie: Claudia Damian), anul XVIII, nr. 2 / aprilie – iunie, 2013. În „deschiderea“ acestui număr de Lumină lină / Gracious Light, Distinsul Receptor are bucuria de a descoperi un remarcabil articol de fond datorat domnului director, pr. prof. univ. dr., Theodor Damian, Învierea Domnului ca drumul samariteanului, din care spicuim întru o mai bună ştiinţă / istorie sacră: «Cazul Mântuitorului este însă mult mai complex decât cel al samariteanului pentru că pe lângă toate cele menţionate, în cazul Mântuitorului, El este şi samariteanul, dar şi victima, iudeul căzut între tâlhari, întocmai cum reiese din rugăciunea liturgică din timpul cântării heruvimice: „Tu eşti Cel ce aduci şi Cel ce Te aduci, Cel ce primeşti şi Cel ce Te împarţi“. Iisus este deci jertfă, jertfit (victima), jertfitor şi mântuitor, toate în actele morţii pe cruce urmate de Înviere. În cazul samariteanului victima este iudeul. În cazul Mântuitorului victima este atât Iisus însuşi, cât şi iudeul, dar şi tot restul neamurilor. Pe iudei Iisus a venit să-i scoată de sub tâlhăria legalismului, a formalismului şi implicit a aroganţei. Pe neamuri a venit să le aducă la cunoaşterea adevăratului Dumnezeu.» (p. 6).  
  
Poemele de „respiraţie ozonat-alpină“ din acest număr secund al Luminii Line, din 2013, sunt semnate de Dumitru Ichim («A doua Înviere» – p. 7 sq.), Marcel Miron («Pateric 1» – p. 34), Miron Ţic («Doamna Însingurare» – p. 42), Eugen Evu («Autoportret până la os» – p. 43 sq.), Anatol Ciocanu («Cutremure-o, nu de pământ» – p. 51), Nichita Stănescu («Fără titlu» – p. 52), Marin Moscu («Romanian Creed» – p.71 sq.), Ion Pachia-Tatomirescu («Or whit Pyroclastic Clouds, in Sulphur Enmeshments...» – p. 73 sq.), Julieta Carmen Pendefunda («Parables» – p. 75 sq.) ş. a. 
  
Mai semnalăm din acest număr al revistei newyorkeze: la rubrica de Proză, Lucian Gruia este prezent cu Biserica din adâncuri; la rubrica Eminesciana, Stelian Gomboş publică partea I a eseului Mihai Eminescu în viziunea Bisericii; la rubrica Inedite, M. N. Rusu – în articolul Nichita Stănescu şi salba de arginţi – glosează despre inedita stănesciană, „Fără titlu“ (p. 53); la rubrica de Recenzii, Gheorghe Naghi prezintă două recente cărţi de Vasile Muntean (Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei [Timişoara, Editura Învierea] şi Scrieri teologice şi istorice [Caransebeş, Editura Episcopiei – ambele din anul 2012; pp. 101 – 104), Lucian Gruia (sub titlul Vasile Luţai – „Păzitorul făcliei“, pp. 105 – 107) recomandă cititorului Diastaza (Floreşti-Cluj, Ed. Limes, 2012), de Vasile Luţai; mai semnează aici interesante pagini: Henz-Uwe Haus (Integrating In-Between..., p. 99 sq.), Charles Helmetag / Ignaz Katz (Love Letters in Pictures, p. 100 sq.), Daniel Marian (Din „Rezerve de bunătate“, se nasc „Definiţii“..., p. 108 sq.) şi Ioan Gâf-Deac (Dan Anghelescu: o carte-eveniment de tulburătoare densitate şi semnificaţie, pp. 110 – 112).  
  
*** 
  
POEZIA (Iaşi, ISSN 1582 – 0890; director fondator: Cassian Maria Spiridon, secretar general de redacţie: Marius Chelaru), anul XIX, nr. 1 / 63 – primăvară («Poezie şi urât») – şi nr. 2 (64) – vară («Poezie şi frumos» – 2013. Şi aceste două numere – 63 şi 64 – din primul semestru al anului 2013 sunt două importante punţi ale literaturii valahe arcuite în universalitate, prin rubricile: Poeme (de: Paşcu Balaci, Zoia Cârlugea, Şerban Codrin, Eugen Evu, Claudiu Iordache, Georgeta Miculescu, Gabriela Pachia, Florentin Palaghia, Traian Pintilie, George Popa, Passionaria Stoicescu, Bogdan Ulmu ş. a.), Tineri autori (Crista Bâlciu, Ana Drăgoianu, Adrian Frăţilă, Nina Voiculescu ş. a.), Arte poetice la români (Ion Barbu şi Geo Bogza) şi Poeme româneşti de: – Adrian Alui Gheorghe, Al. Andriţoiu, Mircea Bârsilă, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Zenovie Cârlugea, Marius Chelaru, Gabriel Chifu, Anghel Dumbrăveanu, Octavian Goga, Cassian Maria Spiridon, Ion Miloş, Ioan Moldovan, Lucia Olaru Nenati, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Păunescu, Alexandru A. Philippide, Alexandru Pintescu, Ion Pop, Ioanid Romanescu, Alexandru Sfârlea, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Ioan Ţepelea, Radu Ulmeanu, Doina Uricariu, Mihai Ursachi, Grigore Vieru ş. a. – traduse de către: – Henrike Brădiceanu-Persem, Zaharia Macovei, Constanţa Niţă, Gabriela Pachia, Barbara Pavetto, Mircea M. Pop, Anton Potche, Al. G. Şerban, Coca Soroceanu şi Erkut Tokman – şi, totodată, două porţi deschise dinspre literatura universală în literatura noastră naţională, prin rubricile: Poeme [din literatura universală] de – Auvray, Guillaume du Bartas, Eric Beach, Jorge Luis Borges, Georges de Brébeuf, Jean de Bussières, Jean-Baptiste Chassignet, Marco Conti, Prodomos H. Marcoglu, Rory Harris, Jean Hautepierre, George Herbert, Adele Kipping, Fr. Leclerc, Yves Letourneur, Lyn Moir, Pierre le Moyne, Alain Pizzera, Stanislaw Leon Popek, Tadeusz Rozewicz, Georges de Scudéry, Lazare de Selve, Edward Stachura, Th. de Viau ş. a. –, în româneşte de – Bogdan Badea, Ligia Constantinescu, Iulian Dămăcuş, Olimpia Iacob, Marilena Lică-Maşala, Eliza Macadan, Diana Nică, Constanţa Niţă, Alexandru G. Şerban, Victor Ştir şi Iulian Ursachi –, Biblioteca Haiku (de Marius Chelaru) etc. 
  
Eseuri în perimetrul macrotemelor, categoriilor estetice de urât şi de frumos, notabile cronici, admirabile recenzii şi semnale la cărţile de poezie din ultimele anotimpuri, semnează: Cassian Maria Spiridon («Poezia şi „florile de mucigai“» / «Poezia ca întrupare a frumosului»), George Popa («Poezie şi urât» / «Poezie şi frumos»), Daniela Andronache («Nebănuitele feţe ale urâtului în Balada închisorii din Reading» / «O privire caleidoscopică asupra frumosului în poezia universală»), Leonida Maniu («Epigrama – de la apariţia speciei până la constituirea statutului ei», I / II), Ada Popovici («Parodia ca nedumerire», I / II), Petru Ababii, Luiza Carol, Constantin Dram, Anastasia Dumitru, Lucian Gruia, Emanuela Ilie, Carmelia Leonte, Constanţa Niţă, Ion Pachia-Tatomirescu, Alexandru Ioan Pascu, Francisca Ricinski, Cristina Rusu,Victor Sterom, Amalia Voicu ş. a.  
  
*** 
  
REVISTA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEI (Cluj-Napoca, ISSN 1843 – 0309; director: prof. univ. dr. Ilie Rad; redactor-şef: conf. univ. dr. Marian Petcu), anul VI, nr. 2 (12) / 2012 (pagini B-5: 212). Deşi a trecut doar cu un an peste jumătatea primului său deceniu de existenţă, Revista română de istorie a presei – de Cluj-Napoca – s-a impus prin acribia cercetării spinosului relief-mass-media din Dacia-România, „de la origini până în prezent“, prin ţinuta universitară / academică, îndeosebi, a eseurilor, studiilor, cronicilor, recenziilor, articolelor etc. apărute până azi în bine-alesele-i rubrici (întru cuprinderea bogăţiilor de spirit ale domeniului), ca şi în secundul număr al anului 2012, aflat sub lupa noastră: (I) Editorial (p. 3 sq.), (II) Mărturia unei generaţii (pp. 5 – 20), (III) Studii şi eseuri (pp. 21 – 145), (IV) Amintiri şi evocări (pp. 146 – 173), (V) Recenzii (pp. 174 – 184), (VI) Cărţile membrilor ARIP (pp. 185 – 193) şi (VII) Arhiva de aur (pp. 194 – 212). 
  
(I) Stringente probleme abordează editorialul Tinerii şi cercetarea presei, de dr. Mihaela Teodor: (a) dinspre spaţiul academic-valah, în ciuda existenţei iniţiativelor organizatorice în cercetarea presei se constată, interpretativ-metodologic, destul fragmentarism, destulă limitare; (b) neglijarea interdisciplinarităţii în cercetarea presei – «explicându-se astfel limitarea acesteia la anumite genuri publicistice sau teme»; (c) în ciuda bogăţiei de capodopere din perimetrul stilului funcţional-publicistic, nu se vede pe undeva existenţa «unui cadru instituţional de promovare a cercetării presei, dar şi a autodeterminării tinerilor pentru orientarea spre cercetare în general»; (d) motivaţia (în cercetarea presei), (e) încurajarea colaborării inter-academice, (f) „mentorul“ / „mentoratul“ („maestrul“, poate, în „accepţiunea chino-coreano-niponă“, „măiestrie şi cult al măiestriei / maestrului“ etc.). 
  
(II) Fulminant – pentru „mărturia unei generaţii“ – este „dialogul“ dintre Edgar Papu şi Ilie Rad din trena unei conferinţe – susţinută de Edgar Papu, la Cluj-Napoca, în 11 ianuarie 1978 – despre Poezia preeminesciană în istoria literaturii române (v. p. 19 sq.).  
  
(III) Excelentă se arată în prezentul volum al Revistei române de istorie a presei şi bogăţia de studii / eseuri desfăşurată pe mai toată gama temelor / macrotemelor de mass-media: Obiectivitate şi iniţiere în reflectarea jurnalistică a ezoterismului românesc din perioada interbelică, de dr. Constantina Raveca Buleu (pp. 21 – 32); „Ilustraţiunea. Jurnal universal“ – debutul european al unei gazete ilustrate româneşti..., de drd. Lucian Ciupei (pp. 33 – 56); Revista „Cuvântul liber“ sub directoratul lui Tudor Teodorescu-Branişte, de lect. univ. dr. Delia Duminică (pp. 57 – 67); Patronat de presă şi manipulare mediatică. Studiu de caz: alegeri locale şi Referendum-2012 [în] judeţul Hunedoara, de dr. Alexandru Gruian (pp. 68 – 84); Un caz de manipulare prin presă: „maseurul regal“ Constantin Cotolan, de dr. Radu Petrescu (pp. 85 – 103), Căminul refugiaţilor ardeleni din Bucureşti (1941 – 1944), de drd. Angela Precup (pp. 111 – 119); Articolele antisovietice ale lui Zaharia Stancu, din seria a II-a a săptămânalului „Azi“ (19 februarie 1930 – 8 septembrie 1940), de prof. univ. dr. Ilie Rad (pp. 120 – 133); etc. / ş. a.  
  
(IV) Se evidenţiază – la rubrica de Amintiri şi evocări – şi acribios-documentatele pagini de ...istorie a învăţământului ziaristic din România, de Ion N. Şinca (pp. 146 – 173). 
  
La rubricile (V) Recenzii şi (VI) Cărţile membrilor ARIP, se întâlnesc veritabile / fidele „cronici-radiografii“ semnate de: prof. univ. dr. Iulian Boldea (la Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale, de Ioana Pârvulescu, 2011), prof. univ. dr. Mircea Popa (la Istoria jurnalismului în date. Enciclopedie cronologică, de Marian Petcu, 2012), lect. univ. dr. Xenia Negrea (la Comunicarea radiofonică..., de Gabriela Rusu-Păsărin, 2012), drd. Angelica Teocan (la Obiectivitatea în jurnalism, de Ilie Rad, 2012), Marius Mureşan (la volumul Dintre oglinzi paralele, de Doina Rad, 2012), drd. Otilia Mureşan (la Despărţirea de Eminescu, de Adrian Dinu Rachieru, 2012), lect. univ. dr. Sanda-Valeria Moraru (la Fragmentarium hispanic, de Dumitru Vlăduţ) ş. a.  
  
(VII) ultima rubrică a volumului, Arhiva de aur, publică două eseuri de Corneliu Coposu păstrate în arhiva scriitorului Ion Lăncrănjan şi încredinţate Revistei române de istorie a presei de fiul marelui prozator din a doua jumătate a secolului al XX-lea.  
  
-------------------------------------------- 
  
Ion PACHIA-TATOMIRESCU 
  
Timişoara 
  
26 iunie 2013 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Ion PACHIA-TATOMIRESCU - ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 / Ion Pachia Tatomirescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 912, Anul III, 30 iunie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Pachia Tatomirescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!