Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Eugen Dorcescu         Publicat în: Ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013        Toate Articolele Autorului

IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Ioan LILA  

 

CRONICĂ LA VOLUMUL  

 

111 POEZII  

de  

EUGEN DORCESCU  

 

Antologie de autor  

 

Ed. Calameo, 2013  

- cu o “Notă asupra ediţiei”  

 

Pe rampa de azur şi de argint,  

Învăţ să plec, să uit, să mă desprind...”  

 

Aşa începe, sfîrşind şi renăscînd în şi din neantul vieţii, care pe unii îi scufundă în alcoolul veşniciei, iar pe alţii îi sublimează în tainele cele de nepătruns ale metaforei poeziei! Eugen DORCESCU este un poet cu o structură sensibilă aparte, care mi-a tulburat existenţa cu aripile graţioase ale gîndirii sale poetice! Pentru că ce sens are existenţa noastră? Şi Eugen DORCESCU revigorează gîndirea şi, mai încolo, o să vedeţi cum se ancorează în golful primitor, plin de candoare, al poeziei!  

 

Mă tăvăleşte-n brazde, ca pe-o grapă,  

un demon, cu pulpanele de apă...  

 

Şi de aici începe discursul poetic, de la un izvor etern ca visul îngerilor:  

 

Copacii înfloriţi pînă la poale  

Sub revărsări de soare şi azur,  

Cu păsări şi albine împrejur,  

Sunt chipul pur al amintirii Tale.  

 

Delicatul poet Eugen DORCESCU nu pleacă în discursul său poetic de la simpatie, care este o simplă întîmplare afectivă, pentru că el simte cum:  

 

ca o molimă, pătrunde  

Coşmarul şi pe insula din vis.  

 

Nu vă inundă gîndul acesta benefic sufletele ce navighează debusolate? Asta face poetul, cu sensibilitate şi talent, descifrează taina tainelor, sîmburele cunoaşterii este pur material, metafora pătrunde dincolo de gîndirea adesea oblică peste ea însăşi.  

Care sînt punctele de sprijin ale Universului său poetic ? Ştiinţa pleacă de la fenomene observabile, concretizînd cunoaşterea imediată! Şi, brusc, intervine pe scena cunoaşterii hazardul, cu profunzimile sale inimitabile! Cine e capabil să prevadă rezultatul studierii în profunzime a legilor naturii? Nimeni, desigur, pentru că, de aici încolo, întervine o altă lege, care emoţionează sufletele primare: haosul! Dar poetul, scriitorul Eugen DORCESCU, îşi croieşte propria dimensiune cognitivă:  

 

Secretul libertăţii mele e  

Un suflet chinuit şi hieroglific.  

 

Dincolo de rigoarea ipotezelor, el are şi precepte morale, fidele credinţei că eternitatea este transcedentală:  

 

Mă zguduie dezgustul. Trec pe stradă  

Şi tremur ca o coardă, ca un ram.  

Calc pe obrazul bietei Miriam  

Acoperit de lepră şi zăpadă.  

 

Şi viaţa, aparenţa ei, concretul, visul, privirea... ce imagini suav-concrete izvorăsc din gîndirea poetică a lui Eugen DORCESCU!  

 

Un fals, o aparenţă, o părere…  

De-aici, numai iluzii şi durere,  

Antipatii, amoruri inutile,  

Stupide fragmentări în nopţi şi zile...  

 

Eternitatea spiritului are pentru poet alte potenţiale resurse:  

 

Te circumscrie : infinit de mic,  

Atol de duh pe-o mare genuină.  

 

Ce frumos se arcuieşte gîndirea poetică a lui Eugen DORCESCU în miezul poetic al metaforei sublime:  

 

Iată stejarii şi plopii se prăbuşesc şi  

se frîng, aidoma unor lujere, aidoma  

plăpîndelor flori răsădite în glastre.  

 

Cîtă graţie, ziceam, curge ca mierea într-o avalanşă de imagini graţioase:  

 

Beţivii aspiră alcoolul luminii,  

se-mbată,  

cu ochii-n văzduh, gîlgîind...  

 

Concretul, aparenţa nu pot explica singure realul delicat:  

 

Şi vei avea, drept sprijin, sub picioare,  

Pămîntul de aramă arzătoare…  

 

Iată cum simte la modul absolut frumuseţea interioară a simţirii poetice:  

 

Noaptea,  

pe cerul vînăt şi-nalt,  

stele mari, stele mici, ca  

nişte candele, ard.  

 

Invadat de senzaţii, dezvăluind secretul sufletului său delicat de poet:  

 

Stînd pe banca de  

lemn, în aroma de mere şi fîn,  

m-am simţit, dintr-o  

dată, bătrîn.  

 

Aici începe scufundarea într-un ocean de vise:  

 

Vine somnul, vine coşmarul, dar şi  

dramul acela divin  

de odihnă.  

Voi cădea, lin, adînc, în  

ghimpatele visuri,  

voi pluti, cum se-ntîmplă,  

mereu...  

 

Pe lîngă noi curge un rîu care ne topeşte în dulceaţa meditaţiei:  

 

Plouă peste biserica veche, de  

lemn, plouă peste ierburi şi  

cruci, peste scheletele celor vii, plouă  

după o misterioasă măsură.  

 

Şi:  

 

Lumina,  

ca o maree,  

inundă casa,  

răvăşeşte grădina,  

urcă, împreună cu  

soarele,  

pe rîu, pînă-n munte...  

 

Pentru că:  

 

Peste suflet  

se lasă, uşor,  

vulturul nopţii,  

cu sufocantul său  

zbor.  

 

Dar:  

Toate aceste-ntrupări iluzorii  

îi dau primăverii un aer  

dement şi-un zadarnic avînt.  

 

Însă poetul rămîne în sfera poeziei absolute, nu se simte decît atins vag de aripa melancoliei iluzorii :  

 

În lumea iluzorie, şi eu  

Am rătăcit. Asemeni lui Orfeu...  

 

Şi iată cîntecul de lebădă al delicatului poet Eugen DORCESCU:  

 

Şi te-am zărit. Departe, în amurg,  

Fixai curbura unui spaţiu care  

Înainta treptat în înserare  

Cu soarele şi neclintitul burg.  

Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit  

Acolo chiar, pe dalele curbate,  

Şi am rămas cu tine în cetate,  

Şi cred că tot acolo am murit...  

Uitasem totul: codrii, lungul drum,  

Cetatea, podul, gustul gurii tale...  

Şi brusc, mi le-am reamintit acum,  

Cînd mi-ai zîmbit, ca şi atunci, pe dale.  

 

 

1 septembrie 2013  

 

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU / Eugen Dorcescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Dorcescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!