Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Ruxandra Croitoru         Publicat în: Ediţia nr. 215 din 03 august 2011        Toate Articolele Autorului

Impresii de calatorie - orasul PRAGA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Praga si-a gasit locul in sufletul marilor scriitori, care s-au intrecut in a gasi cele mai potrivite metafore prin care sa imortalizeze farmecul fara pereche al acestui oras. Goethe asemana Praga cu o “piatra pretioasa montata in coroana Pamantului”. Pentru Raine Maria Rilke Praga reprezenta un “gigantic poem de literatura”. In fine, Andre Breton spunea simplu, dar foarte adevarat, ca Praga este “capitala magica a Europei”.  
  
Nimeni nu mai pune de multa vreme la indoiala faptul ca existenta orasului Praga se datoreaza unei femei, pe numele sau Lybuse, conducatoarea tribului condus de regele ceh, care a luat de sot pe plugarul Premysl, impreuna cu care, la inceputul secolului VIII, a fondat dinastia Premyslida. De pe culmile dealului Vysehrad, printesa Lybuse a prevazut, inca de pe atunci, viitorul stralucitor al orasului Praga: “vad un mare oras, a carui glorie va atinge stelele”, a spus ea. Descedentii printesei Lybuse vor face, cateva sute de ani mai tarziu, tot ce le va sta in putinta pentru a indeplini aceasta premonitie. Destinul orasului Praga este unul clasic, cel pe care personal il denumesc simplu “montagne russe”: orasul a cunoscut perioade de glorie si de maxima dezvoltare, care au alternat cu ani intregi de decadere, de lupte pentru putere. Regii si imparatii au fost cand adulati, cand huliti, cazand adesea prada comploturilor indreptate impotriva lor de propriile rude succesoare la tron.  
  
Fara indoiala, premonitia printesei Lybuse s-a adeverit. Praga a devenit un oras fermecator, stralucitor, si pe buna dreptate adorat.  
  
Am inceput turul pietonal, impreuna cu grupul de copii carora le-am fost ghid, de la Muzeul National, desi soferul era hotarat sa isi impuna punctul de vedere si sa ma oblige sa incep de la Castelul Praghez. Insa imprejurarile au facut sa se strice autocarul exact in fata Muzeului National si sa fim fortati sa incepem turul de acolo. Destinul a tinut cu planurile mele ...  
  
Am parcurs Piata Wenceslas, un regal de cladiri in stil Art Nouveau (denumit prin partea aceasta de Europa mai degraba Secession sau Jugendstill), care abunda in picturi exterioare, dantelarii in piatra, si flori. Lipite una de alta, creeaza un ametitor joc de forme si culori. Simti o dorinta irezistibila de a opri timpul in fata fiecarei cladiri pentru a putea analiza si fotografia fiecare detaliu al arhitecturii acestor monumente. Inca de acum iti dai seama ce norocoasa a fost Praga pentru ca a scapat neatinsa de bombardamentele din cel de-al doilea Razboi Mondial. 
  
Ajunsi in capatul Pietei Wenceslas, pasii va conduc in dreapta, pe strada pietonala Na Prikope. In trecut frontiera fortificata intre orasul vechi (Stare Mesto) sa Orasul Nou (Nove Mesto), acum este ocupata de magazine de lux si magazine de suveniruri (care, de altfel, impanzesc tot orasul). Magazinele de cristaluri si cele de bijuterii merita aceeasi atentie ca si un muzeu de profil, fiind adevarate expozitii cu sute de produse (sincer, avand in vedere preturile prohibitive pentru buzunarul meu, oricum ma uitam ca la muzeu ... dar spre deosebire de Romania, respectiv Bucuresti, acolo nu ti se sugereaza vadit ca dupa 5 minute de perindat prin magazin cu unicul scop de a privi, fara a achizitiona nimic, ar fi cazul sa iesi pe unde ai intrat). Si pentru ca tot suntem la capitolul cumparaturi, as dori sa atrag atentia asupra unui aspect esential, si anume schimbul valutar (Cehia nu a trecut inca la EUR, pastrand moneda nationala, anume coroana ceheasca (CZK)): in centrul orasului exista atat banci, cat si si case de schimb valutar, denumite simplu “change”. Schimbul valutar este mult mai avantajos la banci, unde poti primi 22 - 23 de CZK pentru 1 EUR, in timp ce la birourile de schimb valutar exista de cele mai multe ori afisate 2 cursuri valutare, unul pentru tranzactii mici, conform caruia primesti in jur de 17 – 18 CZK pentru 1 EUR, si un alt curs pentru tranzactii mari (din cat imi amintesc pentru sume de peste 200 EUR), care este mai avantajos, situandu-se la 21 – 22 CZK pentru 1 EUR.  
  
Strada Na Prikope va duce in Piata Republicii (Namesti Republiky), unde ne retin atentia doua monumente. Primul este Casa Municipala, construita in stil Art Nouveau la inceputul secolului XX, pe locul fostei resedinte regale. In fiecare an, la data de 12 mai, in sala care poarte numele compozitorului ceh Bedrich Smetana, se interpreteaza poemul sau “Patria mea”, eveniment cu care debuteaza festivalul de muzica clasica “Primavara Pragheza”. Praga este un oras in care muzica clasica este la ea acasa, nu putini turisti venind aici pentru a se bucura de un spectacol de opera sau de un concert de muzica clasica de inalta tinuta. Cehii insisi sunt mari iubitori de muzica clasica, de unde proverbul care spune ca “in fiecare ceh doarme un muzician”.  
  
Dupa ce am fotografiat intrarea fastuoasa a Casei Municipale, imbracam mantia regala imaginara si ne pregatim sa trecem pe sub Turnul Pulberariei, la origini una din cele 13 porti ale orasului, legat printr-un pod, in momentul constructiei, de fosta resedinta regala (actualmente Casa Municipala). Incepand cu secolul al XVII-lea turnul a inceput sa fie folosit ca depozit de munitie (de unde numele pe care il poarta si in prezent). Trecem pe sub turn, intrand in orasul vechi, unde bate inima vechiului oras.  
  
Strada Celetna este presarata cu magazine care va atrag cu o varietate de bijuterii (nu uitati, va aflati in patria granatului!!!), de obiecte din sticla de Moser si cristal de Bohemia (dar si din cel mai banal plastic frumos colorat ... ), de Matrioske si de suveniruri fel de fel (evident ca nu am ratat ocazia sa imi imbogatesc colectia de magneti de pe frigider cu inca vreo 2 – 3 piese). Parcurgem prima portiune a drumului regal facand slalom de pe o parte pe alta a strazii printre multimea de turisti pentru a admira pe rand fiecare cladire cu sculpturile si formele ei dintre cele mai atragatoare.  
  
Dupa ce veti fi parcurs scurta strada Celetna, ajungeti in Piata Orasului Vechi (Staromestske Namesti), inima Pragai. Supraaglomerata (de fapt, supraaglomerat este intreg orasul in timpul verii), ocupata de terase si restaurante, centrul sau este marcat de Monumentul lui Jan Hus, in stil Art Nouveau, realizat in anul 1915, pentru cea de-a 500-a aniversare a lui Jan Hus, predicatorul – erou, primul reformator religios al tarii si fondatorul religiei husite, ars de viu in anul 1415.  
  
Piata Orasului Vechi este un furnicar in care fiecare se misca incolo si-ncoace, de la Biserica Sfintei Fecioare din Tyn (cea mai importanta biserica husita din Praga), catre Biserica Sfantul Nicolae (impozant monument in stil baroc), si de aici catre Turnul cu Ceas (Turnul Primariei din Orasul Vechi), punctul central de atractie al pietei. Pentru a privi scurtul spectacol pe care il da Ceasul Astronomic la fiecare ora fixa, ocupati-va locurile in fata turnului cu 10 – 15 minute mai devreme (in special daca sunteti in grup mai mare), si pregati-va camerele de filmat. Spectacolul nu dureaza mai mult de 2 minute si cere atentie distributiva. Deasupra cadranului cu ceas, in dreptul celor doua ferestre, ii veti vedea defiland pe cei 12 Apostoli, iar in dreapta cadranului va vor atrage atentia doua personaje: moartea, reprezentata printr-un schelet, care trage un clopot, in semn ca “a sosit ceasul”, si un turc, aseazat in stanga sa, care da din cap in sens de negatie, acest lucru insemnand ca de fapt nu a sosit acel ceas. Turcul este simbolul temei, deoarece timp de secole, turcii au fost principalii invadatori ai Europei Centrale si teama suprema. 
  
Continuam drumul regal pe Strada Karlova, o straduta ingusta, destul de intortocheata, care ar fi mult mai fermecatoare daca nu ar fi intens circulata de masini care uneori te intrebi daca au loc sa treaca. Si din pacate, as spune, au ...  
  
Inainte de intrarea pe Podul Carol facem cunostinta cu parintele acestuia, Imparatul Carol al IV-lea (1316 - 1378), reprezentat printr-o impozanta statuie neo-gotica. Pe soclul acesteia, cele 4 femei simbolizeaza cele 4 facultati : Teologie – Stiinte – Drept – Filosofie.  
  
Momentul in care am pasit pe Podul Carol (Karluv Most) a fost literalmente magic, asa cum se intampla de fiecare data cand ajung intr-un loc pe care il stiam prea bine din carti sau din documentarele TV, sau despre ne vorbisera profesorii in timpul facultatii, si pe care ma gandesc mereu daca am sa traiesc sa il vad cu proprii ochi. Iata, asadar, ca am ajuns si pe Podul Carol, cel mai vechi pod din Praga, construit din ordinul aceluiasi Carol al IV-lea. Abia cand m-am confruntat personal cu multimea de turisti aflati la acea ora pe pod (pe care eu il admiram cu 1 ochi, in timp ce cu celalalt ochi trebuia sa imi tin sub supraveghere grupul de copii), am inteles de ce toate ghidurile te sfatuiesc sa mergi pe pod dimineata devreme sau seara tarziu, chiar noaptea, pentru a avea podul numai pentru tine, bucurandu-te de farmecul sau unic, nestirbit de tarabele instalate aici in timpul zilei, care incearca sa iti smulga banii din buzunar pentru multele kitsch-uri pe care le vand. Am incercat sa le ignor si sa ma strecor langa fiecare din statuile ce ii reprezinta cei mai importanti sfinti ai bisericii cehe. Una din multele legende legate de Praga si de Podul Carol spune ca in timpul noptii, cand nu sunt deranjate de turisti, statuile converseaza intre ele pe teme teologice.  
  
O alta legenda, care se invata inca in scoala, ne linisteste in legatura cu siguranta podului, spunandu-ne ca pentru a fi mai rezistent, zidarii au amestecat galbenusuri de ou in in mortar. Se povesteste ca populatia venea din toata Bohemia cu carute pline cu oua pentru a fi folosite la constructia podului si ca unii localnici au adus oua...fierte pentru ca ele sa nu se sparga in timpul drumului. 
  
In drum spre Castelul Praghez, am traversat cartierul Mala Strana (in traducere = partea mica a orasului, partea mica in comparatie cu partea mare a orasului Praga, cea situata de partea opusa a raului Vltava, cea ocupata de orasul nou si vechi), unde se afla o alta biserica aflata sub protectia Sfantului Nicolae. Traditia de Sfantul Nicolae spune ca pe 5 decembrie, Mikulas (Sfantul Nicolae) umbla pe strazile din Praga pentru a se intalni cu copiii. Insotit de un diavol rosu si de un inger, el imparte dulciuri copiilor cuminti. La caderea noptii, micutii praghezi privesc parada realizata de alaiul lui Mikulas, in sunetul petardelor lansate la trecerea lor. Dar vai de cei care au facut prostioare si care nu vor stii sa recite o poezie sfantului aparator. Acestia nu vor primi decat...cartofi si carbuni!!! 
  
Luand-o pe Strada Nerudova (al carei nume provine de la poetul si jurnalistul ceh Jan Neruda, care a locuit aici o vreme), am fost mandri sa ne fotografiem cu Palatul Morzin, situat la numarul 5, care gazduieste Ambasada Romaniei!!! 
  
Punctul culminant al vizitei noastre la Praga a fost vizitarea curtilor Castelului si a partii gratuite a Catedralei Sfantul Vitus, vizitarea Castelului nefiind prevazuta in program. Ideea construirii unui castel pe acest loc a aparut in secolul IX, pe vremea dinastiei Premyslizilor, insa un castel adevarat nu va exista aici decat incepand cu secolul XIX.  
  
Catedrala Sfantul Vitus, in stil gotic, a fost construita intr-un interval de aproape 600 de ani, din 1344 pana in 1929. Formele sale arcuite, specifice celui mai pur stil gotic, sunt extrem de expresive. Interiorul boltit, auster la prima vedere, este luminat de vitraliile in stil Art Nouveau, pictate in culori puternice, armonios imbinate. Jocul viu de lumini se reflecta pe peretii capelelor situate de-o parte si de cealalta a naosului principal, impodobite cu picturi sau mozaicuri.  
  
Desi m-am extins poate mai mult decat ar fi trebuit cu prezentarea orasului, nu am putut omite unele detalii, pentru ca toate compun o poveste fascinanta, care e orasul Praga. Pentru mine, acest oras este un basm, o poveste de dragoste – dragoste pentru istorie, literatura (sa nu uitam ca suntem in orasul in care s-a nascut marele scriitor Franz Kafka), arta, cultura, dar si pentru bijuterii fine sau pentru mancaruri rafinate. Praga este destinatia ideala pentru orice insetat de cunoastere, pentru orice iubitor de muzee sau de plimbari interminabile in natura sau prin labirintul de stradute inguste.  
  
Mi-am promis sa ma intorc cu prima ocazie la Praga pentru cateva zile in care sa ma imbat din farmecul sau si sa ma hranesc din “meniurile culturale” ale acestui oras cochet si pasionant! 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Impresii de calatorie - orasul PRAGA / Ruxandra Croitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 215, Anul I, 03 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ruxandra Croitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ruxandra Croitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!