Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Ilie Marinescu         Publicat în: Ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Intre aspiratie si motivare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Reprezintă aspiraţia un mod de viaţă? 
Dorinţa de a realiza un scop, de a obţine o anumită performanţă sau a tinde către un ideal într-o anumită perioadă de timp dată reprezintă structura şi personalitatea psihică a fiecăruia dintre noi. Aspiraţia este un ansamblu de forţe sau tendinţe ce izvorăsc din motivaţia de a creşte în plan profesional, cultural, social etc. Orice om normal aspiră întotdeauna la ceva, doreşte să dobândească ceva mai bun, mai valoros, ceva ce n-a fost anterior posibil sau accesibil, îşi proiectează mintal finalităţi de împlinire în toate planurile vieţii sale. Nu există nici o realizare personală care să atingă un nivel superior fără aspiraţie, fără dorinţa de împlinire şi ajungere acolo unde şi-a propus. Imaginează-ţi unde ar fi ajuns omenirea în absenţa unor motivaţii clare; era poate tot în stadiul de primitivism. Trebuie însă să ştii că aspiraţiile evoluează în raport cu vârsta şi situaţia socială în care te afli la un moment dat. 

Cum pot fi percepute aspiraţiile?
 
Goethe, spunea în „Poezie şi adevăr” că iubeşte acele persoane care îşi propun ţeluri înalte, inaccesibile. De câte ori nu ţi-ai pus o serie de întrebări dacă ceea ce doreşti, aspiraţiile tale pot fi reale sau iluzorii? Depinde de ceea ce îţi propui să faci, dacă dorinţa este realistă şi scopurile realizabile. Este evident că în mod obişnuit îţi propui aspiraţii pentru care există condiţii şi posibilităţi de realizare. Din punct de vedere psihologic se resping acele aspiraţii extreme, inaccesibile, deoarece eşecul produs de nerealizarea lor, determină o anumită psihologie: te face neproductiv şi defensiv, îţi poate produce suferinţă şi un sentiment neplăcut al mediocrităţii şi ratării. Oricare ar fi tipul de aspiraţie, trebuie să fii conştient că aceasta implică eforturi, renunţarea la anumite plăceri, şi sacrificarea altor dorinţe. Desigur, te poţi mulţumi şi cu aspiraţii mai modeste, bazate pe scopuri mediocre, dar atunci există posibilitatea de a te confrunta cu alte probleme psihice. 

Ce fel de aspiraţii eşti dispus să accepţi?
 
Personalitatea pe care ţi-ai format-o, imaginea despre sine îţi determină năzuinţa spre excepţional sau acceptarea banalului. Aspiraţiile tale pot avea caracteristici teporale: unele pot fi îndeplinite curând, altele în timp mai îndelungat sau altele se pot întinde pe parcursul mai multor ani. Prezenţa scopurilor îndepărtate te îndepărtează de decepţii, iar menţinerea lor în minte îţi permite să treci peste nerealizări sau realizări modeste. Lipsa scopurilor îndepărtate demonstrează că ai un caracter pragmatic şi puterea de discernământ între ce este realizabil şi ce nu poate fi realizat. Alegerea scopurilor, formarea aspiraţiilor este ceea ce îţi conferă stilul personalităţii şi al modului de viaţă care te conduce spre autorealizare deschizând drumul înnoirii şi modificării standardelor la care aspiri. Atunci când ai atins un nivel de realizare superior celui anterior vei adopta cu siguranţă o nouă aspiraţie. 

Aspiraţia îţi dă încredere.
 
Cercetările au evidenţiat că după un succes obţinut, aspiraţiile îţi pot creşte prin autodepăşirea performanţelor. De asemenea, după un succes, aspiraţia rămâne constantă fiind cazul celor care sunt mai prudenţi şi care ţin cont de rezultatul obţinut şi personalitatea lor. Dar există şi posibilitatea ca după un succes, nivelul aspiraţiilor să scadă de teama unor insuccese ce pot să apară dacă încerci un nou succes, cum poate fi la fel de bine creşterea aspiraţiei după un eşec. După un eşec, aspiraţia rămâne constantă atunci când conştientizezi că o performanţă redusă poate fi urmarea unui accident, a unei întâmplări neprevăzute. Nu în ultimul rând, după un eşec aspiraţia scade ca reacţie firească, tipică, întâlnită la majoritatea oamenilor, caracteristică comportamentelor realiste şi flexibile. 

Cum să devi o persoană motivată
 
Toată lumea vrea să aibă parte de mai multă motivare, însă nimeni nu ştie sigur ce înseamnă asta. Este imposibil să motivezi pe altcineva dacă tu însuţi nu eşti motivat, iar motivarea constă în străduinţa de a atinge un ţel, pentru că fără un ţel, nu are nici un rost efortul tău. Este trist faptul că atât de puţine persoane au întradevăr un scop în viaţă, şi mai copleşitor că multe nu au nici o speranţă. De fapt multe persoane se trezesc dimineaţa, iar prima lor reacţie este una de surpriză că nu au murit în somn! Acestea nu au nici un scop, nici un ţel şi nu vor să realizeze nimic. Ştim cu toţii că apatia se poate instala pe nesimţite atunci cînd ne pierdem speranţa. Trebuie să aşteptăm mereu ceva, stabilindu-ne astfel ţelurile şi obiectivele noastre. Dacă te-aş întreba ce obiective ai pentru această lună ai putea să-mi răspunzi? Încearcă tu însuţi să răspunzi la această întrebare. 

Cât timp durează motivarea ta?
 
Sentimentul plăcut al motivării nu durează prea mult, şi seamănă puţin cu un balon pe care îl umfli, iar dacă nu-l legi la gură, aerul iese din el. De aceea, motivarea trebuie să fie un proces continuu, şi nu doar odată pe an. Cu toate acestea, trebuie să fii conştient de faptul că, dacă astăzi eşti motivat pentru un anumit scop, nu înseamnă neapărat că vei fi motivat şi mâine. Poţi fi motivat la locul de muncă şi demotivat în mediul familial, sau invers. Te întrebi poate, cine ar trebui să creeze condiţii pentru evenimente motivante, şi sunt convins că te gândeşti în primul rând la liderii şi managerii de la locul tău de muncă şi nu este greşit modul tău de gândire. Dar nu este de ajuns un singur eveniment pe an care să îţi ridice moralul sau să-ţi încarce bateriile. Ar trebui să fie un proces permanent, planificat, însă aceasta depinde de liderul de la locul de muncă, aşa după cum motivarea în familie depinde de tine. 

Sunt motivat doar dacă mi se recunosc meritele
 
Recunoaşterea se manifestă în foarte multe forme, de la titluri academice, până la scrisori de mulţumire; de la felul în care prezinţi un prieten cuiva, până la un aranjament floral; de la o diplomă până la invitaţia de a face parte dintr-o comisie; de la o poză în ziar până la o apriţie la televiziune, sunt tot atâtea motive de a te motiva. Totdeauna te străduieşti să obţii recunoaşterea mai mult decât altceva în viaţă. De cele mai multe ori pentru tine, recunoaşterea poate lua chiar forma unui simplu compliment. Dacă eşti mamă, ştii desigur, cum este să-ţi vină copilul de la şcoală cu o lucrare. Ar putea fi un desen făcut de el, iar tu ca mamă, îl admiri, îl arăţi şi celorlalţi membri ai familiei şi îl lipeşti pe perete. Rezultatul, nu este doar un copil mai motivat, ci şi mai multe desene. Complimentele sincere sunt o formă de recunoaştere şi trebuie să fii o persoană cu cap ca să-i faci altuia un compliment. Oamenii cu mintea îngustă, nu sunt niciodată capabili să recunoască realizările altora. 

Câştigul provoacă motivarea
 
De câte ori o provocare la locul de muncă nu te-a motivat să lupţi pentru şansa pe care o ai de a câştiga. Întrecerile, competiţiile şi provocările sunt extrem de eficiente ducând la îmbunătăţirea activităţii. Însă dacă eşti o persoană care participi la o astfel de competiţie, trebuie să crezi că ai şansa de a câştiga. De curând, o societate privată, a oferit ca premiu o vacanţă de o săptămână pentru două persoane în Austria. Era valabil pentru toţi angajaţii firmei. Premiul urma să fie câştigat de persoana care avea să realizeze cele mai bune lucrări pe o lună, astfel încât acest premiu a fost un motiv real de competiţie şi motivare din partea angajaţilor. Unii manageri au descoperit în ultima vreme că munca în sine poate fi motivată, nu doar munca privită ca o corvoadă, ci alte aspecte ale ei, cum ar fi responsabilitatea, provocarea şi sentimentul de a face ceva care merită. Motivează-te pentru a câştiga! 
  
  
Psiholog Mstrd. Ilie Marinescu, Bucureşti, România
Referinţă Bibliografică:
Intre aspiratie si motivare / Ilie Marinescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ilie Marinescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Marinescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!