Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Marturii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012        Toate Articolele Autorului

IMPRESII DIN ROMÂNIA de Elena BUICĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Articol de Elena BUICĂ 
  
IMPRESII DIN ROMÂNIA ANULUI 2012 
  
Luasem hotărârea ca în această vară "să nu mai semnez condica" pe parcursul a două luni în România aşa cum am făcut aproape în fiecare an de când mă aflu pe meleaguri îndepărtate. Dar un eveniment primit cu multă bucurie, un premiu câştigat la un concurs internaţional de literatură organizat de revista Starpress Internaţional prin inimoasa doamnă Ligya Diaconescu, mi-a oferit 10 zile de petrecut la Mamaia şi m-a făcut să-mi schimb planul. Deşi elanul meu nu mai era cel care să mă îndemne la un aşa drum lung şi obositor, totuşi un resort interior mi-a deschis iarăşi calea spre vuietul şi talazurile mării noastre, nu atât de neagră pe cât îi este numele, chiar dacă petrecusem împreună cu familia o săptămână de bălăceală în apele Cubei. A doua zi după întoarcerea din Cuba, am înhăţat din zbor geamantanele gata pregătite şi aţă-întinsă în România. Nu m-a răbdat inima să renunţ la Mamaia pe care n-o mai văzusem de un sfert de veac. Şi în Bucureşti de-abia am avut timp să-mi trag sufletul de oboseala drumului şi a disconfortului creat de diferenţa de fus orar, că a doua zi, eram în maşina condusă de prietena mea din Bucureşti, Eugenia, care mă însoţea în acest sejur, bucuroasă şi ea că nu mai văzuse marea de câţiva ani buni. 
  
Primele impresii de cum am păşit în Bucureşti şi apoi cele ale drumului spre mare au rămas constante pe aproape cele două luni petrecute în ţară, în multe alte locuri. 
  
Plecasem în ţară cu capul bubuit de informaţiile din presă despre schimbările fulgerătoare din politica ţării, cu fulgerarile săbiilor cu care se ameninţau între ei adversarii politici, cu imaginea unei ţări care parcă troznea din temelii luptându-se să-şi găsească făgaşul spre o viaţă mai bine rostuită. Parcă îmi răsuna în urechi clocotul oamenilor aflaţi la limita răbdării, dar în acelaşi timp năuciţi de atâtea încercări nereuşite, bâjbâind încă în căutarea drumului democraţiei, nici acesta perfect, dar aducător de viaţă ceva mai aşezată. 
  
Mi-am astupat urechile ca să nu mai aud acest vuiet dureros şi pe unde am umblat, am lăsat doar ochii să îmi transmită acele imagini care vorbesc prin graiul faptelor, prin ceea ce s-a realizat până acum, cu toate aceste frâne puse în calea oamenilor. Nu sunt sociolog, dar ceea ce am văzut şi s-a adresat puterii mele de înţelegere, chiar dacă uneori vedeam cu ochii sufletului, a fost o altă înfăţişare faţă de ceea ce te-ai fi aşteptat să fie, după modul cum este condusă ţara. Viaţa nu stă în loc, oricum ar fi de răvăşită o ţară, ea îşi arată puterea ei constructivă.  
  
În linişte şi modestie, fiecare om, după puterile lui, face câte ceva care să-i primenească viaţa, să i-o înfrumuseţeze, să-i dea satisfacţia că a rămas ceva în urma lui şi că nu a făcut umbră pământului degeaba. Oricât ar striga unii sau aţii, "jos Băsescu" sau "jos Ponta şi Antonescu", oamenii îşi văd de treaba şi îşi repară astăzi un gard, mâine îl vopsesc, schimbă acoperişul casei şi-i văruiesc pereţii ca să apară primeneala şi în ograda lui şi astfel satele prind viaţă, se schimbă peisajul comunei, chiar dacă se mai zăresc şi unele case lăsate în paragină vorbindu-ţi de neputinţele anilor împovăraţi de acele greutăţi şi boli care nu ştiu şi nu pot să fugă singure pe cele pustietăţi. Apar la sate foarte multe case cu etaj, cu balcoane şi verande, case construite cu mult bun gust, cu canalizare şi dotate cu tehnică nouă necesară în gospodărie. Trecând prin satele româneşti nu-ţi poţi stăpâni admiraţia pentru ceea ce vezi şi te simţi cuprins de o satisfacţie de parcă ai avea şi tu ca vizitator un merit, măcar cel al apartenenţei de neam. Cu cât localităţile sunt mai mari, cu atât construcţiile sunt mai multe.  
  
Dacă satele şi-au mărit spaţiile locuite şi pe izlazul de odinioară al vitelor, Clujul mi s-a părut de trei ori mai mare decât l-am lasat cu mai mulţi ani în urmă, întins pe spaţii mult în afara graniţelor cunoscute de mine. Îi spuneam unei prietene că de mi s-ar fi întâmplat să mă trezesc din somn într-o maşina trecând prin Cluj, eu nu aş fi putut să ştiu în ce oraş mă aflu. Răspunsul ei a fost prompt: "Nici noi, deşi nu ne-am mutat de pe aceste meleaguri". Ce să mai vorbim de capitala ţării care geme de noi construcţii şi de noi prefaceri ca într-o forfotă de mare grabă şi nu de puţine ori îmbrâncind clădiri nepotrivite mediului înconjurător.  
  
Ajungând la Mamaia, am văzut-o pe Eugenia aplecată peste volan concentrată şi murmurând ca pentru sine: "Doamne Dumnezeule, pe unde sunt eu acuma? Maica Domnului, pe unde mă aflu în acest moment, Doamne Isuse Hristoase, care o fi drumul spre Mamaia cea pe care credeam că o cunosc ca-n palmă?". Să nu mai vorbim de magazine de tot felul, cu nume care mai de care mai englezit şi care gem de mărfuri nou apărute în acelaşi timp pe piaţa mondială sau cele cu mărfuri second hand, frumoase şi nu de puţine ori noi-nouţe, aproape la îndemâna oricui. Cei care vin să-şi viziteze neamurile nu mai ştiu ce suveniruri să le ofere, căci în România se găsesc de toate, unele chiar de ultimul răcnet . Ba chiar mergând pe stradă sau privind la televizor, îţi cam taie cheful să mai admiri străinătatea când vezi cochetăria mai ales cea feminină şi chiar şi pe cea a maşinilor, ca să amintesc doar aceste două aspecte.  
  
Dar dacă viaţa s-ar compune doar din ceea ce vedem pe dinafară, ar fi bine, dar mergând spre ceea ce e în sufletul românilor, peisajul nu mai este acelaşi. E adevărat că sunt progrese în unele domenii şi multe aspecte lăudabile. Am constatat cu mare satisfacţie că prin eforturi cu totul remarcabile ale inimoşilor conducători ai Centrului de Fizică Atomică din Măgurele se lucrează susţinut la refacerea castelului "Ioan Oteteleşanu" mărturie a unei epoci de strălucire din istoria culturii noastre naţionale, am întâlnit preoţi implicaţi în acte de cultură, intelectuali dăruiţi unor cauze nobile şi exemplele sunt numeroase, dar locul României ar fi fost altul în lume dacă am fi ştiut să alegem mai uşor şi fără atâtea pierderi şi suferinţe, valori pe care parcă le-a înghiţit pământul. Acum plătim cu vârf şi îndesat, ne răsucim spasmodic în neputinţe dând vina unii pe alţii. Două aspecte sunt cele mai evidente, cele care au fost lăsate în paragină: sănătatea care a ajuns să macine dureros de nedrept atâtea vieţi omeneşti şi învăţământul, cel care trebuia să pregătească viitorul ţării, deşi strălucirea multor minţi tinere a atras admiraţia peste graniţele ţării.  
  
Dar aşa cum e, cu bune, cu rele, ţara e a noastră şi o iubim, aşa cum iubim tot ce aparţine de fiinţa şi devenirea noastră sperând într-un viitor mai bun. 
  
Elena Buică -Buni  
  
Toronto 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
IMPRESII DIN ROMÂNIA de Elena BUICĂ / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 650, Anul II, 11 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!