Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011        Toate Articolele Autorului

În loc de prefaţă la romanul GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cărţi noi 
  
AL.FLORIN ŢENE – „Geamănul din oglindă” 
  
ÎN LOC DE PREFAŢĂ, de MARIANA CRISTESCU 
  
Motto: „Pentru Stendhal, un roman e o oglindă care se plimbă pe stradă . Poate să fie aşa pentru un roman, dar nu e pentru o filozofie. Mă gândesc, chiar, la un mit în genul lui Wilde, mitul oglinzii: Ce frumoasă e lumea, şi-a spus spiritul într-o zi. Mă voi face cât mai impersonal, mă voi dizolva şi aşterne ca o apă limpede şi liniştită, voi fi numai aşteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine aşa cum este ea . Din ziua aceea spiritul n-a mai văzut nimic. (Constantin Noica)  
  
Cu toţii am putea descrie o oglindă: un obiect din metal sau sticlă, de diferite forme, având o faţă acoperită cu un strat metalic formând o suprafaţă netedă şi lucioasă care are proprietatea de a reflecta razele de lumină, dând naştere, în acest spaţiu lucios, imaginii altor obiecte. 
  
Oglindirea este un fenomen natural şi el există de când lumea. Ptolemeu a fost primul care a expus o teorie a oglinzilor şi a refracţiei luminii, iar Arhimede a incendiat flota duşmană cu ajutorul unor oglinzi imense ce focalizau razele solare. Experienţa a fost reconstituită în secolul al-XVIII-lea, la Paris, de savantul Buffon. 
  
În legătură cu acest fenomen există o mulţime de lucruri cunoscute, dar şi multe întrebări care nu şi-au găsit încă răspuns. De pildă, oglinda inversează stânga cu dreapta, dar nu şi susul cu josul. Fenomenul a născut controverse, mai ales că pot fi construite şi oglinzi care să nu inverseze imaginea. „Matematicianul american Martin Gardner a descris în articolul său Stâng sau drept? , publicat în volumul Amuzamente matematice , o cale simplă de a confecţiona o oglindă ciudată: se aşază două oglinzi obişnuite astfel încât să formeze un unghi drept. Dacă se roteşte această oglindă cu 90 de grade, imaginea va inversa partea de sus cu cea de jos. Sub diferite forme, fenomenul de oglindire este considerat uneori un miracol, pentru ca însăşi lumina este încă un miracol. Unele consideraţii filosofice au legătură cu acest fenomen, iar înţelegerea lui ar putea aduce multe lămuriri.”  
  
De-a lungul timpului, scriitori de pe toate meridianele s-au inspirat din acest izvor, fiindcă, desigur, oglinda apropie lumi separate de distanţe enorme, atât spaţial, cât şi temporal. Oglinzile preferate ale lui Eminescu sunt: lacul, izvorul, apa în general, dar şi luna, marmura, gheaţa şi, desigur, oglinda propriu-zisă. În acelaşi timp, poetul vizează şi lumi duale, simetrii şi asimetrii, jocuri de umbre şi lumini care transpun imagini paralele deosebit de sugestive. 
  
Reîntorcându-ne în timpul şi spaţiul contemporan, ne vom opri, fie şi fulgurant, asupra relativ recentului roman al scriitorului Al.Florin Ţene, „Geamănul din oglindă”, cunoscut publicului internaut datorită unei prime ediţii postate pe internet sub egida editurii bucureştene „Semănătorul”, în îngrijirea scriitorului australian de origine română George Roca, acesta realizând şi inspirata copertă. 
  
Un roman interesant, introspectiv mai mult sau mai puţin, mai degrabă confesiv, raportat la realităţile obsedantului deceniu, cu cadre alternând imperceptibil între „era ticăloşilor” şi „ticăloşii erei” postdecembriste, după imbatabilul principiu „la vremuri noi, tot noi”. Două personaje principale, doi intelectuali prieteni - un ziarist, acum profesor la Facultatea de jurnalistică din Bucuresti (Constantin), şi un scriitor şi critic literar (Florin) - se întâlnesc după trei decenii de absenţă, derulându-şi amintirile şi biografiile vreme de zece zile – zece secvenţe, ca într-un Decalog, petrecute în biblioteca de acasă, acea bibliotecă mai ales din suflet, acolo unde se mai păstrează, cu sfinţenie, tăieturi din articolele publicate în tinereţe, texte scăpând ca prin minune ochiului „de vultur” al cenzurii (şi) datorită trucurilor, familiare deja, uzitate pe larg de scriitorii timpului comunist. Nu întâmplător, fiecare capitol are un motto biblic, răzbunând parcă vremea copilăriei, în care accesul şcolarilor în biserică era interzis şi sever monitorizat. 
  
În pacea patriarhală, doar aparentă, a apartamentului clujean, imaginile se perindă cinematografic, într-o dinamică bine controlată, nelipsind suspansul creat de ancheta derulată de gazetarul oaspete pentru demascarea unei reţele de falsificatori de băuturi alcoolice, mână în mână cu oficialităţile locale – nimic nou sub soare, „câtă viaţă, atâta literatură”! –, îndrăzneală punându-i viaţa în pericol.  
  
Planurile se aşază într-un „amfiteatru” de terase suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului „stufăriş” de date, informaţii şi creaţii, povestite, citite sau recitate, de întâmplări, în prezenţa... discretă, dar atât de necesară, a soţiilor, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Ţene are luciditatea de a privi în urmă „fără mânie” şi un real talent de „constructor” al formelor. Toată această fabuloasă împletire a prezentului cu amintirea culminează sau, mai degrabă se ostoieşte, se topeşte într-o mare oglindă a liniştii de după furtună. În fons, rolul ei, al oglinzii - de a reduce dimensiunile, de a împreuna spaţii şi de a transpune ca un obiect de apropiere – s-a îndeplinit. Lentile nu au existat şi nici nu ar fi fost importante, scriitorul vizând fenomenul de reflecţie în sine. 
  
După „Chipul din oglindă”, „Insula viscolului” şi „Orbul din Muzeul Satului”, alte romane ale lui Al Florin Ţene, din seria propusă de autor a realiza o saga a sfârşitului de veacului românesc al XX-lea , cu prelungirile sale în mileniul trei, „Geamănul din oglindă” merită citit, pentru a nu uita şi pentru a nu repeta greşeli dureroase, fiindcă „cine îşi uită istoria merită să o retrăiască” şi pentru că este, cum spuneam, un roman interesant. 
  
MARIANA CRISTESCU 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
În loc de prefaţă la romanul GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!