Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Florentina Udeanu         Publicat în: Ediţia nr. 227 din 15 august 2011        Toate Articolele Autorului

Investitiile romanesti-o invitatie la regandire
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Poate că România nu este un Eldorado investiţional, dar unele segmente de piaţă (agricultura, industria alimentară) ar prezenta totuşi un interes din partea investitorilor. Recent, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, atrăgea atenţia fermierilor sa nu-şi vândă terenurile deoarece valoarea acestora va creşte in scurt timp. Interesant în condiţiile în care piaţa imobiliară aproape s-a prăbuşit cu nişte procente serioase din cauza cererii scăzute şi a puterii de cumpărare din ce în ce mai scăzute. Cei care au bani pot investi chiar şi în speculaţiile bursiere după o atentă consultare a evoluţiei bursei. Dăm în cele ce urmează nişte elemente orientative care ar putea ajuta investitorii să se orienteze teoretic. 
  
Prin investiţie înţelegem o cheltuială prezentă, certă care va duce la rezultate viitoare, de cele mai multe ori incerte şi reprezintă plasare de fonduri în industrie, agricultură ţi comerţ în scopul obţinerii de profit. 
  
Investiţia cuprinde următoarele elemente: 
  
• Un subiect, persoană fizică sau juridică, care investeşte; 
  
• Un obiect, care cuprinde obiecte şi mijloace în care se investeşte; 
  
• Un cost reprezentând mijloace financiare alocate investiţiilor sau efortul făcut de investitor; 
  
• Efectul sau valoarea economică care rezultă în urma investiţiei. 
  
În metodologia ONU se folosesc următorii doi termeni: 
  
1. investiţiile brute care cuprind valorile mijloacelor fixe în funcţiune, creşterea valorii mijloacelor fixe circulante şi soldul mişcării de capital străin. 
  
2. investiţiile nete care cuprind investiţii brute-amortizarea. 
  
Sunt trei etape ale procesului investiţional : 
  
1.cererea de investiţii- se referă la apariţia unei nevoi, pentru a cărei satisfacere este necesară constituirea de noi mijloace fixe sau dezvoltarea şi lărgirea celor existente. Cererea de investiţii este cea care declanşează procesul investiţional; 
  
2.capacitatea economică de investiţii – se referă la existenţa resurselor materiale, financiare şi valutare care pot fi alocate în procesul investiţional; 
  
3.decizia de investiţii – se ia în funcţie de cererea de investiţii şi de capacitatea economică de investiţii. Principala caracteristică a deciziei de investiţii este caracterul de unicitate, deoarece sistemul care se crează prin ducerea la îndeplinire a deciziei nu mai poate fi corelată decât printr-o altă decizie de investiţie, în alte condiţii de cantitate şi calitate. Decizia de investiţii cuprinde:  
  
- formularea şi analiza problemei 
  
- documentarea şi informarea 
  
- stabilirea criteriilor 
  
- stabilirea obiectivelor 
  
- determinarea rezultatelor şi identificarea variantelor 
  
- alegerea soluţiilor optime 
  
- adoptarea strategiei de acţiune 
  
4.programarea investiţiilor – se referă la elaborarea de programe, realizarea procesului investiţional şi corelarea acestor programe cu alte programe de activităţi. 
  
5.alocarea resurselor – constituirea efectivă a resurselor de investiţii şi repartizarea acestora în timp şi pe obiective. 
  
6.realizarea efectivă a obiectivelor de investiţii se referă la aspectul fizic al procesului investiţional. 
  
7.darea în funcţiune a obiectivului de investiţii. 
  
8.atingerea parametrilor obiectaţi. 
  
9.funcţionarea în regim proiectat în decursul duratei economice de funcţionare a obiectivului. 
  
Realizarea procesului investiţional presupune două componente strâns legate între ele: 
  
a. componenta financiară concretizată în constituirea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare derulării procesului investiţional; 
  
b. componenta fizică care constă într-un ansamblu de acţiuni fizice şi tehnologice care au ca finalitate realizarea fizică a obiectivului de investiţii. 
  
Sursele de finanţare sunt surse interne şi surse externe. Sursele interne sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investiţionale şi sunt alimentate din profitul net destinat pentru investiţii, din amortizarea alocată pentru acest scop, din sumele rezultate din vânzarea activelor fizice sau alte materiale, din profitul net rezultat din scăderea din profitul brut al impozitului pe profit şi care este repartizat pentru investiţii.  
  
Sursele externe de finanţare pot fi: credite sau împrumuturi sau investiţii directe de capital. 
  
Evaluarea şi analiza eficienţei economice a unui proiect de investiţii se realizează cu ajutorul indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor. Fiecare indicator economic de cuantificare a eficienţei economice a investiţiilor poate să se refere la un singur aspect sau la mai multe aspecte. 
  
Indicatorii economici de eficienţă trebuie să răspundă la două cerinţe de bază: 
  
1. o cerinţă de natură gnoseologică, în sensul că orice indicator să permită cunoaşterea uneia sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizează eficienţa economică. 
  
2. o cerinţă de natură decizională care se referă la faptul că fiecare indicator să poată constitui un criteriu de luare a deciziei de investiţie. 
  
Ideea esenţială care stă la baza dependenţei dintre eficienţa economică şi curba dinamicii, element de efort sau efect este recuperarea fondurilor avansate, reintroducerea lor în circuitul economic cu posibilitatea de fructificare, astfel obţinându-se efecte pozitive. Cu cat sunt mai repede reinvestite fondurile, cu atât viteza lor de creştere este mai mare. 
  
Analiza economică a proiectelor de investiţii se caracterizează prin următoarele aspecte: utilizarea preţurilor de referinţă sau a preţurilor umbră, care reprezintă cele preţuri debarasate de orice element de politică fiscală, vamală, preţuri care ar putea fi utilizate în economie în condiţiile de echilibru perfect şi de concurenţă perfectă. Se recomandă utilizarea preţurilor de pe piaţa mondială avându-se în vedere un curs valutar cât mai real al leului. 
  
Un alt mod de analiză constă în scăderea cheltuielilor anuale (investiţii sau cheltuieli de producţie) din veniturile anuale pentru obţinerea imaginii beneficiarului net sau fluxul de numerar, respectiv efectul brut realizat. 
  
Dacă avem în vedere modelele economico-investiţionale, acestea reprezintă o transcriere în limbaj matematic a unui fenomen sau proces economic. Modelul lui Keines are la bază o serie de legi, cum este legea înclinaţiei spre consum, legea imboldului spre investiţii, legea înclinaţiei spre valori lichide. Keines arată că la o anumită mărime a consumului, denumită înclinaţie a colectivităţii spre consum sau nivelul de echilibru, vor depinde investiţiile curente, iar acestea vor depinde de imboldul spre investiţii, la rândul lor investiţiile vor depinde de raportul dintre curba eficienţei marginale a capitalului şi complexul de rate şi dobânzi. 
  
Prin eficienţa marginală a capitalului se înţelege cantitatea de efect unitar al capitalului care se obţine la o unitate de efort. Imboldul spre investiţii este definit ca raport între venitul obţinut sau contat (y) şi investiţia făcută sau scontată (I), reprezentând necesarul suplimentar de venituri care asigură creşterea investiţiilor cu o unitate. 
  
Modelul lui Harrod introduce teoria coeficientului capitalului care prezintă sufieciente potenţe analitice, fiind considerat adept şi continuator al teoriei kenisiste. El consideră că între capitalul funcţional şi veniturile realizate în condiţiile unui progres tehnic neutru şi a unei rate a dobânzii neschimbate există un raport constant. 
  
Modelul lui Donar introduce noţiunea de productivitate a investiţiilor în condiţiile în care venitul este înlocuit cu nivelul capacităţii de producţie realizat cu ajutorul noilor investiţii. 
  
Procesul investiţional este privit ca un complex de operaţii sau activităţi care se derulează pe parcursul unei perioade lungi de timp, începând cu apariţia cererii de investiţii şi terminând cu scoaterea din funcţiune a obiectivului de investiţii. Caracterul de durată al procesului investiţional reprezintă principala cauză a apariţiei riscului şi asocierea acestuia cu orice proiect de investiţii.  
  
Prin risc se înţelege posibilitatea survenirii sau producerii unui eveniment nedorit sau posibilitatea ca un fapt cu consecinţe nedorite să se producă. Incertitudinea reprezintă o stare al cărui ansamblu de rezultate posibile nu sunt total cunoscute şi probabilităţile asociate nu sunt determinate. 
  
Riscul este un fenomen obiectiv care însoţeşte orice afacere şi prin risc trebuie să se înţeleagă atât probabilitatea câştigului, cât şi a pierderii. Diferenţa dintre risc şi incertitudine este dată de gradul de cunoaştere a probabilităţii, de apariţia unei stări. Când se cunoaşte probabilitatea de apariţie a unei stări şi este mai mică de 1, se poate vorbi de risc, iar când nu se cunoaşte probabilitatea se poate vorbi de incertitudine. 
  
Caracterul de unicitate a deciziei de investiţii contribuie la apariţia riscului când condiţiile care au stat la baza luării unor decizii de investiţii nu se mai regăsesc în acelaşi forme în cazul altei decizii, fapt ce face ca procesul investiţional să se desfăşoare într-un viitor incert. 
  
În România, procentul investiţional al străinilor nu este foarte mare în comparaţie cu cel existent în alte ţări europene. Dobândirea calităţii de membru NATO şi aderarea la UE a îmbunătăţit imaginea mediului investiţional, iar România a beneficiat de o creştere economică accentuată, de o reducere continuă a inflaţiei şi de restructurarea economică obţinând în 2004 statutul de piaţă funcţională. 
  
Procesul investiţional este un proces economic complex ce presupune adesea un mix de resurse financiare, materiale şi umane substanţiale. Faptul că toate aceste resurse sunt limitate, obligă factorii de decizie să găsească combinaţia optimă a acestora în vederea eficientizării proceselor economice. Alocarea resurselor de capital într-un proiect de investiţii fără o analiză prealabilă a eficienţei unei astfel de decizii poate conduce la pierderea totală sau parţială a capitalului investit. Există o permanentă preocupare din partea specialiştilor pentru găsirea unor indicatori adecvaţi, în măsură să ofere o imagine cât mai completă asupra eficienţei unui proiect de investiţii şi care să permită luarea unei decizii corecte în privinţa alternativelor de finanţare sau plasament de capital existente. Criticile aduse tot mai frecvent ratei interne de rentabilitate cu privire la relevanţa acestui indicator în analiza eficienţei plasamentelor investiţionale se dovedesc la o analiză mai atentă a fi în mică măsură îndreptăţite, acest indicator având o poziţie cheie în construirea bugetului de capital. 
  
Vă invităm la o analiza atentă a anumitor segmente de piaţă şi daca doriţi să obţineţi un profit, vă invităm să regândiţi anumite oportunităţi româneşti. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Investitiile romanesti-o invitatie la regandire / Florentina Udeanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 227, Anul I, 15 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Florentina Udeanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentina Udeanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!