Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Gheorghe Manea         Publicat în: Ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012        Toate Articolele Autorului

Gheorghe MANEA - CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Consolidarea micii gospodării ţăraneşti  
 
Mulţi ani, tematica publicaţiilor Albina, Pluralitas şi a Programelor Asociaţiei pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul şi viitorul micii gospodării rurale.  
 
Acest sector, parte a economiei naţionale, a agriculturii şi a societăţii româneşti este locuit de cca şase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populaţia din mediul rural trăieşte în condiţii precare (la subzistenţă), iar 37% sunt lucrători familiali neremuneraţi. Considerată matricea naţiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistenţa – sărăcia fiindu-i factor comun în evoluţia sa istorică. Dar şi acest nivel de subzistenţă este ameninţat, cu precădere în ultimii 20 ani, urmare a haosului instalat în sector după retrocedarea proprietăţii, dispariţei canalelor de comercializare a produselor pe relaţia sat-oraş, prăbuşirii industriei, emigrării a cca 3 milioane locuitori din care, posibil, cca 1,5-2,0 milioane să provină din mediul rural, iar ca urmare, are loc îmbătrânirea populaţiei, depopularea satelor (până la pustiirea celor de munte).  
 
Situaţia satului românesc nu a fost singulară, ea s-a suprapus peste criza întregii agriculturi care a devenit un sector marginal al economiei naţionale, căruia decidenţii din ultimii 22 ani nu au găsit timpul necesar să se aplece asupra situaţiei critice a acesteia, avantaj al hipermarketurilor străine care asigură aprovizionarea cu produse alimentare pentru români, în proporţie de 70-80% din consum, oferind produse din import, în condiţiile în care balanţa de comerţ exterior a României este deficitară de 22 ani, iar datoria externă a ajuns la 5000 euro/locuitor!  
 
Consecinţa a acestei involuţii fără precedent în istoria României a dus şi la manifestări în interiorul comunităţilor rurale precum: abandonul şcolar, forme ale violenţei, copiii separaţi de părinţi, demotivarea faţă de muncă, proliferarea unor vicii, politizarea excesivă a administraţiei publice, corupţia unor autorităţi, lipsa orizontului pentru comunităţile de romi etc.  
 
În acest spaţiu de sfârşit de lume – lumea ruralului românesc –, scriitorul Corneliu Leu, şi colaboratorii săi din Asociaţie au încercat să găsescă o soluţie la haosul înstalat în agricultura satului românesc, ştiind că haosul este reversibil şi preluând din întreaga agricultură numai mica gospodărie rurală. Soluţia la care s-au oprit a fost aceea a salvării micii gospodării agricole din zonele de deal şi munte într-o prima etapă şi pregătirea decolării către prosperitate, într-o etapă ulterioară, proces complex, asociat şi cu însuşirea unor componente ale vieţii urbane, amplificarea activităţilor economice, punerea în valoare a spiritului întreprinzător, forme moderne de organizare a producţiei agricole, poate şi cu o altă clasă de decidenţi, promovaţi după criterii de excelenţă profesionala şi care au redescoperit valori morale demult uitate, precum: cinste, onoare, demnitate, patriotism, competiţie, justiţie etc.  
 
Speranţa în salvarea micii gospodării rurale şi îndreptarea evoluţiei acesteia către progres, către dezvoltare nu este o utopie ci are ca argumente:  
 
• Existenţa, încă, a unui set de cunoştinte tradiţionale în valorificarea resurselor naturale existente în zona şi în posesia persoanelor rămase să locuiască în sat.  
 
• Subzistenţa poate deveni un avantaj, comparativ cu restul populaţiei României care este hrănită cu produse importate. Supravieţuirea la acest nivel nu este dependentă de crizele din Uniunea Europeană, de ratingurile firmelor străine, de fluctuaţiile la bursă ale preţului unor produse şi chiar de o criză economică majoră a României.  
 
• Emigranţii (fii satului) s-ar putea reîntoarce în ţară cu un anumit capital strâns (în condiţii, de multe ori grele de muncă şi de umilinţă), cunoştinţe profesionale şi manageriale moderne şi care ar dori să deschidă o afacere în satul său, afacere din care să trăiască în continuare.  
 
• Convingerea că actualele gospodării ar putea să-şi dubleze volumul activităţii economice, inclusiv prin desfăşurarea unor practici în interiorul gospodăriei, al locuinţei, grădinii proprii.  
 
Instrumentele necesare a fi mobilizate pentru a salva şi consolida mica gospodărie rurală trebuie căutate în practica modernă, în experienţa istorică a mediului rural sau imaginate de autori pentru a forma un set compact şi coerent de acţiune ca, de pildă:  
 
Conducerea administrativă a comunei să preia şi atribuţii de îndrumare economică, de creere a premiselor ce faciliteză activitatea economică, de sprijinire a formării liderilor comunităţii până în momentul când aceştia se pot autoorganiza în entităţi economice, (sociale, culturale etc) autonome.  
 
Mica gospodărie rurală nu poate rezista concurenţei în spaţiul economic globalizat (precum magazinele tip hipermaket), adaptarea la aceasta situaţie nouă, de supravieţuire alături de marea proprietate agricolă naţională şi de corporaţiile transnaţionale ce hrănesc practic România, presupune forme de organizare a producţiei şi desfacerii produselor agricole potrivite mediului economic actual. Cele mai cunoscute forme de compatibilitate cu cerinţele pieţii actuale sunt de tip asociativ/corporatist, organizate pe tipuri de culturi şi de produse, pe activitatea de desfacere specifică a produselor sau care cuprind întreaga activitate economică a comunei. Ultimii 22 ani nu s-au arătat favorabili căutării unor asemenea forme corporatiste sau a altor forme care să ancoreze satul românesc la realităţile economice actuale. Speranţa că lumea satului se va mişca, că va supravieţui într-o lume globalizată o reprezinta fiii satului ce se reintorc din pribegie cu noi cunoştinţe, mentalitate modernă, spirit întreprinzator şi care, în final, nu au altă soluţie de supravieţuire decât de a produce şi vinde în condiţii de concurenţă.  
 
Reînfiinţarea Băncilor agricole de credit ce ar prelua economiile foştilor emigranţi, ai fiilor satului şi a celor ce vor să investească în mediul rural. Practica antebelică s-a dovedit favorabilă mişcării de capital în economia rurală.  
 
Delimitarea în spaţiul comunal a ceea ce va deveni Parcul agro-industrial, locul în care se vor amplasa şi desfaşura activităţi de tip industrial, Parcul fiind pus la dispoziţia întreprinzătorilor, fiilor satului în special, care pot imagina activităţi foarte variate de prelucrare a produselor agricole la produse alimentare, activităţi de depozitare, sortare-ambalare şi transportul produselor, servicii pentru agricultură, valorificarea unor deşeuri agricole, obţinere de energie, prelucrare lemn, piatră, lucrări de artizanat etc. Valoarea adăugată produselor agricole, activităţile industriale ce apar cu locuri de muncă noi, legăturile comerciale cu exteriorul satului sunt premise la creşterea nivelului de trai al locuitorilor, stabilitatea populaţiei rurale, consolidarea economiei satului, industrializarea acestuia, deschiderea drumului către asimilarea de componente ale urbănizării şi modificarea structurii.  
 
Dublarea veniturilor gospodăriilor, amintită mai sus ca obiectiv, impune şi modificarea structurii producţiei, a activităţii economiei locale, nu numai dupa cerinţele pieţii, dar şi după criterii de eficienţă. În accepţiunea lui Corneliu Leu şi a colaboratorilor săi, organizarea activităţii economice trebuie făcută pe filiere de valorificare a produselor agricole, ceea ce înseamnă prelucrarea până la alimente a acestor produse, preindustrializarea şi industrializarea lor pe platforma Parcului agro-industrial. Pot fi identificate filiere precum: creşterea vitelor-carne şi lapte şi derivatele acestora obţinute în miniabatoare şi ateliere de prelucrare a cărnii, şi a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireş etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor şi firelor vegetale şi animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în ţesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc.  
 
Ameliorarea structurii activităţii economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere şi, înainte de toate, dorinţa, motivarea, voinţa de a îmbunătăţi propriul nivel de trai, a schimba în bine faţa satului, a stabiliza populaţia, a da o perspectivă copiilor. Sunt multe măsuri care se pot realiza relativ rapid, fără eforturi financiare semnificative ca, de pildă: plantarea a zece milioane nuci pe terenurile publice, dublarea numărului de stupi, reconsiderarea oieritului până la capacitatea maxima a păşunilor naturale etc.  
 
Activităţi non-agricole pot fi organizate ca generatoare de venituri, publicatia Albina a insistat mult timp pe dezvoltare unor forme moderne de turism rural ca: bunici de vacanţă - familii din mediul rural să poată primi, pe perioada vacanţelor, copii alături de cei ai familiei-gazdă, minipensiuni - în care o familie îngrijeşte un convalescent din mediul urban sau primeşte în gazdă pe termen lung, o familie de pensionari, turism interactiv cu activităţile agricole etc.  
 
Se poate observa, din scurtele consideraţiuni prezentate mai sus, că se propune o viziune nouă asupra locului şi rolului satului românesc în economia naţională la începutul sec XXI, secol ce vine cu multiple provocări ce se suprapun peste slăbiciunile noastre interne, slăbiciuni pe care neobositul Corneliu Leu ni le-a aratat, ani de zile, în rubrica-rechizitoriu În Gura Leului şi care pot fi considerate premise ale succesului sau insuccesului conceptului de consolidare a micii gospodării rurale.  
 
Să sperăm că la următoarea aniversare, a implinii varstei de 90 ani, Corneliu Leu o să poată să-şi vadă satul aşa cum l-a dorit: ţărani bogaţi într-o ţară bogată, iar startul aparţine micii gospodării ţărăneşti.  
 
Gheorghe MANEA  
Bucureşti  
21 iulie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Gheorghe MANEA - CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII / Gheorghe Manea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Manea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Manea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!