Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Elisabeta Iosif         Publicat în: Ediţia nr. 437 din 12 martie 2012        Toate Articolele Autorului

GERMISARA - ÎNTRE MIT ŞI REALITATE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
DE LA „VATRA EUROPEI” LA „RESTAURATORUL DACIEI” 
  
TRECÂND PRINTR-O CETATE DACICĂ 
  
În strădania cercetătorilor români prin faptele şi documentele ce se adună şi „s-au orânduit într-o Românie tainică, făcând să renască stratul tradiţional ireductibil”, s-au aflat multe izvoare scrise şi nescrise atât despre naţiunea matcă din spaţiul carpato - danubiano-balcanic, cât şi despre spaţiul din vechea Europă, condus de Burebista, naţiune traco –geto - dacă a strămoşilor noştri. În acest demers al istoricilor noştri cu caracter pluridisciplinar am încercat să susţin popularizarea cercetărilor unor remarcabili specialişti cât şi opiniile unor personalităţi româneşti care au vorbit şi au făcut eforturi pentru salvarea cetăţilor dacice sau păstrarea unor situri, incinte valoroase pentru istoria noastră străveche . Alăturându-mă tematicilor congreselor de Dacologie care vorbesc despre o adevărată mişcare dacologică susţinută şi demonstrată cu dovezi de eminentul dr. Napoleon Săvescu, întemeietorul importantei instituţii „Dacia Revival International Society” ca şi aceea care subliniază tema actualului Congres International de Dacologie dedicat lui Mihai Viteazu, ca restaurator al Daciei, aşa cum este el cunoscut, reuşind în urmă cu 410 ani să refacă Dacia, să unească cele trei ţări dacice într-o singură ţară, se urmăreşte de fapt ideea de unitate, un vector important alături de cel de suveranitate. Suveranitatea şi unitatea Daciei însemnau, de fapt, prezenţa unor localităţi pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel şi în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite şi căutate pentru valoarea lor se afla şi Germisara, toponim de origine dacică - despre care se vorbeşte mai puţin azi sub acest aspect, deşi localitatea a avut o importanţa deosebită printre cetăţile dacice.  
  
GERMISARA  
  
Ea s-a aflat mereu între mit şi mister – pentru că i se dusese vestea că are ape tămăduitoare. Dacii veneau aici după ce purtau diferite lupte şi se vindecau cu izvoarele ei. Când spunea cineva GERMISARA – însemna şi leac întăritor pentru suflet şi trup, pentru că automat i se pomenea numele zeului tămăduirii, în mitologia greacă ASCLEPIOS, patronul medicinei, cunoscut la noi şi denumit ESCULAP. Aşa au căutat romanii cetatea Germisarei, după cucerirea Daciei, pentru că devenise dej o legendă prin minunile apelor sale. Dar şi zeului tămăduirii, Esculap, i s-au închinat romanii şi i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu-Bai). 
  
Istorie şi arheologie  
  
Aşadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, pe un afluent al Mureşului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale şi termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moştenit şi transmis în această formă şi în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: 
  
germ-cald iar  
  
sara-apă). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moştenindu-se divinităţile locale. Imediat după cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare. Important este că ei au avut ce sistematiza, nu? O cetate renumită, pe care doreau să o dezvolte în folosul lor. Există documente că,” un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina cantonată la Apullum sapă în calcare o instalaţie balneară” ale cărei vestigii se văd şi azi. Se cunoaşte şi numele constructorului :Lucretius Aqvila, imprimat pe o ţiglă fixată în peretele bazinului mic . În inscripţiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiter roman care mulţumea divinităţilor protectoare şi lui Esculap ,în special, pentru apele acestor băi care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate şi de guvernatorii provinciei, care –în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar lui ESCULAP dar şi zeiţei sănătăţii - HYGEEA sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură şi altare votive. Una din încăperi mai păstra în pardoseală infiltraţii din apele izvorului antic. 
  
GEOAGIU BĂI - SUB SEMNUL ZEIŢEI SĂNĂTĂŢII - HYGEEA 
  
Mit şi mister – simboluri prin care se pot proiecta speranţele, temerile - modele prezente , ca o amintire ancestrală uitată ..dar atenţie, în inima Ardealului. Mitul poate reprezenta şi un exemplu de acţiune, de spiritualitate. Cât de mult ne influenţează în spectacolul vieţii? 
  
M-a emoţionat faptul ,că strămoşii noştri au făcut baie acolo, unde ne scăldăm şi noi astăzi, în apele tămăduitoare. Îmi place să cred, că li se vor da o importanţă mai mare acestor băi termale dacice reconstruite de romani şi se va conştientiza valoarea pe care o reprezintă în circuitul cultural, crescând astfel valoarea istorică a locului acesta ,vechi de milenii . 
  
De fapt, astăzi tot Ardealul beneficiază de ape termale : la Săcuieni apa ajunge la90*C, la Vaţa are 57*C, la Cezara şi Calacea 37*C iar în centru se afla binecuvantată, încă din Antichitate, Geoagiu-Bai, cu apa termală la 31*C. Geoagiu s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracţie turistică, dacă i s-ar prezenta imaginea în totalitate ,cu multiplele sale 
  
valenţe ,incluzând situl arheologic , urmele cetăţii dacice, pe care s-a construit castrul roman Germisara şi monumentele vechi: biserica paleocreştină, sec. al X II - lea, construită de cruciaţi şi bisericile din centru sau cea din satul Bozeş, din secolul al XV-lea. 
  
Vacanţă la Geoagiu - Băi 
  
Ce-ar fi, dacă staţiunea ar avea un brand cu valoare dacică, istorică, iar reprezentanţii zonali ai Uniunii Europene care vin în week- end aici ar putea s-o facă mai cunoscută? Să privim acest loc şi aşa. Valoarea balneară se împleteşte aici cu mitul şi ritualul. Ele devin expresii complementare ale aceluiaşi destin de-a lungul istoriei trăite. Climatul este reconfortant, tonic şi în acelaşi timp se beneficiează de aeroionizare negativă cu izvore tămăduitoare . Am întâlni şi oaspeţi străini atraşi şi de caracterul său milenar, cultural. De aceea se impune o cercetare arheologică sistematizată a vestigiilor antice din staţiune şi poate, dece nu?s-ar pune într-o lumină nouă elementele de medicină daco-romane cunoscute în prezent. Se fac investitii în vederea atingerii normelor europene: exista un complex balnear de 4* şi se modernizează complexul de odihnă şi tratament. Dar nimeni nu pune în valoare o veche vatră dacică şi un toponim rămas de pe vremea strămoşilor noştri.  
  
Atracţia legendei ”Lacul Miresei” 
  
La Năţău, în apropiere de staţiunea balneară există un lac , ce s-ar putea transforma în punct de atracţie cu valenţe istorice. Legenda spune ,că o prea frumoasă fată , dacă, s-a îndrăgostit de un comandant roman, care o şi cere de soţie . Părinţii fetei, care-i considerau pe romani invadatori se opun. Mireasa fuge din casa părintească şi încercând să treacă lacul călare s-a înecat. Se spune că a ajuns-o blestemul părinţilor. Bătrânii povestesc, cum şi astăzi în nopţile senine se aude cântecul miresei iar umbra unui tânăr solitar caută până în zori trupul iubitei...Adevăr sau legendă..totul se transformă azi într-o invitaţie de călătorie culturală de mai multe stele. 
  
* * * 
  
Germisara modernă mai are un drum lung de parcurs. Staţiunea de inters naţional Geoagiu –Bai se prezintă în primul deceniu de secol 21 , cu unele carenţe din secolul trecut. Există numai un singur complex balnear de patru stele. Când va deveni o staţiune la standarde europene, pe un traseu cultural cu valenţe istorice? 
  
Germisara de azi ar trebui citită ca o metaforă prelungită , având sens ascuns în istoria străveche. Sunt nume, care uneori e imposibil de rostit. E un loc sacru, preţios ca vechime, cu vestigii unice dacice şi romane, dând informaţii asupra existentei noastre milenare. E un simbol pe care trebuie să-l păstrăm.  
  
El defineşte o civilizaţie. 
  
ELISABETA IOSIF  
  
PREMIUL U.Z.P./2011 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
GERMISARA - ÎNTRE MIT ŞI REALITATE / Elisabeta Iosif : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 437, Anul II, 12 martie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elisabeta Iosif
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!