Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012        Toate Articolele Autorului

Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!




Al.Florin ŢENE

Ioan Budai –Deleanu promotor al promovării limbii literare române
101 de ani de la trecerea în eternitate
Partea I-a
Se cunoaşte faptul că fruntaşii “Şcolii Ardelene “ au fost
preocupaţi pentru studiu istoriei neamului românesc şi al
filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă
pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a ţării
noastre.
Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea
literatuirii române în acest areal. Alături de el şi-au desfăşurat
activitatea literară şi alţi scriitori ardeleni, care şi-au propus să
arate că limba română e capabilă să exprime sentimente şi idei
înalte şi să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest
context îi amintim pe Dimitrie Ţichindel, despre care Eminescu
în “Epigonii “ spunea “Ţichindel gură de aur “, Vasile Aaron şi Ion
Barac. Aceştia au tradus şi au prelucrat opera literare diverse,
care au constituit, în Ardeal, un început de literatură scrisă.
Totuşi în această perioadă, de o literatură artistică, în
adevăratul înţeles al cuvântului, nu poate fi vorba decât la Ioan
Budai-Deleanu, care în epopeea sa “Ţiganiada “, ce reprezintă
într-un timp în care atât în spaţiu inter-carpatic, cât şi în Principate
literatura nu era decât la începuturile sale-nu numai o operă de
maturitate literară, ci o adevărată realizare artistică, autorul ei
depăşindu-şi cu mult contemporanii.
Este fiul al preotului greco-catolic Solomon Budai, din
Cigmău, din comitatul Hunedoarei, aproape de Orăştie, unul
din cei zece, ai acestuia, născut la 6 ianuarie 1760, după unii
cercetători, după alţii în 1763.Scriitorul îşi petrece copilăria în
satul natal unde face şi şcoala primară, iar la îndemnul părinţilor
îşi continuă studiile la seminarul greco-catolic din Blaj începând cu
anul 1772, după care urmează Facultatea de Filosofie din Viena,
în perioada 1777-1779. la îndemnul părinţilor trece la Facultatea
de Teologie( 1780-1783) ca bursier al Colegiului Sfânta Barbara,
unde obţine şi titlul de doctor în filosofie. La Viena îl cunoaşte
pe Samuel Micu şi pe Şincai, aici va intra în contact cu literature
universală şi cu ideile umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii
clasice şi universale şi îndemnul oferit de cercetările ştiinţifice
ale celorlalţi ardeleni aflaţi în capitala imperiului i-au limpezit şi
mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena,
proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care
culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica
Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor şi prefect de studii la
seminarul din Blaj, în anul 1787.Datorită faptului că a intrat în
conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcţie
de bunul său prieten Grigore Maior), renunţă de a fi hirotonosit
preot.
În aceste condiţii se stabileşte la Liov, unde ocupă, prin
concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul
1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcţie pe care o
deţine tot restul vieţii.
În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învaţă
latina, italiana, franceza şi e de presupus că în această vreme l-a
încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Ţiganiada “.
În prefaţa lexiconului său, scriitorul vorbeşte astfel despre
înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoşescu pământ, când
întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăşi a mă înstrăina.
Ba cum aşi zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă
aşeza în ţară străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“.
Referindu-se la Bob şi la mediocrităţile oficiale ale Blajului,
Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o
limbă literară de remarcat:”Scrisu-v`am eu foarte bine toate acele
urgii purced din culcuşul nevrednicilor de numele românesc ce
s`au încuibat la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când
i-am părăsit şi fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria
cu dânşii.Însă veni-va vreme şi doar nu e departe, când vor ieşi la
lumină toate răpsfăţatele ruşinări ale Hierusalimului cestui nou.“
La Lemberg scriitorul rămâne până la sfârşitul vieţii sale;
moare la 24 august 1820.
În capitala Galiţiei unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul
nu a rămas izolat de oamenii şi realităţile din ţară.În această
zonă, Budai-Deleanu îşi redactează scrierile cu caracter istoric,
filologic şi pedagogic, precum şi cele literara şi traduce o serie de
opere juridice pentru a le pune la îndemâna populaţiei româneşti.
Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile
gramaticii româneşti (1812),
lucrare rămasă în manuscris,
Teoria ortografiei româneşti
cu litere latine, este ciorna
unei scrisori ample, rămasă
în manuscris, Fundamenta
grammatices linguae romanicae
seu ita dictae valachicae, apărută
în 1812. Istorice: De originibus
populorum Transyşvaniae,
De unione trium nationum
Transylvaniae, Hungaros ita
describerem.Juridice:Rânduiala
judecătorească de obşte,
Viena, 1787, este o traducere,
Codul penal,Liov, 1807, Codul
civil, Liov, 1812.Pedagogice:
Carte trebuincioasă pentru
dascăliişcolilor de jos, probabil
scrisă la Viena în 1786. Literare:
Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor,
apărută la Iaşi în revista
“Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 şi partea a II-a
apărută în 1877 şi Trei viteji, poem satiric, Bucureşti, Editura
Ancora, 1928.
Am enumerate aici o parte din scrierile lui Budai-Deleanu
pentru a ilustra evantaiul de preocupări. Însă opera de căpătâi a
rămas Ţiganiada care cuprinde o critică usturătoare şi un protest
îndrăzneţ împotriva asupririi feudale. Titlul complect al operei
sale literare de excepţie este :Ţiganiada sau tabăra Ţiganilor,
poemation eroi-comico-satriric, alcătuit în douăsprezece cântece
de Leonachi Dianeu, îmbogăţit cu multe însemnări şi băgări de
seamă, critice, filosofice, istorice,filologice şi gramatice de către
Mitru Perea şi alţii mai mulţi.
“Ţiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date
diferite. Prima începută pe la 1792-1795 şi terminată în jurul
anului 1800 a fost publicată pentru întâia oară în revista ieşeană
“Buciumul Român “ la 1875 şi 1877, cum spuneam mai sus, şi
reprodusă în serie de ediţii care s-au îndepărtat de text. Această
variantă cuprinde episodul nemeşului Beeicherec Iştoc şi dă o
mare întindere părţii relative la răpirea Romicăi şi la peripeţiile lui
Parpanghel care o caută.
Redactarea celei de a doua variantă a poemei BudaiDeleanu a începuto în jurul anului 1800 şi a isprăvito pe la 1812.
Această variantă-tipărită abia în 1925-constituie forma definitivă
a Ţiganiadei, reprezentând stadiul ultim în elaborarea poemei.
Autorul a eliminate episodul lui Becicherec Iştoc şi a restrâns
pe acela al lui Parpanghel şi Romicăi, opera căpătând astfel o
mai mare unitate. Figura lui Vlad ţepeş este mai bine ilustrată,
punându-i-se în lumină în mai mare măsură dragostea de
patrie; deasemenea, introducerea discuţiei asupra formelor de
guvernământ, cânturile X şi XI, adânceşte fondul social al operei.
În varianta a doua, pe lângă unitatea de ansamblu şi substratul
social mai pronunţat, este mai îngrijită şi în ceeace priveşte forma:
versurile sunt mai corecte, mai cizelate şi mai bine cizelate, limba
este mai cu îndemânare folosită.
Scriitorul n-a părăsit însă acţiunea legată-în prima variantă
a “Ţiganiadei “-de Becicherec Iştoc, ci a folosit acest episode
pentru construirea noului său poem satiric”Trei Viteji “, din care
autorul n-a apucat să termine decât trei cânturi şi l-a început
pe cel de al patrulea.Deşi a avut ca model pe “ Don Quijote“ al
spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale
poemului”Trei Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext pentru
demascarea relelor înrădăcinate în societatea timpului. Cei “trei
viteji” sunt recrutaţi din cele trtei provincii româneşti:”Becicherec
I;toc de Uramhaya “( Transilvania),”Kyr kalos de Cucuraza
“(Muntenia ) şi “Născocor de Cârlibaba “( Moldova). Primul, ţigan
de origine dar ajuns nemeş, călare pe calul său Ducipal şi însoţit
de “frătuţul “Crăciun, trece prin felurite peripeţii, căutându-şi
iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârşie grecească, datorită
falsificării unor hârţoage, ajunge nobil şi în tovărăşia lui Trandafir

 

Referinţă Bibliografică:
Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!