Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Ştefan Popa         Publicat în: Ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Priveşte eroul! Omul care ştie pentru ce să trăiască şi este pregătit pentru moarte trebuie să privească numai înainte. Erou înseamnă să mergi într-o singură direcţie, să ai un singur scop, fără mustrări şi fără regrete. El nu trebuie să trăiască nici în viitor şi nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Eroul rămâne acelaşi azi, mâine şi întotdeauna stâncă de granit în faţa ameninţărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiţi şi neajutoraţi, singurul care dă rost nu numai vieţii de aici, ci şi morţii, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru ţară, nu este pagubă, ci un câştig.  

„Când văd o armată cu drapelele desfăşurate în bătălie am sentimentul iubirii absolute”. Ai văzut şi admirat vreodată un ceremonial militar? Ar trebui s-o facem cu toţii. Cu ochii liberi nu putem observa decât uniformele frumos împodobite cu medalii şi decoraţii militare. Tehnica militară, în special aviaţia, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzaţia de siguranţă şi putere, dar şi de uimire, fascinaţie, dragoste şi bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferinţele, căutările şi starea sufletului de ostaş, acest erou necunoscut, nu putem şti. Dar nici-o suferinţă nu e de ajuns pentru dragostea de ţară despre care se vorbeşte din ce în ce mai puţin. Mulţi ar dori să ştie ce se ascunde în mintea şi sufletul eroului, ce gândeşte el atunci când se hotărăşte să ucidă, să se lase ucis sau să intre în panteonul eroilor pentru că aşa cum spune Allende „erou nu este cel care ucide, ci acela care nu ucide şi nu se lasă ucis”.  

Sufletul eroului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreţie, de o uriaşă înălţime, ajungând până la cer care se desprinde, trăieşte o anumită experienţă şi se întoarce din nou la flacără. Eroul, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viaţă şi infern, nu moare niciodată, el se mulţumeşte să dispară din istorie şi să se întoarcă „acasă”. Eroul nu este impresionat şi uimit de nimic, el pune în practică din cunoştinţele acumulate. Un strălucit strateg de oşti întrebat fiind: cum poate omul deveni erou, el a răspuns; „Pot să spun cum să ajungi soldat nemuritor ... să ai mari comandanţi”. Pentru că întâmplarea nu ajută decât spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esenţiale ale ostaşului foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele morţii sunt curajul şi îndrăzneala, aşa cum avea să ne prevină şi marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit pentru cei curajoşi, nimic nu este greu pentru cei îndrăzneţi!”.  

Instituţia eroului este una de vocaţie, dar şi de cunoaştere. Orice persoană poate deveni o celebritate. Cu eroul este altceva; trebuie să te naşti erou, nu să te faci erou. Pentru că dacă nu ai vocaţie, nu ai dragoste pentru neam şi ţară este foarte greu să te formezi ca patriot. Cine îşi asumă crucea de erou, îşi asumă responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul războaielor, unde sufletul eroului primeşte libertatea zilei „care nu cunoaşte amurgul, a zilei care nu cunoaşte umbra”. Cel care îşi asumă crucea eroului îmbracă cămaşa morţii ca şi mireasa rochia pentru solemnitatea nunţii. Sunt câte unii oameni care sunt aşa de pătrunşi de sentimente naţionale şi patriotice că nu poţi să nu-i spui: De ce nu eşti erou? Amintiţi-vă de eroii şi sfinţii închisorilor comuniste! Există, chiar şi un imn al eroului: „Când îţi este somn, să nu dormi. Când îţi este foame să rabzi. Dacă te doare să nu ţipi. Dacă îţi este greu, să mergi înainte”.  

Astăzi, din păcate, asistăm la o încercare de inoculare a unei înţelegeri greşite a instituţiei eroului în societatea contemporană, care ar fi, după opinia unora, doar aceea de a se afla în treabă. Se uită intervenţia oportună şi folositoare a luptătorilor şi eroilor Armatei Române de-a lungul veacurilor. Există, aşadar o tendinţă de minimalizare a rolului important al eroului pentru comunitate, pentru societate. Nu de mult timp, am văzut o emisiune la un post de televiziune în care un prezentator punea tot felul de întrebări, una mai bizară decât cealaltă, printre care: De ce să ne aducem aminte de mai marii noştri conducători de oşti? Ce a făcut Decebal, Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul? De ce să fim mândri de astfel de oameni? De ce să-i luăm ca modele în viaţa noastră? Mai avem nevoie de eroi şi martiri?  

Tuturor celor mai mult sau mai puţin sceptici, celor care au uitat că sunt români şi au pierdut cea mai mică fărâmă de patriotism le readucem aminte că cea mai mare şi nobilă misiune de pe pământ este aceea de slujire a omului, iar cea de-a doua misiune, la fel de măreaţă, este aceea de slujire a patriei şi a neamului, sub arme. Există ceva în ţara aceasta pe care nici-o gafă politică şi nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există forţa jertfei depline pentru semeni, neam şi ţară, există acel izvor de putere şi fără putinţă de secat. Există un singur nume pe care trebuie să-l cunoască orice român, în orice loc s-ar afla, există un nume pe care trebuie să-l slăvim în fiecare zi, există un nume pe care trebuie să-l rostim tot timpul cu vreme şi fără vreme: acesta este EROUL.  

Rămas bun, erou al aerului, ADRIAN IOVAN! Dumnezeu să te odihnească în pace! Noi nu te vom uita!  

Doamne, ajută!  

Ştefan Popa  

 

Referinţă Bibliografică:
IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL / Ştefan Popa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ştefan Popa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Popa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!