Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Rodica Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Harul si Legea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
stoica_rodica16@yahoo.com

 

                                              
  Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu, şi a plecat. Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina. Robii stăpânului casei au venit, şi i-au zis: Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină? El le-a răspuns: Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta. Şi robii i-au zis: Vrei dar să mergem s-o smulgem? Nu, le-a zis el, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: Smulgeţi întâi neghina, şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.
 
                Matei 13:24-30. 

Aceasta este una dintre cele mai realiste descrieri ale Bisericii. Ştiu că unii dintre noi am dori să ne prezentăm biserica ca fiind numai grâu, dar acest lucru nu este adevărat.
 
Domnul Isus a prezentat un tablou exact al poporului Său – grâu şi neghină, precum şi soarta finală a acestora: adunaţi de îngeri în Împărăţia Tatălui lor, respectiv arşi în foc.

 Acum vreau să ne imaginăm ceva: aştepţi o viaţă în pustiu un tren spre fericire, spre normalitate. Te topeşti de sete, de oboseală, de plictiseală, în final de disperare. Când vine momentul şi întâlneşti adevărata Biserică, cea în care Domnul Isus este onorat, te întreb: vei părăsi oare Biserica pentru că există neghină? Vei reveni la pustiul distrugător şi urât dinainte? Până acum am evitat să prezint subiecte sensibile, subiecte care ne diferenţiază de ceilalţi creştini. Este mult mai paşnic să descrii iubirea lui Dumnezeu faţă de Iov, Maria Magdalena, faţă de dumneavoastră. Nimeni nu se supără când i se spune că este iubit. Dar Legea, acesta este un subiect care aprinde emoţiile, generează conflicte, poate strica prietenii.
 
  
Să vă dau un exemplu: am o prietenă care este baptistă, iubitoare de Dumnezeu şi de semeni, o adevărată prietenă. Când am aflat adevărul despre cele 10 porunci, despre valabilitatea veşnică a păzirii sâmbetei, m-am grăbit să-i spun şi ei. Am bombardat-o cu citate din Noul şi Vechiul Testament, i-am descris diferenţa dintre cele 10 porunci (scrise cu degetul lui Dumnezeu în piatră, puse în chivot,rostite de Dumnezeu, legea libertăţii – Ex.31:18,32:16,40:20,Evrei9:4-5Deut.4:12,13, Iacov2:8-12) şi restul (scris de Moise în sul, pus lângă chivot, rostit de Moise, legea orânduielilor – Deut.31:24-26,Lev.1:1-3,Efes.2:15). M-a ascultat răbdătoare, dar după 1 an de zile era revoltată: „Tu crezi că Dumnezeu o să ne piardă numai pentru că nu am ţinut sâmbăta?” În viziunea ei acest lucru este prea mic pentru ca un Dumnezeu al iubirii să declare nule toate actele ei de sacrificiu, dăruirea ei de sine, bunătatea ei (reală) şi să rostească un „Du-te de la Mine, nu te-am cunoscut”. 

Mă întreb de ce nu ţine cont de toate argumentele biblice pe care i le-am prezentat, de ce doar partea emoţională este cea care dă verdictul în această problemă. Cu surprindere aflu că ea auzise lungile mele discursuri dar nu le-a putut urmări, nu le-a înţeles deoarece în minte i se repeta neîncetat acest lucru: „dacă vei ţine sâmbăta, te vei despărţi de toţi acei oameni minunaţi prin care L-ai cunoscut pe Domnul Isus, cu care ai avut părtăşie, care te iubesc şi pe care îi iubeşti. Destul au comentat oamenii din satul natal atunci când ai părăsit ortodoxia, imaginează-ţi ce vor spune acum, cât credit vei mai avea. În plus, biserica adventistă este o biserică rece comparativ cu biserica ta…” Ce trist că nu mi-am dat seama de locul unde se dădea bătălia! Ea nu a respins argumentele mele, deoarece nici măcar nu le-a urmărit…
 

În plus, chiar dacă ar fi fost atentă, ce îi spuneam eu? Faptul că Legea „ţintuită pe cruce” reprezintă tot, mai puţin cele 10 porunci. Cu cât entuziasm desfiinţam Levitic 11 (cărnuri curate şi necurate)!!
 
Îmi dau seama cât de important este să poţi să-ţi prezinţi credinţa coerent, logic, argumentat biblic. Dar nu aş fi ales acest subiect pentru seara aceasta dacă nu aş fi auzit cam aceleaşi discursuri în interiorul bisericii mele: sâmbăta şi cele 10 porunci, existenţa Templului din cer nu sunt decât nişte invenţii omeneşti pentru a explica dezamăgirea de la 1844. Şi apoi, cele 2300 de seri şi dimineţi se pot prezenta şi altfel, iar Ellen White nu este credibilă când descrie Templul ceresc, tronul măririi… Mă mir, mă întreb cum se poate numi creştin adventist de ziua a şaptea un astfel de om? Nu are nimic din credinţa pionierilor, îşi poate lua orice alt nume dar nu acesta! 
Cum întâmpinăm o astfel de criză? Prezentând adevărul. 
  
Au cuvântul cei care acuză pe păzitorii Legii. Iată citatele biblice: 
  • „Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu. Căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos” Gal.2:21.
  
  • „Toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii sunt sub blestem. Isus Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-se blestem pentru noi” Gal.3:10.
  
  • „Voi care doriţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos, aţi căzut din har.” Galateni 5:4
  
  • „Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.” Gal.5:18
  
  • „Dumnezeu a şters zapisul cu poruncile Lui care stăteau împotriva noastră şi ne era potrivnic şi l-a nimicit pironindu-l pe cruce… Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură… sau cu privire la o zi de Sabat.” Col. 2:14-17
  
  • Întâi a fost Legea de la Sinai, apoi crucea. Prin urmare, avem dispensaţiunea Legii care a ţinut până la cruce, dar astăzi trăim în epoca harului, a dragostei, a libertăţii.
  
  • „Toată legea se cuprinde într-o singură poruncă: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Gal. 5:14
  •  
  • „Tăierea împrejur nu este nimic şi netăierea împrejur nu este nimic ci credinţa care lucrează prin dragoste” Galateni 5:6. Dacă iubesc nu mai am nevoie de lege ca îndreptar!
  
  
„Chiar şi cocostârcul îşi cunoaşte vremea pe ceruri, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea lor, dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!” Ier.8:7 
  
 
  
„Domnul a voit pentru dreptatea Lui să Înalţe Legea şi să o facă minunată” Isaia 42:21. 
  
„Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau proorocii. Am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Matei 5:17 
  
Mai întâi aş vrea să facem puţină istorie: înainte de căderea în păcat, înainte de creaţiune a existat sfatul celor trei, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt cu privire la un plan de mântuire. Acesta a fost momentul în care Dumnezeu S-a hotărât să dea drept jertfă pe Domnul Isus. Jertfa nici unui înger nu ar fi fost suficientă, priviţi numai Cine este acuzat în fiecare zi de soarta omenirii. Creaţiunea a fost desăvârşită, fără vreo urmă de păcat, dar libertatea pe care a avut-o, Adam a folosit-o pentru neascultare. „În ziua în care vei mânca, vei muri negreşit” Gen. 2:17 a fost adevărată: moartea a intrat în lume prin Adam, genetic toţi copiii lui sunt sortiţi morţii. Dar adevărata moarte, moartea a doua, a căzut peste Cineva care S-a aplecat ca un scut peste Adam: Domnul Isus. Din acest moment, Jertfa Sa era un eveniment sigur, hotărât, chiar dacă a avut loc după 4000 de ani. Acesta este momentul în care începe epoca harului, nu la Cruce. Legea de la Sinai vine ulterior. 
  
Singura noutate a acestei meditatii este următoarea: spargeţi Legea atunci când o prezentaţi ( avem legea jertfelor pentru păcat, legea sanitară, a spălatului pe mâini, a cultivării pământului, legea celor 7 sărbători ceremoniale anuale, cele 10 porunci etc ). Vedeţi despre ce lege este vorba în context, apoi aşezaţi raţionamentul pe 6 mari piloni: creaţiune, căderea în păcat, Avraam, Sinai, Golgota, Noul Pământ.
De exemplu:
 
1.       Levitic 11, diferenta dintre animale curate şi necurate – aşa au fost de la început, structura cărnii de porc nu s-a schimbat datorită Golgotei. Chiar Noe cunoştea diferenţa dintre animalele curate şi necurate. Aşa a fost, aşa va fi până la sfârşit. 
2.       Legea spălarii pe mâini, a carantinei în caz de lepră – a fost şi va fi cât trăim pe un pământ plin de microbi şi boli. Golgota nu a avut nici un efect asupra acestei legi. Nu a fost ţintuită la cruce. 
3.       Legea cultivării pământului, a rotaţiei culturilor – continuă şi azi. 
4.       Legea circumciziei apare cu Avraam ca un semn al apartenenţei la poporul lui Dumnezeu (pentru că Avraam va porunci casei lui să ţină Legea Domnului). Aşa te naşti. E înlocuită cu botezul, aşa doreşti să te lipeşti de poporul lui Dumnezeu. 
5.       Legea jertfelor pentru păcat – începe cu Adam şi se încheie la Golgota, cu adevărata Jertfă. 
6.       Legea jertfelor ceremoniale pentru preoţi, căpetenii, Templu etc – începe la Sinai şi se încheie la Golgota o dată cu inaugurarea adevăratului Templu din cer, cu ungerea Domnului Isus în calitate de Mare Preot al nostru cu propriul Său sânge. 
7.       Preoţia începe cu Adam, epoca patriarhală ţine până la Sinai, apoi avem preoţia levitică care durează până la Cruce când e preluată de Domnul Isus ca Mare Preot şi de orice creştin, acesta făcând parte din preoţia universală, 1 Petru 2:5,9. 
8.       Sărbătorile anuale ceremoniale – Paştele -> Crucea, azimile -> timpul întristării ucenicilor datorită morţii Domnului Isus, primele roade -> învierea Domnului împreună cu o parte din sfinţii adormiţi Matei 27:52, Cincizecimea -> pogorârea Duhului Sfânt, sărbătoarea trâmbiţelor -> 1830-1844, ziua ispăşirii -> 1844-sfârşit, sărbătoarea corturilor -> acasă cu Domnul. Adevăratele evenimente încep o dată cu crucea, nu mai e nevoie de lecţii în imagini, de simboluri. 
9.       Levitic 20: moarte sigură pentru anumite păcate: să-ţi dai copiii jertfă lui Moloh, să comunici cu morţii, să ghiceşti, să-ţi blestemi părinţii etc. Datorită Jetfei avem o măsură de har în plus care acoperă şi aceste păcate, astfel încât în biserica creştină nu mai este în vigoare legea de a omorâ pe cei ce fac aceste lucruri. Chiar dacă asemenea fapte îngrozitoare ar exista în mijlocul poporului Său, Domnul Isus înălţat pe Cruce poate lumina pe orice om ca să înţeleagă că niciodată Dumnzeu nu ar accepta păcatul. Lumina de la Golgota este atât de puternică încât poţi tolera cea mai neagra putreziciune pe pământ fără riscul de a fi contaminat de ea. 
10.    Cele 10 porunci – cu ce ar putea fi influenţate de Golgota? Le desfiinţează oare Crucea? Prin ce raţionament? Ele au fost, sunt şi vor rămâne valabile.  
  
Pavel nu aruncă Legea la gunoi. Harul fără de Lege e fărădelege. Poate fi harul oricât de mare, cât suntem pe acest pământ avem nevoie de Legea morală pentru a ne vedea păcatul. Dacă eu traversez pe roşu fără să ştiu care este legea circulaţiei, acest lucru nu înseamnă că eu stau bine. Sunt călcător de lege, fie că ştiu, fie că nu. Am nevoie să citesc regulamentul pentru a a afla cum stau. Necunoaşterea legii sau desconsiderarea ei nu poate să aducă în dreptul meu verdictul neprihănit! 
  
                               *** 
Să vedem cum s-ar explica ciudatele acuzaţii ale lui Pavel:
 
  • Dacă citim pasajul Gal.2:11-21 vedem că Petru nu mai mânca la aceeaşi masă cu Neamurile. Această Lege încerca să o ţină Petru, de ochii fraţilor pe care i-a trimis Iacov. În acest context afirmă Pavel: „Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu. Căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos” Gal.2:21. Era vorba de Legea separării de Neamuri la masă, nu de cele 10 porunci.
  • Mai departe, Gal. capitolele 3, 4 şi 5: Avraam a crezut pe Dumnezeu şi credinţa i-a fost socotită ca neprihănire. Fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă. Este oare Legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţă, neprihănirea ar veni din Lege. (Numai Domnul Isus poate da viaţă, deoarece este Creatorul şi Răscumpărătorul omului, prin urmare are putere şi are dreptul – în virtutea Jertfei – să acorde neprihănire unui om păcătos ). Totuşi Legea, chiar dacă nu poate da viaţă, este o oglindă a caracterului lui Dumnezeu. Urmează o comparaţie între fiii lui Agar, legământul de la Sinai şi fiii Sarei, legământul harului. Despre ce este vorba? Erau confruntaţi cu următoarea întrebare: trebuie oare, creştinul să respecte legea circumciziei, ca pe o dovadă a apartenenţei sale la poporul lui Dumnzeu sau nu? „Voi care doriţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos, aţi căzut din har. Iată, eu , Pavel, vă spun că dacă vă veţi tăia împrejur Hristos nu vă va folosi la nimic.” Gal. 5:1-4.
  • „Toată legea se cuprinde într-o singură poruncă: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Gal. 5:14 este o mustrare a faptului că fraţii se tot criticau pe tema circumciziei, vezi Gal.5:1-15.
  • În continuare, Pavel înalţă legea morală: „dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, veţi avea roadele Duhului – dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, creincioşie, blândeţe, înfrânare de pofte. Cei ce sunt ai lui Hristos şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.” Gal. 5:18-24, pasaj în deplin acord cu înălţarea Legii morale – „aţi auzit că s-a zis să nu ucizi, dar Eu vă spun să nu te mânii” etc Matei 5:21.
  • „Hristos în voi = aceasta e nădejdea slavei” Colose 1:27. Nu este puţin lucru să fii asemenea cu Dumnezeu, să fii recunoscut drept fiu al Său!
Dacă citim tot pasajul din Col 2:8-17 vom observa că „amăgirea deşartă” se referă tot la circumcizie. Pavel spune că adevărata circumcizie, adevăratul semn al apartenenţei la poporul lui Dumnezeu este dezbrăcarea de trupul poftelor noastre pământeşti. „De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia… Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Din numărul lor sunteţi şi voi când trăiţi în aceste păcate! Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, vrăjmăşie, răutate, clevetire, vorbe ruşinoase…Ingăduiţi-vă unii pe alţii” Col 3:5-13. 
Totuşi, în acest context apare la un moment dat şi fraza „nimeni să nu vă judece cu privire la mâncare,…. o zi de sabat care sunt umbra lucrurilor viitoare” Col. 2:16. Mâncare, băutură, sărbători de lună nouă, sabat = umbra lucrurilor viitoare reprezintă legea ceremonială care descria Planul de Mântuire în simboluri, era o umbră a Crucii, a slujirii Domnului Isus în Templul ceresc începând cu înălţarea Sa la cer. Din momentul în care a început realitatea ( Crucea, activitatea de mare Preot a Domnului Isus în Templul din cer ), umbra a încetat să mai funcţioneze pentru că îşi atinsese ţinta. Legea ceremonială nu a fost desfiinţată sau schimbată deoarece nu era eficientă pentru mântuirea oamenilor, ci pur şi simplu a încetat să mai funcţioneze pentru că îşi atinsese ţinta ( unii creştini cred că legea ceremonială a fost un plan al lui Dumnezeu de a ocoli crucea, dar care s-a dovedit falimentar, prin urmare Dumnezeu a trebuit să Se hotărască să dea o jertfă mai mare: pe Domnul Isus. Se crede că dispensaţiunea legii nu a fost potrivită pentru mântuire, dar dispensaţiunea harului, a iertării este tot ce poate da Domnul mai bun ). Nu uitaţi că hotărârea de a Se jertfi pentru om a fost luată la „întemeierea lumii” Ap.13:8, iar mântuirea a fost întotdeauna prin har, prin credinţa în această jertfă, vezi Avraam. Cam atât referitor la umbră, dar referitor la sabat mai avem diferenţierea „sabatele Mele ( ziua a 7-a) şi sabatele ceremoniale”  
  • „Tăierea împrejur nu este nimic şi netăierea împrejur nu este nimic ci credinţa care lucrează prin dragoste” Galateni 5:6. Adevărat lucru, dar aceasta nu înseamnă că sunt fără de nici o lege. Tot Pavel scrie: „Tăierea împrejur nu este nimic şi netăierea împrejur nu este nimic ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu” 1 Cor.7:19.
  • Să cercetăm şi cartea Faptele apostolilor scrisă de Luca, prietenul lui Pavel. Începând cu capitolul 21 Pavel se apără de acuzatorii evrei în faţa autorităţilor romane. Este adevărat că la un moment dat foloseşte tactica de a dezbina soborul compus din farisei (cei ce cred în învierea morţilor) şi saduchei ( care nu credeau ) pentru a scăpa. Dar era aceasta o minciună? Minte Pavel ori de câte ori strigă: „N-am păcătuit cu nimic împotriva Legii iudeilor” FA 25:8? NU. Anumite legi se încheiaseră în mod firesc, cum ar fi legea jertfelor pentru păcat, deoarece îşi atinseseră ţinta (adevărata Jertfă avusese loc, nu mai era nevoie de umbră, de pedagog). Dar legea celor 10 porunci era intactă, Pavel nu se atinsese de ea. Dacă atâtea discuţii a generat problema circumciziei sau problema aşezării unui iudeu la aceeaşi masă cu neamurile, credeţi că nerespectarea poruncii a patra nu ar fi generat nici o epistolă? Oare nu ar fi luat foc evreii? Cum se face că cei mai mari duşmani ai lui Pavel, provocaţi de acesta „să spună ei singuri de ce nelegiuire m-au găsit vinovat” FA 24:20 nu menţionează schimbarea poruncii a patra, ci nădejdea în înviere plus amestecul cu Neamurile? FA 21:28, …
  
De ce să-mi roşească obrazul când sunt acuzată de păzirea sabatului? De ce să cred că sunt despărţită de Hristos, căzută din har şi sub blestemul Legii? 
Oare această definiţie a neprihănirii trebuie ignorată: „Nu cei ce aud Legea sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta” Romani 2:13? Să nu uite nimeni că „voia lui Dumnezeu este sfinţirea noastră” şi că putem „necinsti pe Domnul prin călcarea Legii Sale” Romani 2:23.  
Mânia Sa vine peste fiii neascultării, nu peste cei doritori de a respecta Legea, Col.3:6.  
Neprihănirea ne este împărtăşită în cel puţin două feluri: 
-          ca un act declarativ „socotit neprihănit prin credinţă” Gal.3:21-26 
-          ca un act de sfinţire prin punerea Duhului Său în noi pentru a ne face să urmăm din inimă voia Sa Romani 8:14,15 şi Evrei 8:10. În acest fel suntem îndreptaţi, făcuţi asemenea cu Dumnezeu, conformi cu măsura Legii, care este dreaptă. Este oare harul făcut doar ca să acopere strâmbătatea? Nu este oare şi pentru îndreptare?  
  
Încă ceva: ascultarea e de două feluri: 
-          „Credinţa vine în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu” Romani 10:17. 
-          „Nu ştiţi că dacă vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare care duce la neprihănire?... Trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră.” Romani 6:16-19 
  
Avem nevoie să auzim Cuvântul lui Dumnezeu, nu poveşti omeneşti.  
Avem nevoie să auzim cum Cel Atotputernic vorbeşte sufletului nostru şi îi spune „să fie lumină” sau „păcatele îţi sunt iertate, du-te şi să nu mai păcătuieşti”. 
Avem nevoie să ascultăm cu fapta pentru că ascultarea cu fapta ne lipeşte de El, duce la neprihănire. 
  
Oare Petru ar mai fi fost acelaşi om dacă doar ar fi auzit predica de pe munte şi nu L-ar fi urmat pe Domnul Său? Ce fel de om a fost Iosua care a trecut Iordanul pe uscat şi a cucerit prin credinţă cetăţi? Dar Ghedeon, care vorbeşte cu Domnul şi acţionează hotărât? Ce au aceştia în comun? 
  
„La Cuvântul Tău, voi face!”Luca 5:5. Ascultarea ne lipeşte de El.  
  
„Prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Dimpotrivă, noi întărim Legea!” Romani 3:31. 
„Domnul a voit să înalţe Legea şi să o facă minunată” Isaia 42:21. 
Domnul este onorat când copiii Săi respectă voia Sa.  
Biserica adventistă este singura care înalţă Jertfa Domnului Isus, harul primit prin sângele Său, singura care onorează pe Dumnezeu prin învăţătura sa. Nu uitaţi, Domnul poate fi cinstit sau necinstit prin păzirea legii Sale. 

Fie ca nu numai învăţătura, ci şi viaţa noastră să aducă laude Celui ce ne iubeşte.
 
                                                                                                                                    Amin. 
  
  
  
  
  

Referinţă Bibliografică:
Harul si Legea / Rodica Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 42, Anul I, 11 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!