Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Ion Untaru         Publicat în: Ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013        Toate Articolele Autorului

Ioan Evcrata - Livada duhovniceasca (28)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

CAPITOLUL 85  

CUM A ODRASLIT GRAUL ACELEIASI MANASTIRI PENTRU CA S-A INCETAT MILOSTENIA OBISNUITA  

Tot parintii din aceeasi manastire ne povesteau zicand si aceasta:  

Era obiceiul ca in Sfanta si Marea Joi, sa vina aici saracii si orfanii acestui tinut si sa primeasca cate o jumatate de banita de grau, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin si un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsa mare de grau, incat se vindea in acest tinut doua banite de grau cu un galben.  

Cand a venit Postul Mare cativa parinti au zis staretului nostru:  

- Anul acesta, avvo, sa nu mai dam saracilor, dupa cum este obiceiul, ca sa nu lipsim manastirea, caci nu se gaseste grau.  

Staretul a inceput sa spuna fratilor:  

- Sa nu intrerupem, fiilor, pomana randuita de parintele nostru Teodosie. vedeti, este o porunca a batranului si nu ne va fi de folos daca o calcam.  

Fratii insa staruiau si-l sileau pe staret, zicandu-i:  

- Graul n-are sa ne ajunga nici pentru hrana noastra dar sa mai dam si altora.  

Staretul s-a intristat si a spus:  

-Duceti-va, faceti ce vreti!  

Asa ca au hotarat sa nu mai faca, ca de obicei, pomana in Sfanta si Marea Joi si in Sfanta si Marea Vineri.  

Fratele care avea grija de hambar s-a dus sa deschida hambarul si a vazut ca tot graul este incoltit asa ca au fost siliti sa arunce tot graul in mare. Atunci avva a inceput sa spuna fratilor:  

- Asa pateste cel care calca randuielile parintelui nostru; culege roadele neascultarii. Trebuia sa dam cinci sute de baniti de grau; prin ele puteam cinsti prin ascultare si pe parintele nostru Teodosie si puteam mangaia si pe saraci. Iata, acum am pierdut aproape cinci mii de baniti de grau. Ce am folosit noi , fiilor? Dimpotriva, am facut doua lucruri rele: unul, ca am calcat porunca parintelui nostru; al doilea, ca nu ne-am pus nadejdea in Dumnezeu, ci in hambar. Sa invatam din asta, fratilor, ca Dumnezeu este Cel care conduce toata omenirea si ca sfantul Teodosie se ingrijeste nevazut de noi, copiii lui.  

CAPITOLUL 86  

DESPRE ALT ANAHORET AL ACELEIASI MANASTIRI CARE A MURIT INDATA CE S-A IMPARTASIT  

Toma din Aegeae ne povestea, zicand:  

Cand veneam de la Aegeae dupa sarbatoare, ne-a prins pe drum o mare furtuna si am poposit in manastirea lui avva Teodosie din Scopelos. Pe cand eram acolo s-a petrecut aceasta intamplare. In partile acelea era un anahoret pascator. In fiecare duminica venea la manastire si se impartasea cu Sfintele Taine. Intr-o zi, anahoretul s-a suparat pentru unele lucruri din manastire si n-a mai venit dupa obiceiul sau la manastire vreme de cinci saptamani. Si s-au intristat parintii din manastire din pricina asta. Asadar, pe cand eram in manastire a venit anahoretul intr-o duminica. Parintii din manastire s-au bucurat cand l-au vazut si i-au facut metanie. Le-a facut si el metanie si s-au impacat unii cu altii. Dupa ce anahoretul s-a impartasit cu Sfantul Trup si Sange al Domnului nostru Iisus Hristos, s-a asezat in mijlocul bisericii si a murit indata, fara ca sa i se fi facut cumva rau inainte. Si au cunoscut parintii manastirii ca anahoretul si-a cunoscut mai dinainte sfarsitul sau si de asta a venit la manastire ca sa plece la Domnul, fara sa aiba ceva impotriva cuiva.  

CAPITOLUL 87  

AFLAREA TRUPULUI LUI IOAN ANAHORETUL, PORECLIT SMERITUL  

Am ajuns intr-un sat, sase mile departe de Rosos si ne-au gazduit doi sateni batrani la biserica satului lor. Satul era la poalele muntelui. In biserica ne-a aratat o placa de mormant, spunandu-ne:  

- In acest mormant, crestini, se afla un mare anahoret.  

- De unde stiti? i-am intrebat noi.  

- Acum sapte ani, au raspuns ei, locuitorii acestui sat, au vazut pe culmea muntelui, o lumina ca de foc. La inceput am crezut ca a aprins cineva foc din pricina fiarelor salbatice, dar am vazut ca lumina aceasta tine multe zile. Intr-o zi ne-am urcat pe munte, dar n-am vazut nici urma ca a ars vreun foc si nici lemne arse. In noaptea urmatoare am vazut iarasi aceeasi lumina si asa timp de trei luni. Intr-o noapte am luat cativa oameni, inarmati cu arme impotriva fiarelor si ne-am suit in munte la acea lumina. Si am ramas unde era lumina pana dimineata. Dimineata vedem o mica pestera in locul in care era lumina. Cand am intrat inauntru, am gasit un anahoret mort. Era imbracat cu stihar de par si cu o mantie de funii iar in maini tinea o cruce mare de argint. Cu el am gasit o cartulie in care era scris: “ m-am savarsit eu, Ioan cel smerit, in indictionul al cinsprezecelea”. Am socotit anul si am aflat ca murise de sapte ani. Era asa de bine pastrat, ca si cum ar fi murit astazi. l-am luat de acolo si l-am ingropat in biserica.  

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/limonariu.htm  

 

Referinţă Bibliografică:
Ioan Evcrata - Livada duhovniceasca (28) / Ion Untaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1018, Anul III, 14 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Untaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!