Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Igor Mocanu         Publicat în: Ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Igor MOCANU - AVANGARDA REVIZITATĂ - EDIŢIA A IV-A - AVANGARDA ROMÂNEASCĂ - SESIUNEA A I-A - BENJAMIN FONDANE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Avangarda revizitată.  
AVANGARDA ROMÂNEASCĂ  
Avangarda Europeană în Arhiva Naţională de Filme a României 1919-1939  
 
Ediţia a IV-a: AVANGARDA ROMÂNEASCĂ  
Sesiunea I-a: Benjamin Fondane  
Vineri, 22 noiembrie 2013, ora 17:00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucureşti) – Sala „Jean Georgescu”  
Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, ora 19:30 - Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucureşti) – Sala „Jean Georgescu”  
 
Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de dinainte şi de după naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice din România, cât şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a proiectului, în număr şase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceza; cea de-a doua ediţie a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediţia a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană şi olandeză.  
 
***  
 
Artişti: Dimitri Kirsanoff, Benjamin Fondane, Arthur Honegger  
Concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu  
Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Film a României  
 
Cinstit vorbind, pelicule avangardiste an sens istoric, create de autori din România, pe teritoriul României, nu există. Ansa nu aceasta este paradigmă culturală an care se înscriu avangardele istorice, conceptul de „artă naţională” nu se aplică an cazul lor decât că adversar perpetuu, unul din mulţi alţii, mult mai semnificativi. Avangardele istorice au fost, se ştie astăzi, transnaţionale, formând o reţea complexă de circulaţie a fluxului artistic şi o infrastructură menită să reconfigureze estetico-politic harta lumii. De un provincialism mereu cosmopolit, cum ar spune Roger Shattuck, avangardele istorice au încercat şi, de cele mai multe ori, au reuşit să transgreseze limitele, fie acestea conceptuale, antre diverse constructe estetice, fie cât se poate de practice şi concrete, antre diverse structuri administrative, statale, instituţionale. De aceea, dilema dacă Tzara a fost roman, ungur, evreu, elveţian sau francez este futila pentru avangardele istorice, care oricum ar prefera, cel mult, răspunsul că a fost toate la un loc.  
 
Iar dacă pelicule avangardiste realizate de autori din România pe teritoriul României nu există, avem an schimb, pe de o parte, creatori de filme din România, ansa care s-au exersat an alte state, iar pe de altă parte, o întreagă cultură a filmului, produsă, întreţinută, promovată şi până la urma impostata de avangarda românească an câmpul mai larg al culturii vizuale autohtone.  
 
Aşa cum am arătat până acum an cadrul proiectului „Avangarda revizitata. Avangarda europeană (1919-1939) an Arhiva Naţională de Filme a României”, avangarda românească a fost mereu conectată la evoluţia culturii filmului an lume, fie acesta avangardist, expresionist sau experimental. Cele mai importante opere avangardiste europene sunt semnalate prompt an revistele de avangardă din România, ansa de la un punct încolo chiar analizate teoretic cât se poate de pertinent, culminând, an 1933, cu publicarea primei monografii despre Chaplin scrisă de Ion Călugăru. Există aşadar, an cadrul avangardei istorice romane, un front de atac ce încearcă să practice expresia a ceea ce foarte curând se va numi a şaptea artă, fie scriind scenarii pe care să le realizeze an film alţii, fie realizând chiar ei acele filme. Dar mai există şi un front teoretic, de interpretare a filmului avangardist.  
 
An 1923, Felix Aderca scrie piesa de teatru Zburător cu negre plete sau Visul unei nopţi de mai pentru reprezentaţiile teatrale experimentale de la Compania „Insula”, iniţiată de B. Fundoianu şi Armând Pascal an 1922, piesa gândită că „o comedie lucidă an trei acte şi un prolog, cu muzică şi film”. Filmul din această comedie lucidă trebuia să înfăţişeze personajele, proiectate iniţial an plan secund, după care ieşind din film şi intrând pe scenă. Nu alta era funcţia experimentului cinematic al lui Eisenstein din acelaşi an, Dnevnik Glumova, gândit tot ca proiecţie video pentru o piesă de la Teatrul Proletkultului din Moscova. An aceeaşi perioadă, Geo Bogza compune scenarii de film an revista „Urmuz”, anticipând puţin nouă specie literară pe care o va practica Fondane peste câţiva ani, aceea a cinepoemelor. Până atunci ansa, H. Gad (Henri Fischman), fostul director de la „Clopotul”, o revistă avangardistă politica, ajuns la Londra, angajat la filiala Pathé Frères de-acolo, colaborează cu George Pearson, pentru scena cu păpuşi din peliculă The Little People (1926). An acelaşi an, dansatoarea Lizica Codreanu interpretează segmentul coregrafic an rolul lui Pierrot Fulgerul, într-un costum creat de Sonia Delaunay, din filmul lui René le Somptier, Le p'tit Parigot. An 1930, actriţă de origine romana Pola Illéry (alias Paula Iliescu) joacă an filmul lui René Clair, Sous leş toits de Paris. An 1933, Eli Lotar, fiul lui Tudor Arghezi este operatorul lui Buñuel pentru documentarul sonor Las Hurdes; an 1934, Fondane scrie scenariul filmului Rapt regizat de Dmitri Kirsanoff, iar an 1936, an Argentina, turnează propriul film de avangarda intitulat Tararira u La bohemia de hoy. An tot acest timp, autorii romani de avangarda scriu neîntrerupt despre ei sau despre filmele omologilor lor din alte state, ba chiar se bucura de colaborarea teoretică a unor nume precum Ricciotto Canudo, Léon Moussinac sau Hâns Richter. Ultimul dintre aceştia, Hâns Richter, se bucura de o atenţie specială an paginile revistelor, „Contimporanul” anunţându-i sosirea an România an 1924 pentru un turneu al „filmului abstract”, tot aşa cum Fondane va deveni peste un deceniu ambasador al filmului suprarealist an Argentina, delegat fiind de colegii din Paris. Tot Hâns Richter este cel care acordă un spaţiu destul de generos lui Tristan Tzara şi Marcel Iancu an documentarul experimental din 1961, Dadascope, graţie căruia ai putem auzi pe cei doi intonându-şi opera.  
 
Mai e necesar să specificăm că foarte puţin din aceste pelicule s-au păstrat an arhive? Ansa ceea ce s-a păstrat, urmează să defileze an cadrul celei de-a IV-a ediţii a „Avangardei revizitate ... ”.  
 
Ediţia a IV-a. Sesiunea I-a: Benjamin Fondane  
 
Pe 14 noiembrie 2013 se împlinesc 115 ani de la naşterea lui Fundoianu / Fondane. Poate că cel mai pătrunzător efort de înţelegere a culturii cinematice create de Fondane e de găsit an documentarul pe care regizoarea Ana Simon l-a dedicat an 1998 operei avangardistului roman. Un documentar-portret, după expresia exactă a Danei Duma, an care ochiul regizoarei şi împreună cu el, al spectatorului, parcurge pas cu pas traseul lui Fondane prin propria opera, an care cinematografia deţine un rol şi o funcţie esenţiale. Documentarul Anei Simon este unul din cele mai importante incursiuni an opera cinematografică a lui Fondane şi se afla, poate nu întâmplător, sub incidenţa unui alt avangardist canonic, Jean Vigo, căci protagonistul Atalantei (1934, anul lui Rapt) Michel Simon, este şi socrul Anei Simon, o ascendentă şi tradiţie care nu se poate să fi rămas fără urmări asupra perspectivei unui Fondane captivant şi uluitor an documentarul din 1998.  
 
BENJAMIN FONDANE  
Elveţia, 1998, Documentar, 30 min  
R. Ana Simon  
S. Ana Simon  
Muzica: Paco Ibañez  
Sunetul: Denis Wallois  
Operatori: Sorin Chivulescu, Leonid Berdicesvsky, Thierry Le Nouvel, Dominique Bauguil  
Producător: Maia Simon  
 
Pe 26 februarie 1934, ziarul parizian „Aujourd'hui”, publică o avancronică semnată de René Daumal, an care acesta anunţa premiera iminenta a unui nou film modern, an care contribuţia scenaristului ar fi mai importantă decât cea a regizorului. „Cine este autorul filmului?”, se întreba Daumal. Regizorul se numea Dimitri Kirsanoff şi se afla la al şaselea film, an timp ce scenaristul, deşi se exersase îndelung an compunerea unor scenarii comerciale pentru Paramount, se poate spune că abia acum aşi făcea debutul ca autor original şi autentic de scenarii, iar el se numea Benjamin Fondane. Rapt era titlul peliculei, o adaptare după romanul din 1922 a lui Charles Ferdinand Ramuz, La Séparation des races. Ansa nu o adaptare loială ficţiunii lui Ramuz, ci mai degrabă ideii pe care acesta o propagă: aceea a luptei absurde dintre două comunităţi convieţuitoare, an cazul de faţă, premonitoriul conflict interetnic antre comunitatea germană şi cea franceză dintr-un sat elveţian, separate habitual, nu şi administrativ, de un munte. Mâna lui Fondane recurge la o esenţializare tipică esteticii avangardiste şi la o necesară scoatere an evidentă a fondului ideatic, lăsând preocuparea formală pe seama regizorului. De aici, poate, şi ambiguitatea auctorială legată de paternitatea peliculei, creată şi semnată totuşi, bineînţeles, de autorul lui Ménilmontant.  
 
RAPT  
Franţa, 1934, Ficţiune  
R. Dimitri Kirsanoff  
S. Benjamin Fondane (după romanul La Séparation des races de Charles Ferdinand Ramuz)  
Rev. S. Corinna Bille  
Imagine: Viktor Gluck, Oskar Schnirch, Nikolai Toporkoff  
Editare: Arthur Hoérée, Mario Nalpas, Jack Salvatori  
Muzica: Arthur Honegger, Arthur Hoérée  
Sunet: Maurice Carrouet, André Reinhardt  
Dir. artistică: Erwin Scharf  
Producător: Dimitri Kirsanoff, Ştefan Markus  
Cu: Dita Parlo, Geymond Vital, Joe Alex, Robert Bagger, Auguste Bovério, Lucas Gridoux, Hâns Kaspar Ilg, Jeanne Marie-Laurent, Charles Ferdinand Ramuz, Benjamin Fondane, Dyk Rudens, Nadia Sibirskaïa  
 
 
------------------------------------------------  
 
Igor MOCANU  
Bucureşti  
15 noiembrie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Igor MOCANU - AVANGARDA REVIZITATĂ - EDIŢIA A IV-A - AVANGARDA ROMÂNEASCĂ - SESIUNEA A I-A - BENJAMIN FONDANE / Igor Mocanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1053, Anul III, 18 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Igor Mocanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Igor Mocanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!