Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Ion Untaru         Publicat în: Ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

I am looking for a job
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Rămăsesem şomer cu câţiva ani înainte de pensie şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, acelaşi lucru i s-a întâmlat şi soţiei. Bine, nu se moare din asta, mi-am spus şi am început să caut de lucru în stânga şi în dreapta, coborând din ce în ce mai mult, nivelul pretenţiilor. Prietenii te ajută cât te ajută şi mai departe mi-a fost mie ruşine de ruşinea lor când aveau să se scuze că nu o mai pot face şi am închis capitolul ăsta.  
  
Când ai trudit o viaţă întreagă cu ziua la balistă, rezervele financiare se topesc văzând cu ochii iar tu te scoli dimineaţa şi pleci devreme de acasă, oftând, fără să mai ştii exact în care parte ai să o iei şi, fără să te mai uiţi în ochii soţiei. 
  
Nu mai scoteam diploma, m-aş fi mulţumit absolut cu orice, m-am oferit şi ca zilier cu cârca, şi când m-au întrebat câţi ani am, am înţeles că dădusem iar în pământ. Mi se întâmpla să fac zeci de chilometri pe jos, ca din Militari în Niţu Vasile şi apoi tot pe jos până în Balta Albă. Ne hotărâserăm să vindem apartamentul pentru ce vom găsi mai ieftin ca să ieşim din impas dar, cu toate astea, încă nu se întrevedea vreo ieşire. 
  
O disperare surdă începea să pună stăpânire pe mine dar mă încrâncenam să nu cedez. Când mă prezentam undeva, după vreun anunţ, prevedeam că am să mă întorc tot cu coada între picioare şi mişcând mărunt din buze, după cum avea să se şi întâmple. 
  
Printre multe alte uşi la care am bătut, se numără şi redacţia Asului de treflă, un ziar rrom de unde am plecat tot cum am venit. 
  
După ce m-a trecut viaţa şi prin ciur şi prin dârmon, apele au început să se limpezească dintr-odată: am vândut casa, am cumpărat alta la câţiva zeci de chilomeţri de capitală, în lunca Dunării, într-un sat unde nu aveam nici o rudă şi nu cunoşteam pe nimeni, am trăit din diferenţă până la anii de pensie, asta aşa pe scurt şi cota noastră de moral a urcat din nou la linia de plutire. Şi am nimerit mai bine decât dacă m-aş fi întors în satul meu de baştină. 
  
Acum după ce au trecut nişte ani buni de atunci, privesc lucrurile mult mai detaşat şi cu alţi ochi. La fel ca spectatorul aflat pe ţărmul unei mări dezlănţuite şi care încearcă să afle ce vrea ea să ne transmită nouă, oamenilor şi nu reuşeşte. Şi pleacă acasă îngândurat şi mulţumit că a asistat la un grandios dar neputincios sau neînţeles protest al naturii. Dar dacă acelaşi spectator s-ar fi aflat în mijlocul mării pe o ambarcaţiune nu prea solidă, înfruntând exact aceeaşi furtună, ar fi crezut că i-a sosit clipa cea din urmă a vieţii, şi s-ar fi rugat tot timpul să îl aducă Dumnezeu din nou teafăr pe pământ. Aceeaşi furtună, prin efectul percepţiei relative, creează asupra aceluiaşi spectator, impresii atât de diferite. 
  
Mi-am amintit cu nostalgie de odiseea prin care am trecut:  
  
- Am venit după anunţul din ziar pentru un loc de muncă, ş.a.m.d. 
  
Şi nici prin cap nu mi-a trecut să îi acuz pe domnii de la ziar că fac ură de rasă şi din cauza asta nu-mi dau de lucru. 
  
Am mai frământat acest subiect al formei fără fond şi acum sunt mai nedumerit ca înainte. Insul acestei etnii şi care a crescut alături de mine şi de ai mei, alături de noi toţi, poporul român cred că este cel mai tolerant din lume, te întâmpină agresiv şi sare la bătaie dacă l-ai numit ţigan! Dar devine dintr-odată prietenos dacă i-ai zis numai rrom. Nu intrăm în analiza condiţiilor socio-istorice, nu dăm vina pe sărăcie, pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap.  
  
Haideţi să descompunem un-doi-ul acesta al scărpinatului de-a-ndoaselea, să vedem unde şi cine escamotează realitatea, încercând să ascundă gunoiul sub preş. De ce produce iritare şi revoltă denumirea de ţigan? Haideţi să fim sinceri şi să nu ne mai ascundem după deget că toţi cunoaşteam răspunsul. Denumirea a devenit sinonimă cu ce e mai rău în materie de conduită: de la fuga de învăţătură, de muncă până la cele mai grave lacune de caracter, implicând sinceritatea sau lipsa de sinceritate, găinăriile sau ciordeala dacă vreţi, şi altele, şi altele, şi altele. Cui îi sunt imputabile toate aceste acuze? Numai celor care le-au comis, pentru că faptele noastre vorbesc întotdeauna despre noi şi despre caracterul nostru. Fără generalizări, fără absolutizări, pentru că nu toţi membrii etniei cu pricina se regăsesc aici. Au avut şi vor avea, sunt convins şi în continuare, vârfuri culturale şi artistice, care fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate şi care au pătează blazonul etnic. Şi nemţii, elveţienii, finlandezii dacă vreţi, au şi ei rebuturile lor. Dar nu au cerut şi nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemţi, elveţieni sau finlandezi. 
  
Dacă eu mă apuc de furat, mă numeşte lumea hoţ şi mă arată cu degetul, până la totala şi iremediabila mea compromitere. Şi atunci care ar fi soluţia? Să mă numească lumea cu un termen mai „onorabil” sau să mă apuc de muncă cinstită?! Dvs. cum vi se pare? 
  
Judecând obiectiv şi fără prejudecăţi, cine a stricat renumele etniei, dator mi se pare să îi aducă şi cuvenita reparaţie.  
  
Şi dacă peste câtva timp şi denumirea de rrom va deveni şi ea una peiorativă din cauza aceloraşi gingaşe motive, să o schimbăm şi pe aceasta pe motiv de... discriminare rasială?! Are şi ridicolul, limitele sale. 
  
Am auzit odată pe cineva spunându-i cuiva: - Mă' Flaimuc, ia uită-te tu în oglinda asta. Îţi place ce vezi? Mă' dacă nu-ţi place, să ştii că nu e oglinda de vină.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
I am looking for a job / Ion Untaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Untaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!