Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Gheorghe A. Stroia: Singura certitudine ... să fie, oare, o incertitudine?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pentru un artist care, în faţa admiratorilor săi, are o prestaţie live, este cu atât mai greu să-şi controleze emoţiile, să-şi învingă teama, să se simtă cu adevărat liber. Priveam deunăzi, câteva memorabile secvenţe dintr-un concert live, susţinut de celebra cântăreaţă belgiană LARA FABIAN, într-o arenă imensă, în care erau peste cincisprezece mii de suflete. Glasul divei, de o frumuseţe şi de o sonoritate aparte, având în glas imperceptibile emoţii, răsuna peste capetele admiratorilor săi, dispuşi să savureze fiecare sunet. Melodia, JE T'AIME, deja un hit, transmitea tuturor celor aflaţi în acel moment, acolo, din sensibilitatea şi delicateţea omului Lara Fabian, rostind cele mai frumoase cuvinte din lume, în oricare limbă a pământului ar fi spuse: Te iubesc! 
  
Impresionant, într-adevăr, în secvenţele din concertul live, a fost să aud pe cei peste cincisprezece mii de oameni rostind, într-un singur glas, versurile cântecului. Era un singur glas, ca şi cum întreaga umanitate ar fi fost acolo: îndrăgostită iremediabil de artă, de frumos, încărcându-şi bateriile cu acordurile inconfundabile ale glasului divei. Era sublim acel moment! Avea ceva din magia aceea care uneşte inimi, care rupe intemperiile şi se aşază stavilă în cale uraganului. Era acolo o rugăciune colectivă pentru convertirea dragostei în unică soluţie la dezastrele ce s-ar putea abate peste oameni. Erau momente, cu adevărat magice!  
  
În sală întuneric! La un moment dat, ca la comandă, încep să se aprindă una câte una luminile făcute de lanterne ori de lumânări. Aveai senzaţia că cerul nopţii a picat peste sală. Că stelele din cer se aprind într-o simfonie astrală, una câte una. Erau de fapt ... stelele din privirile oamenilor! Ale oamenilor îndrăgostiţi de dragoste, îndrăgostiţi de frumos. Rostind cele mai frumoase cuvinte din lume: JE T'AIME. Artista, postată pe una dintre treptele scenei, era pur şi simplu înmărmurită. Înmărmurită de emoţia de a-şi vedea cântecul rostit de miile de oameni, într-un singur glas. Oameni, care se transformaseră în torţe ... în torţe vii!  
  
Mi-am odihnit privirea, retrăind acele momente! Mi-am simţit ochii, plini de rouă. De roua care te inundă, puţin câte puţin! Atunci, m-am gândit: ce minunat ar fi dacă oamenii şi-ar aduce aminte să rostească, din ce în ce mai des, cuvintele magice – TE IUBESC! Cum ar fi dacă fiecare om şi-ar lepăda ura, invidia, răutatea, ca pe nişte haine vechi şi nefolositoare, ce nu-i mai pot ţine cald, dar nici nu-l mai pot apăra de razele soarelui? Cum ar fi, dacă fiecare om şi-ar aduce aminte, în fiecare zi, să-şi spună lui însuşi: TE IUBESC? Şi asta, ca să-şi amintească – mereu - că numai preţuindu-se şi iubindu-se pe sine, ar avea puterea de a iubi sau accepta şi pe alţii. Fără a cunoaşte acea iubire narcisită, egoistă, distructivă, ci dobândind înţelepciunea acelei iubiri care dăruieşte florilor deşertului inflorescenţa, iubirea aceea care aduce oamenilor lumina măruntă a îndepărtatelor stele, ca să le lumineze nopţile. Iubirea aceea care face ca soarele să răsară, în fiecare dimineaţă şi peste cei răi, şi peste cei buni.  
  
Din nefericire am uitat! Am uitat să iubim, am uitat că iubind ne transformăm din oameni ... în Oameni. Gândiţi-vă: ce lume fericită ar fi dacă, în loc să împărţim cu mare generozitate rele şi răutăţi terifiante, am arunca unii în alţii cu petale catifelate de flori, cu priviri luminoase, cu cântece de dragoste! Ce lume fericită ar fi! Poate e prea mult, poate e doar un vis banal. Dar, cu certitudine, nimic nu ne este imposibil! Mai ales că, precum pâinea miraculoasă a pelerinului sfânt, dragostea, deşi împărţită în milioane de bucăţi, se reface instantaneu. Nici nu va scădea şi nici nu va dispărea vreodată. Este singura certitudine pe care o avem în viaţă: împărţind dragoste, nu o dividem, nici nu o înjumătăţim, ci o sporim, o înmulţim la infinit. Iată, până şi aici, teoria relativităţii se aplică, fără îndoială! Şi apoi, trebuie să învăţăm să primim dragoste. Dar, cum altfel, decât dăruind dragoste! O inimă fără dragoste este doar un lucru banal şi steril, care nu există şi nu va dăinui, pentru nimeni şi NICIODATĂ! Oare, ce şi cât ne-ar costa să ne amintim să fim oameni? Oare, cerem de la noi, mult prea mult? Şi, dacă ne-am aduce aminte că trebuie să fim oameni, oare am încerca să redevenim? Am încerca să ne schimbăm?  
  
Acum, aici, hotărârea trebuie luată de îndată! Nu mai poţi amâna, Omule, nici măcar o secundă! Te rog să te schimbi, în bine, pentru ca apoi să capeţi puterea de a mă schimba şi pe mine! Te rog, omule, să redevii OM! 
  
Gheorghe A. Stroia 
  
Adjud - 08.09.2011 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Gheorghe A. Stroia: Singura certitudine ... să fie, oare, o incertitudine? / Gheorghe Stroia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Stroia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!