Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Ion Untaru         Publicat în: Ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Ioan Evcrata - Livada duhovniceasca (49)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

 

 


CAPITOLUL 149  

MINUNATA POVESTIRE A LUI AMOS PATRIARHUL IERUSALIMULUI DESPRE SFANTUL LEON, PAPA ROMEI  

Cand a venit avva Amos la Ierusalim si a fost hirotonit patriarh, au venit toti staretii manastirilor sa se inchine lui. Prin acestia m-am dus si eu cu staretul meu.  

Si-a inceput sa spuna patriarhul catre parinti:  

- Rugati-va pentru mine, parintilor, ca mi s-a incredintat o povara mare si grea de purtat. Ma tem mult de vrednicia patriarhala. Unora ca Petru, Pavel si Moise si altora ca acestia le este dat sa pastoreasca suflete, nu mie, nevrednicul. Dar mai mult ma tem de sarcina hirotoniilor. Am gasit scris ca fericitul Leon, care a ajuns papa al Bisericii romanilor, a ramas langa mormantul apostolului Petru patruzeci de zile staruind in post si rugaciune, cerand de la apostolul Petru sa mijloceasca la Dumnezeu pentru el spre a i se ierta pacatele lui. Dupa implinirea celor patruzeci de zile i s-a aratat apostolul Petru si i-a zis:  

- M-am rugat pentru tine si ti s-au iertat toate pacatele, in afara de hirotonii. Vei fi raspunzator numai de hirotoniile care le-ai facut, fie ca ai hirotonit pe cine trebuie fie ca nu.  

CAPITOLUL 150  

VIATA SI SFINTENIA EPISCOPULUI ORASULUI ROMILA  

Ne povestea avva Teodor ca la treizeci de mile de Roma este un orasel numit Romila. In acest orasel era un episcop foarte vrednic si virtuos.  

Intr-o zi niste locuitori din Romila s-au dus la preafericitul papa al Romei Agapet si l-au acuzat pe episcopul lor la papa, spunand ca mananca un disc sfintit. La auzul acestei acuzatii papa s-a suparat si a trimis doi clerici sa-l aduca la Roma pe episcop pe jos si legat in lanturi. Adus la Roma a fost bagat in inchisoare. Dupa trei zile de sedere in inchisoare a venit sfanta zi a duminicii. Pe cand dormea papa, pe la revarsatul zorilor sfintei duminici a vazut pe cineva care i-a spus:  

- In aceasta zi sa nu proscomidesti nici tu, nici alt cleric sau vreunul din episcopii care sunt in oras, ci episcopul pe care l-ai inchis in inchisoare. Acela vreau sa proscomideasca astazi.  

Cand s-a desteptat, papa s-a indoit de vedenia pe care a avut-o si a zis intru sine:  

Am primit impotriva lui o astfel de acuzare si el sa proscomideasca?  

Si a doua oara a auzit vocea in vedenie, zicand:  

- Ti-am spus ca episcopul din inchisoare sa proscomideasca!  

Deasemenea si a treia oara a auzit aceleasi cuvinte, caci inca statea la indoiala.  

Dupa ce s-a sculat papa, a trimis la inchisoare si a adus pe episcop si l-a intrebat:  

- Care este meseria ta?  

Episcopul n-a raspuns altceva decat:  

- Sunt pacatos.  

Pentru ca nu l-a convins pe episcop sa spuna altceva, papa i-a spus:  

- Tu ai sa proscomidesti astazi!  

Si intr-adevar s-a asezat inaintea sfantului altar; papa era alaturi de el, iar diaconii stateau imprejurul altarului. A inceput episcopul sfanta anafora. Dupa ce a terminat slujba sfintei proscomedii, inainte de-a sfarsi slujba, a inceput a doua oara si a treia oara si a patra oara sfanta anafora. Pentru ca toti se mirau de aceasta intarziere, papa l-a intrebat:  

- Ce inseamna asta, caci iata ai spus a patra oara sfanta rugaciune si tot nu termini?  

- Iarta-ma, sfinte Papa, a raspuns episcopul, nu am vazut ca de obicei pogorarea Sfantului Duh. Pentru aceea n-am terminat rugaciunea. Dar indeparteaza pe diaconul care tine ripida de langa sfantul altar, caci eu nu indraznesc sa-i spun.  

Atunci dumnezeiescul Agapet a poruncit si s-a indepartat diaconul indata a vazut si episcopul si papa venirea Sfantului Duh. Dar si valul care era deasupra sfantului altar de la sine s-a ridicat si a acoperit timp de trei ceasuri pe papa si pe episcop si pe toti care stateau langa sfantul altar.  

Atunci a cunoscut dumnezeiescul Agapet ca mare este episcopul si ca afost hulit. Si a fost asa de intristat de acest fapt incat a dat porunca sa nu se mai ia nici o hotarare in graba, ci dupa multa chibzuiala si cu multa randuila si bagare de seama.  

CAPITOLUL 151  

POVESTIREA LUI AVVA IOAN PERSANUL DESPRE PREA FERICITUL GRIGORE, EPISCOPUL ROMEI  

Ne-am dus la lavra Monidia a lui avva Ioan Persul. Si ne povestea despre marele Grigore, prea fericitul episcop al Romei, zicand:  

M-am dus in Roma sa ma inchin la mormantul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Intr-o zi cum stateam in mijlocul orasului, vad ca episcopul Grigore avea sa treaca pe langa mine. M-am gandit sa-i fac metanie. Cand cei din suita sa au vazut intentia mea, cel din fruntea lor mi-a zis:  

- Nu fa metanie, avva!  

Nu stiam insa pentru ce-mi spune asta. Eu insa socoteam lucru nefiresc sa nu-i fac metanie. Cand episcopul s-a apropiat de mine – pe Domnul ma jur, fratilor, el mi-a facut metanie mai intai si nu s-a sculat de jos pana ce nu m-am sculat eu mai intai. M-a imbratisat cu multa smerenie si mi-a dat trei monede de argint si a poruncit sa-mi dea si tot ce am nevoie. Am slavit deci pe Dumnezeu, care i-a daruit lui o atat de mare smerenie fata de toti, milostenie si dragoste.  

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/limonariu.htm  

 

Referinţă Bibliografică:
Ioan Evcrata - Livada duhovniceasca (49) / Ion Untaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Untaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!