Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

Originea limbajului si etimologia
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Originea limbajului si etimologia 
  
De mii de ani omul si-a pus problema originii vorbirii, care a ramas o enigmă. Platon afirma ca r indică miscarea, iar Leibnitz credea ca r exprimă o mişcare violentă, iar l una blandă (se refera la gr. rhei „a curge”). Putem demonstra că Platon a avut dreptate parţial. In 2010 am publicat in colectiv Eseu despre originea limbilor in care arătam că orginea limbajului e in legătura cu relaţia omului cu Cerul, Soarele si Pămantul. Am adunat cateva sute de denumiri ale soarelui si revenind la ideea filosofului grec putem spune că denumirile soarelui cu r sunt foarte multe, miscarea vine de la soare, el e viaţa, el pune in mişcare fiinţele si obiectele. Astfel sur, sura, suar, svar, ravi în sanscrită, sera, sara, sare in Papua N.G., toate însemnand soare ca si sores în nama (khoekhoe, Namibia), hvar, hor, hur la iranieni, hare, haro în Papua N.G. cu s > h, khursun, soarele scit. Tot r e în Ra, zeul soarelui la egipteni, maori, ar, arew în armeană, ear, ir in harari, Etiopia, ira, hiru în singaleza, Ceylon. Pe scurt r din soare poate fi precedat de toate consoanele: barg în lak, Daghestan, beru în dravidiană, bari în kapanahua, keri in tariano, America de Sud, kor in didinga, Sudan, kuarasy in tupinamba, Brazilia, dare, dari în Papua, garri in ngadjon, Australia, lara in ins. Aru, Indonezia, mara în abază, Caucaz, nar in Mongola, pari in yupultepec, Mexic, praatit în thai, poreatsiri în machiguenga etc, terki in chukchi, Extremul Orient rus. Altele încep cu o vocală: arka în skr., aurinko in finl., akerta in yupik, Alaska, yaraay în Australia, yor in khowar, Pakistan. Si încă vreo cateva zeci de nume ale soarelui cu r. În schimb soare cu l e mai putin răspandit: Apolo la greci, la in hawaiană, (kala e articulat „soarele”), sol in latină, sal în garo, India, saule în lituană, solnte în rusă, hauil în celtică.  
  
De unde vin numele de animale ? Învăţati spun că nu ştim. Noi am demonstrat că provin de la denumiri ale soarelui. Lat. sorex se admite ca e cuvant mediteraneean si că e derivat din i.e.*suer „a produce un zgomot a bazai”, ipoteză puerilă. Şoarecele e rozător, verbul a roade se vede ca e in legătură cu soarele ra, la fel tc. fare, arab far, provin din iran. hvar. Pe*mus indoeuropean îl comparăm cu mash, astrul zilei în nubiană, sudul Egiptului, eventual akadianul shamash. În mod ciudat shamash acesta a putut fi decupat in sha + mash şi cu alte vocale o, u si astfel „şoarece” e shu în chineză, mush in irano slavă. Legat de gali soare in klatscanie, Alaska, e gal „soarece” în mazanderani, Iran, la fel ut în ket, Ienisei, se compara cu Utu, soarele sumerian, pele în lit. cu Apolo, Apelo şi cu pele „lună” în oropom Etiopia, hiiri „soarece” în fineză, hiri în tariano, America de Sud, jiir „şobolan” in somali, eger în magh. pot fi în relatie cu giro, garri “soare” in niger – congo si Australia. Walo e soarece în somali, Walo, zeita soarelui in Australia, iar adal, soarece de camp în arabă faţă de astrul diurn hadali în arawak, America de Sud. Şobolanul e rat in lat. germ., cu etimologia dubioasă dupa noi se compară cu rato soare în are”are, Melanezia, iar provensalul garri cu garri „soare” în ngadjon, Australia! Chiar verbul engl. gnaw „a roade” seamana cu Gnowee, zeita soarelui in Australia. Sunt multe zeci de astfel de similitudni. Şoarecele nu e insectă ce bazaie, e rozător.  
  
Iata etimologia lui rosu. Învăţaţi noştrii il explică prin lat. roseus ce însemna „de trandafir” . Dar cum se zice în alte limbi ? Eskimo aupaluktok „roşu”, unde tok are sensul „este”, seamană cu Palk, zeul soarelui la coreeni, cu Apolo, Apaliunas la hititi, sl. krasn „roşu” poate fi comparat cu scit. Khursun „soare” cu metateză şi cu u > y dispărut, lat. rubeo „a fi roşu” seamănă cu chaga ruwa „soare” în Tanzania, sor in limba laki, kurda cf. sur, sura indian, sores, soarele în nama, Namibia, kapurat în oropom cf. khepra, astrul diminetii la egipteni, kapura foc în maori etc. Şi atunci roşu pe romneşte poate fi comparat si cu rushshu „roşu” in akadiană, asiro babiloniană, de unde lat. russus, roj „astru diurn” în kurdă, roch în baluchi cu j, ch>sh. Cf. kurush „ca soarele” in persană. Rom. roşu nu provine din roseus, nici din ie *reudh ci din denumiri ale astrului zilei el este înrudit cu vorba latină, cu rujă, rugină, rouge.  
  
Deal se spune că e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a creste” > a se înălţa”, dala în chineză, del, dele „înălţime” în tunguso-manciuriană, semitic tel „deal”. Tot autohtone dacice sunt şi coasa, invarti etc.explicate curent prin slavă. Casa dedus din lat. casa, care are origine necunoscuta, e cuvant străin de la populatii vecine rurale. Noi putem demonstra ca vorba latină vine chiar din dacă în care trebuie să fi fost cuvantul iranian kat „casă” si învăţatul Dioscoride ne spune ca blit „stir” in greacă şi latină avea forma blis la daci, asadar cu t>s. In daca va fi fost kas „casă” intrat în latină „de la neamurile vecine, rurale” care erau dacii, latinii sosind în Pen. Italica acum 3200 ani de la Dunarea de Mijloc! 
  
Şi petra grec şi latin vine tot de la daci nu invers.  
  
Dar verbul „a vedea” ? De la apă, căci omul se vede, se oglindeste în apă stătătoare. Indoeuropeanul vid se apropie de ved „apă” în mordvină, magh. lat. „a vedea „ de lat, lata „ploaie” apă in oropom, Etiopia, sigur si de lat „mlastină” în egeeană, blato „baltă” slav etc.. Engl. see se pronunta ca şi sea „marea, apa marii”, cu et. nec. după noi cf. su „apă” în turcă etc., ţig. dik cf. dik „apă” în viceyta, limba arawak (chibchan) din America Centrala şi alte zeci de exemple (v. Eseu... pp77-78). Dar a sta şi a şedea par în relatie cu vorba stea, căci astrul noptii stă pe loc, pe cand soarele se mişcă. 
  
În încheiere putem trage concluzia că de la soare vin lucruri bune: lumina, caldura, speranta, salvarea, sănătatea, binele, prietenia, dar şi rele: moartea, boala, răul, dusmănia etc. . 
  
Profesor, 
  
Ion Carstoiu 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Originea limbajului si etimologia / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1291, Anul IV, 14 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!