Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aparitii > Mobil |   



SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Crinul, floarea sufletului meu  

Prin piaţa lumii tumultuoasă
Zâmbesc oricui, fără de teamă,
În costum de floare-aleasă,
Jubilând, de bună seamă!  


E-un carnaval, cu flori şi îngeri,
Cu măşti hidoase, desuete,
În care, suflete, tu sângeri
De se aruncă-n flori cu pietre!  


Şi cum se-ntâmplă-ades în viaţă,
Când după inima-i trăieşte:
O floare, va rămâne-n piaţă,
Femeia mândră ce iubeşte!  


Prin piaţa lumii tumultuoasă,
Jubilând, de bună seamă,
În costum de floare-aleasă
Zâmbesc oricui, fără de teamă!  

 

 

Iubirea mea cu sufletul curat  

Te-am căutat mereu, de când mă ştiu,
în norii ce treceau voios deasupra mea!  

Şi azi te chem cât nu e prea târziu,
când îi zăresc iar doldora de nea!
Te-am căutat mereu, de când mă ştiu,
în limpezimea apei de izvor!  

Şi azi te chem cât nu e prea târziu
şi-mi arde-n suflet, necuprins, un dor.  

Te-am căutat mereu, de când mă ştiu,
în raza soarelui care-mi zâmbea roşcat!  

Şi azi te chem cât nu e prea târziu,
iubirea mea, cu sufletul curat!  

 

 

M-a primit la pieptul ei, pădurea  

M-a primit la pieptul ei, pădurea
Şi pe umeri, păsări mii mi-a pus.
Luminiş mi-a strecurat în suflet
Şi-am rămas, de dragoste pătruns.  

Şi m-a legănat pe crengi de vise
Când cu frunze m-a împodobit
Şi-am simţit că mă ridic la ceruri
Când pădurea-n suflet m-a primit.  

Şi-am găsit la ea, atâta vară,
Soare-n triluri, zumzet, clipocit
De-am iubit atunci, întâia oară,
Tot ce are viaţa de iubit:  

Raza, floarea, drumul şi înaltul,
Râu lunatic ce ridică nori de vis,
Curcubeul, foşnetul, cântatul
Din pădurea vieţii-paradis!  

 

 

Sunt primăvară  

Am palmele-nflorite cu narcise  

Şi la urechi, cercei de ghiocei.  

Sunt primăvara ce-nfloreşte vise,  

Pe câmpuri unde zburdă miei!  

Am inima-nroşită, un bujor  

Şi rochia-nverzită prematur.  

Sunt primăvara ta şi-a florilor  

Şi liniştea venit-am să ţi-o fur!  

Am ochii, scânteieri de stele noi  

Şi sufletul deschis spre soare.  

Sunt primăvara, darnică în ploi,  

Mamă seminţei roditoare!  

 

 

Ascunde-mă!

Ascunde-mă-n sufletul tău
Să nu mă atingă nimic!
Fii bun, fereşte-mă, de rău
Şi-ajută-mă, să mă ridic!  

Ascunde, şi sfântă-amintirea
La care mă-nchin zi de zi
Căci scumpă îmi este iubirea
De tine şi de a trăi!  

Şi bucură-ţi, inima-n noapte,
Când tandră îţi voi răsări
Şi crede-n, săruturi şi şoapte,
Balsam pentru-o nouă zi!  

Ascunde-mă-n, sufletul tău,
Să nu mă atingă nimic!
Fii bun, fereşte-mă, de rău
Şi-ajută-mă, să mă ridic!
 

 

Nimic nou sub soare!  

 

Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic!
Nimic nu s-a-ntâmplat sub stele!
Doar eu visam un vis unic
Cu ochi frumoşi de peruzele.  

Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic!
Mi-e timpul martor că demult
Doar eu mai plâng, înăbuşit
Un curcubeu într-un tumult!  

Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic,  

Nimic nu s-a-ntâmplat cu noi!  

Aceleaşi vise, aceeaşi sori  

Aceleaşi tălpi, rănite zori.  

 

 

Poem de credinţă  

Fiecare pas ce-l fac  

Mi-e călăuzit de Tine.  

Cu viaţa mă împac  

Şi simt Doamne, ce e bine!  

 

Orice gând pe care-l am,  

Îl trimit întâi la Tine.  

Ca o pasăre pe ram  

Ciripind voios, revine.  

 

Fiecare vorbă-a mea  

Tot cuprinde şi răsfaţă,  

Şi TU ştii că are-n ea  

De la Tine, multă viaţă!  

 

Fiecare întâmplare  

Ce mi-Ai dat-o, a trăi,  

Are-o pildă de-nchinare  

Şi-i izvor de bucurii!  

 

Şi-apoi oamenii îi simt,  

Că-s trimişi în calea mea  

De la Tine, ca pe daruri  

Să-i primesc, cu inima!  

 

Apa, focul şi pământul,  

Cerul, soarele şi luna  

Ai trimis, să-mi fie sprijin,  

Vieţii întotdeuna!  

 

 

 

 

Zburător  

 

Furtuni mi se zbat în piept,  

Fiinţa întreagă mă doare  

Şi ochii-mi sunt trişti de nesomn.  

Mă biciuie doruri amare.  

Şi ploaia mă ceartă din zori,  

Cu lacrimi de-aloe te plâng!  

Mă-ncearcă iubirea din sori  

Şi-mi arde în creier un gând.  

Aş vrea să mă prind de zăbrele  

Să-mi rup colivia de fier!  

Alergi prin venele mele,  

Iubitule, stelele-mi pier!  

În flăcări mai aprige ard,  

Sub ochii tăi grei mă topesc  

Şi la picioare îţi cad.  

Adio! Te vreau! Te iubesc!  

 

 

 

În lumea iubirii  

 

În lumea în care se naşte iubirea  

Sunt numai parfumuri de roze.  

Acolo vin fluturi să-şi clătească privirea  

Cu iasomii, trandafiri, tuberoze.  

În lumea în care se naşte iubirea  

Sunt numai cuvinte de pluş.  

Să mângâie suflete le este menirea,  

S-alunece lin pe arcuş.  

Şi lumea în care se naşte iubirea  

E limpede apă şi-i aspru pârjol,  

Făcută-i din inimi ce-şi duc fericirea,  

Pământului, dându-i ocol.  

 

 

 

Gând de seară  

 

Îţi trimit un gând de seară,
În speranţa că-l vei prinde,
Să-l aducă trenul care
O iluzie ne vinde.  

Ţi-aş trimite mângâierea,
Ce-mi doresc şi îţi doreşti,
Să strivească depărtarea
Şi în ochi să mă priveşti!

Să găseşti în ei, cuprinsul,
Visului avut de tine
Şi să te scufunzi în dânsul
Precum algele marine.

Să te laşi hrănit de dulcea,
De plăcuta-mi apă vie
Iar oceanul meu de vise
Să te legene-n vecie!

Îţi trimit un gând de seară,
În speranţa că-l vei prinde,
Să-l aducă trenul care
O iluzie ne vinde.  

 

 

Îmbrăţişarea nopţii de mătase  

 

Noaptea albă, de mătase,  

Dacă ne-ar învălui
Ochii i-aş lăsa să-ţi soarbă  

Toată vraja inimii!  

Buze-aş pune eu, pecete,  

Frunţii tale ne-ndoios
Şi-aş lăsa, să mă îmbete  

Roua ei, miraculos!  

Mâinile mi te-ar cuprinde  

Într-o lungă-mbrăţişare
Şi în noapte aş aprinde  

Cel mai sfânt dintre altare!  

Flacără-fiinţă vie  

Aş arde în focul său  

Descriind o vâlvătaie  

Către cerul panaceu!  

Noaptea albă, de mătase,  

Dacă ne-ar învălui
Ochii i-aş lăsa să-ţi soarbă  

Toată vraja inimii!  

 

 

Un cântec de lumină

Un cântec de lumină,
ninge mister prin crengi
când ciutura-nflorită
coboar-adânc în suflet.  


Izvoru-i nesecat,
cu apa cea mai lină,
răcoare-i e iubirii
cu arsiţă în umblet.

Un cântec de lumină
ninge cu maci în pleoape
când somnul nopţii vine
să-ţi dăruiască vise.  


Acolo te simt eu,
de mine, mai aproape,
în apele duioase, poveşti
încă nescrise.

Sunt cântecele toate,
de fulgi-petale ninse,
acolo între ape,
acolo între vise...  

 

 

 

Flori de gheaţă  

 

Te-aştept dintotdeauna să îmi vii  

Cu-mbrăţişărişisărutări  

Şimă frământ în insomnii:  

Iubirea mea târzie, mă omori!  

Iubirea mea, nu sta afară-n ger,  

Îninimă un loc ţi-am pregătit  

Şichiar dacă te simţi stingher  

La mine-n suflet, bine ai venit!  

Aici, la mine parcă-i un cuptor  

Ce arde-n piept şi asta tu o ştii!  

Mă perpelesc demult, de dor  

Şin-am un cuib să te pot împlini!  

Speranţă, chin şi bucurie  

Înmiez de iarnă vă petrec,  

Din visul făurit cu tine  

Înflorile de gheaţă simt cum trec.  

Fereastra o păzesc noapte şi zi,  

Să nu le-atingă cineva,  

Nu îndrăznesc să le mângâi,  

Căci le-aş topi cu răsuflarea mea.  

Vom fi o lacrimă la primăvară  

Ne-om transforma în ghiocei  

Iar soarele întâia oară  

Se va-nclina sublim la ei.  

 

 

 

Cenuşăreasa  

 

Eu sunt Cenuşăreasa cea trudită.  

O zână m-a-nţeles, m-a ajutat  

Şi-acum, în rochie de bal, gătită  

Mă-nfiinţez cuminte la palat!  

În jur sunt prinţi şi sunt prinţese:  

Se învârtesc în cercuri mari de viaţă.  

În pieptul meu o vrajă tainic ţese  

Iubirea pentru cel ce-mi stă în faţă.  

Dintr-o privire, el îmi cere mâna  

Şi eu mă văd alunecând uşor  

Spre omul care-l vreau pe totdeauna  

Şi pentru care simt teribil dor.  

Plutim, dansând şi-ntâia dată  

Cuvintele vrăjite ne-mpresoară.  

Îl simt cum ochii-mi verzi îmi cată  

Şi sufletul începe să mă doară.  

Alerg să mă ascund de el pe dată  

Într-un poem de dragoste târzie.  

Cuminte, iubitoare şi retrasă  

Cu-al meu pantof îl mai aştept să vie!  

 

 

 

Iubirea  

 

Iubirea am simţit-o-ntâi  

În pâinea de pe masă  

Şi-n glasul mamei, grijuliu  

Când mă striga prin casă.  

Şi-apoi, căţelul, Leul meu,  

Un dar de la bunica,  

Se gudura la pieptul meu:  

Eu îi eram mămica!  

Pe când udam frumoase flori,  

Copilă-n grădiniţă,  

Un fluture o căuta  

Pe-un fir de romaniţă.  

Mi-a apărut apoi în toate,  

În ochi de-nvăţătoare,  

În muzică, în vers, în carte  

Şi-n planta ce răsare.  

În tot ce, soarele lumină,  

Născut în bucurii,  

Iubirea, recunosc stăpână:  

Iubesc pentru-a trăi…  

 

Suflet deschis

Atâtea bogăţii am strâns  

În ochii-mi blânzi şi părul nins
Dar când furtuna a venit  

Doar o epavă-am devenit!  

Căutătorii de comori  

M-au ocolit de-atâtea ori
Şi, leneşi, ei au adunat  

Nisipul ce m-a îngropat.  

Sunt o epavă prea bogată  

În aur şi în diamante!
A mea e marea, marea toată  

Precum şi stâncile înalte!  

Văd cum se zbat în zarea strâmtă,  

Marea le pare prea adâncă...
Îi văd izbindu-se de stâncă  

Şi, orbi, ei mă ocolesc încă!  

 

 

Loc de taină  

 

N-ai cumva, un loc de taină  

Unde să-mi aşez iubirea?  

Este unica-mi comoară  

Ce-ţi aduce fericirea!  

Ştii cumva, un loc anume  

Unde pacea să-şi găsească  

Şi-unde masa, somnul, toate  

Să înceapă să-i tihnească?  

N-ai cumva, un loc la tine,  

Vreo firidă luminoasă  

S-o primeşti la adăpost  

De lume-asta arţăgoasă?  

De-ai primi-o-n ochii tăi,  

Blânzi, adânci şi temători  

S-ar simţi în largul ei,  

I-ar da vieţii, dragi culori!  

De-ai păstra-o-n palma ta,  

Mângâiere-o să devină  

Şi s-aşezi pe frunte-aş vrea  

Infinita ei lumină.  

 

 

Crăciuniţa  

 

Azi sunt mândră Crăciuniţă,  

Mi-am pus roşie rochiţă,  

Cu desaga încărcată  

Stau cuminte lângă vatră!  

 

Vino, pe genunchii mei,  

Port cu mine tot ce vrei!  

Meriţi tot ce e mai bun,  

Mi-a spus mie, Moş Crăciun!  

 

Am adus în piept, iubire  

Şi în ochi numai sclipire  

De noroc şi bucurie,  

Ani să-ţi bucuri şi o mie!  

 

Am în mâini doar mângâiere,  

În glas am lapte şi miere!  

Ţi le dau cu bunătate.  

Tu, primeşte-le pe toate!  

 

Port în suflet dezmierdări  

Şi pe buze, sărutări.  

Noaptea magică ne fie  

Pentru suflet, armonie!  

 

 

Vis de-o noapte

M-a surprins în noapte, luna
Lunecând spre poarta ta.
Îmi făcea cu-n ochi, nebuna
Şi spre tine mă-ndemna!
Îmi spunea, dintr-o privire
Şi sunt înclinat s-o cred
Că, m-aşteaptă-a ta iubire.
Timp nu trebuie să pierd!
Şi, ascuns în pelerină,
De priviri mai indiscrete,
Spre iubirea ta sublimă
Vin, purtând luna în plete!
Mă ascund la pieptul tău,
Viu popas şi dor aprins
Să mă legeni dragul meu,  

Vis de-o noapte, tandru vis!  

 

 

 

 

Puterea cuvântului scris

 

Pe când, pe tăbliţă scriam,  

Scrijelind cu-n condei ascuţit,  

Mirată îmi descopeream  

Numele ce mi-l port smerit.  

Bătrâna ce mi-a pus în mâini,  

Tăbliţa cu ramă de lemn  

Mi-a dat toată dragostea sa  

Şi cel mai cuminte îndemn.  

Şi, parcă-mi dădea o icoană,  

Un odor al său mult iubit!  

Mi-a rămas în suflet, o mamă  

Ce-o plânge azi, gândul cernit.  

N-a prins să vadă-n-sfârşit,  

Din mâna ce-odată-a condus  

Pe-o mică tăbliţă de scris,  

Omagiul, din suflet adus!  

 

 

 

Noapte cu tine  

 

Pe umeri de îngeri,  

Veniţi în fereastră,  

În noaptea albastră  

Un ochi mă veghează.  

Şi visu-i mai tandru,  

În suflet sihastru,  

Născând vii arpegii  

În inima trează.  

Cu aripi de mătase,  

Un cântec se zbate,  

Răsună-n unghere,  

Lumini răspândind.  

În liniştea nopţii,  

Vibrând de nelinişti  

Mi-apare-n retină,  

Un chip vălurit.  

Şi geana-l închide  

În clipa furată  

Şi-o lacrimă curge  

Pentru vis, prinos.  

Când somnul mă fură,  

Pe-un cal nebunatec,  

Mă-nchid într-un zâmbet  

Pentru Făt-Frumos!  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE / Ioana Voicilă Dobre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioana Voicilă Dobre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!