Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

Paşte - o tâlcuire etimologică
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Paşte - o tâlcuire etimologică 
  
Cea mai mare sărbătoare creştină - Paşte sau Paşti - provine din iudaism. Pentru evrei Pesah este sărbătoarea memorială a eliberării lor din robia egipteană. 
  
În Vechiul Testament se indică „aşezarea Paştilor“ (Exodul, 12) prin sacrificarea unui miel fără cusur, de parte bărbătească, în ziua a 14-a din luna întâi. Cu sângele animalului evreii erau îndemnaţi să ungă stâlpii uşii şi pragul de sus al caselor. Se mai arată că mielul să fie consumat fript la foc şi mâncat în întregime: „dacă va rămâne ceva din el, pe a doua zi dimineaţa să-l ardeţi în foc“. De asemenea, timp de şapte zile adepţii mozaismului erau obligaţi să mănânce azimi, aluatul fiind interzis în această perioadă. 
  
Cea mai larg răspândită ipoteză apropie numele sărbătorii Pesah de verbul pasah „a trece peste, a sălta, a şchiopăta“. 
  
Este ciudat că grecii şi romanii au preluat Paştele sub forma Pascha, Paska, pascha cu semnificaţia nouă, creştină, care desemnează învierea Mântuitorului, ce pare mai asemănătoare cu varianta aramaică Pasha cu a. 
  
Nu este sigură apropierea de verbul care înseamnă „a trece, a sălta“, deşi e acceptată de majoritatea cercetătorilor. Din punct de vedere etimologic este mult mai plauzibilă ipoteza care vede în acest străvechi obicei de primăvară o sărbătoare păstorească de sacrificare a primelor roade ale turmelor. Argumentele de natură lingvistică sunt următoarele: În Evanghelia lui Matei, Iisus este întrebat: „Unde vrei să-ţi pregătim să mănânci Paştele?“ - deci animalul sacrificat. În ultimă instanţă, după părerea noastră, la origine Paşte înseamnă chiar „miel“. În Exodul, 12; 6 se spune: „şi toată adunarea lui Israel să-1 junghie seara“, iar mai departe stă scris: „Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre şi junghiaţi Paştele“ (12; 21). Este limpede că Paşte = miel. Dar în ce limbă aceste cuvinte sunt asemănătoare? Ne gândim la termenul indo-european *peku - „oaie“, în latină pecus, un derivat al acestuia dând păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuţie. 
  
Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situaţia din limbile semitice şi iranice comparaţia cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc, pătuc, tătic, moşic,botic, lăptic etc. La fel la ruşi: gorodok „orăşel“ faţă de gorod, borodka „bărbiţă“ faţă de „boroda“. Poate şi la evrei şi iranieni a fost ceva asemănător. 
  
Ciudăţenia cea mai mare este că romanii au numit Paş¬tele şi pascua prin contaminare cu pascua „păşuni“, situaţie care se menţine şi azi în română: mielul (oaia) paşte ~ Paşte (sărbătoare) şi la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). 
  
În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. 
  
Cine vrea să afle cum se zice „Paşte“ în diferite limbi poate scrie Easter, Wiktionary. Paştele anglo-saxon Easter e în relaţie cu Eastre, numele unei zeiţe sărbătorite la echinocţiul vernal, ruşii spun voskresenie „înviere“, ungurii zic husvet unde hus înseamnă „carne“ deci „liber la consumul cărnii“, iar cea mai mare minoritate din România numeşte Paştele patradi, care nu se găseşte în alte idiomuri indiene, dar se apropie de patră „frunze“, aşadar la dânşii Paştele e sărbătoarea învierii naturii când pomii înfrunzesc. Să mai adăugăm faţă de avest (iranic) pasu „oaie“ pasuka „animal domestic“ ce seamănă cu amharic (etiopian) Fasika „paşte“ şi chiar cu japonezul Seidai – Pasuha „Paşte“.  
  
P.S. Pasuka in avesta insemna si animal de sacrificiu. Despre diminutive in k a se vedea Diminutive, Wikipedia. In kurda ik, in armeana ik, ak, uk, in greaca aki, in lituaniana, finice, engleza etc. Amintim ca teritoriul statului israelian de azi a facut parte din Imperiul Persan 200 ani (532 – 332 î.H.) 
  
Prof.  
  
Ion Cârstoiu 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Paşte - o tâlcuire etimologică / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!