Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   



Grădinile japoneze din Golden Gate Park !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Despre maiestuoasele Grădini Japoneze, una din bijuteriile Parcului Golden Gate aflasem multe din nişte pliante puse la dispoziţie gratuit la intrarea în perimetrul acestui “rai” floricol, pomicol şi zoologic de la Pacific. Amenajată pentru a fi gata la inaugurarea Expoziţiei internaţionale din iarna anului 1894, grădina a fost îngrijită şi consolidată ulterior de grădinari din stirpea unor horticultori vestiţi în Japonia, familia Hagiwara până în preajma celui de-al doilea război mondial, destinul făcând ca după momentul Pearl Harbour, toţi urmaşii Hagiwara să fie trimişi în lagărele de prizonieri, alături de alte peste o sută de mii de japonezi care trăiau în California de Nord. 
  
Cocheta pagodă de la intrare, pe cinci nivele, de culoarea lemnului de santal şi a cireşului, înflorit la colţurile îndoite depe margini ca pentru un apropiat zbor – este aidoma unui străjer stingher ce cheamă complicităţi printre arborii rămuroşi din preajmă sau printre tufele acoperite de un soi de pălării vegetale, verzui-închise, mătăsoase ce te îmbie la umbra-le binefăcătoare după osteneala de a fi admirat atâtea minunăţii, într-o zi care înainta cu repeziciune către vârful canicular atât de obişnuit pe aceste meleaguri.  
  
Strâmbătăţile războiului i-au făcut să pătimească şi pe japonezii americani aflaţi la a doua şi a treia generaţie în Lumea Nouă, semnul limpede al unui “gulag” inversat şi în care stătuseră înţărcuiţi mii de oameni, chiar dacă nu din pricini ideologice şi de opţiune sistemică, fiii aceleaşi patrii imperiale care îşi aveau originile în spiritul dual al samurailor medievali, de dreptate şi răzbunare în aceeaşi măsură. Care din el să fii precumpenit pentru a fi aduşi în boxa acuzaţilor ?! Sau teama de a nu fi fost loiali până la capăt, în condiţii de ostilitate extremă, patriei adoptive ?!  
  
Grădina este o combinaţie armonioasă între natură şi arhitectură, cadrul în care “lenevesc” numeroase poteci şi statuete brodate pe brâie de flori şi copaci, întrerupte de mici şovoaie de apă, adevărate râuleţe care şerpuiesc de-a coasta gata a se prăvăli peste terasele verzi, aproape adormitoare. Am zăbovit ceva timp tocmai când freamătul crud şi aromat al cireşilor plesnea într-o eflorescenţă albă şi roză îmbătătoare, dar şi câţiva ani mai târziu după ce m-am recules îndeajuns cu darurile divine ale unui popor iscusit, poate o gheişă-vestală îşi întindea faldurile chimonoului ei înflorit peste pleoapele mele, aşternuse umbra ei cu voaluri sporindu-mă în mirare şi puritate...  
  
Loc şi timp de reflecţie de o clipă, cât veşnicia de trebuincioasă şi izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de nişte nuntaşi japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpuşile de porţelan având în păr flori de cireş şi merel, cu trupurile mlădioase şi fremătătoare, ei cu mustăcioară subţire, îndoită câţiva milimetri la colţurile buzelor cum streşinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumaţiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiştii momentului se opresc şi aplaudă urându-le casă de piatră, sayonara şi nu mai ştiu ce, ei zâmbesc radios şi sunt probabil mulţumiţi că vechea hâră a bunicilor lor a devenit o lecţie dură şi de neuitat, dar nimerită de a fi învăţată şi ţinută minte din manualele lor de istorie pentru cei ce vor veni ...  
  
După poarta de intrare de lemn de cireş încrustat, cu minisculpturi în basorelief, reprezentând flori şi animale mitice, cu acoperiş ţuguiat la colţuri, printre pâlcuri de tufe de ienupăr şi coriandru se arată, pe stânga, în toată splendoarea lui, monumentul lui Budha, sculptat pe la 1790 în Japonia şi având o înălţime de 11 picioare. Cu mâinile în poală şi cu degetele răsfirate, în poziţie şezândă şi cu picioarele încrucişate parcă aşteptându-te să-i predai inima, având deasupra capului un cerc de bronz ca o tiară pentru sfinţii din bisericile creştine, stă ca un paznic smerit în faţa templului din lemn Shinto Pagoda, o bijuterie arhitectonică niponă înaltă de cinci etaje, semănând mai mult ca o capeteasmă din bisericilie noastre, zugrăvită şi pictată aidoma ei dacă n-ar deosebi-o un acoperiş de deasupra submansardat şi zugrăvit în culori vii, predominând roşul şi albul şi galbenul, ca nişte balcoane compartimentate şi aerisite pe toate cele patru laturi şi care se furişează ca o panglică şerpuitoare asfaltată, acompaniată în lungul ei, de o parte şi de alta, de tufe tunse simetric şi egal ale cine ştie căror esenţe exotice. Ambele comori ale arhitecturii japoneze tradiţionale amplasate aici sunt reflectate tremurând în undele unui iaz din apropiere şi la care ajungem traversând Podul Dorinţei (Wishing Bridge), prevăzut cu arcade, iar toate privite de pe înălţimile unui tăpşan de alături, par că formează un cerc vegetal perfect, pigmentat de o vegetaţie abundentă.  
  
Pe o întindere relativ strâmtă, de vreo 5 acri de pământ, faţă de numai unul cât a fost repartizat iniţial, sunt concentrate şi dispuse cu migală tot ceea ce este reprezentativ pentru tradiţia ambiental naturală niponă : căsuţe, temple, podeţe de lemn peste răuleţe şi pâraie ce te înviorează şi pe care alunecă peştişori multicolori, structuri florale paradisiace, artefacte tipice spaţiului oicumenic din insulele shogunilor şi samurailor, intimitatea simetriei dintre om şi spaţiul natural şi de locuit pe care şi-l asumă primul, aranjamentele de vegetaţie florală pitică, o ikebana în miniatură, toate alcătuiesc o osmoză perfectă care explică multe despre gradul de inteligenţă şi de ordine existente în mintea unui popor, capabil de tehnologii care au lăsat întotdeauna cu gura căscată celelate două părţi de lume, considerate, mai ales ele, în avanposturile civilizaţiei (Europa şi America de Nord). 
  
Mi s-au părut, cele din urmă, vizitate cu răbdarea necesară cum n-am făcut-o în alt loc, monumente de artă pomicolă, florală, de cultură, tradiţie şi religie japoneză, înfipte ca un bastion al altei lumi pe un pământ cândva aparţinând duşmanului de moarte ...  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Grădinile japoneze din Golden Gate Park ! / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 193, Anul I, 12 iulie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!