Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013        Toate Articolele Autorului

Gigi Becali. Cei care nu se pot salva
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

O societate tulburată nu poate fi în stare să creeze şi promoveze idealuri morale, în măsura şi ritmul în care le distruge. Binele, ca valoare morală nu e un dat, ci o operă de realizat, iar o societate fără oameni care fac fapte bune e ca un deal fără vatră, rupt de râpi şi fără culme, pe care vântul şi torentele îl vor răzui în cele din urmă, până jos şi puţin câte puţin.  

De la crucea acestor veacuri şi milenii am apucat-o către un destin care ne surpă din toate părţile, de jos şi de sus, din faţă şi din spate, ne macină şi ne duce cu apele care ne învălmăşesc, ne înghit şi ne abandonează hăurilor. Gem puşcăriile de osândiţi înşfăcaţi şi săltaţi, ca în stalinism, colcăie ţara de justiţiabili, aşi de inventivitate în acoperirea urmelor şi încrengarea de complicităţi de siguranţă. Condiţia sine-qva-non a libertăţii în România contemporană este infracţionalitatea colectivă, cu precondiţionarea: „te trag după mine!”. O marjă largă de iniţiativă şi creativitate în materie de manevre incorecte a prăbuşit societatea. Suntem o ţară care strigă după salvare, suntem o societate pornită pe un instinct deviat, o societate aptă să-şi autodetermine propria eşuare. Suntem o societate care ne închidem binefăcătorii, suntem o societate care înfrânăm lucrările de bine dar ungem combina care rade până la pământ belşugul, pentru grânarul samsarilor.  

Aşteptăm Crăciunul! Va sosi cu efecte fabuloase de decor stradal galant, o mare gură care înghite buget pentru multe instalaţii refolosibile, din anii trecuţi. Va sosi cu lumini, bucurii, colinde şi mari inegalităţi. Ce mulţi români nu vor avea un cozonac, ce mulţi români vor fi singuri, în temniţe, sau bolnavi, îmbrăcaţi în haine necălduroase, fără jar sub plite, fără case, fără noroc... sleiţi... descurajaţi...!  

Soseşte Crăciunul şi zace în puşcărie un om bun cu sărmanii. Dincolo de uşi de fier, zăvorâte şi sub ocniţe cu grătare suferă sub crucea osândei cel care e milos, cel care dăruie sărmanilor, cel care e credincios: Gigi Becali!  

Acţiunea umană a gândirii ne acordă libertatea întrebării: Pentru ce? De ce a fost aruncat omul acesta în puşcărie? Nu putea să-şi ispăşească vreo greşeală în libertate? Chiar şi la nivel de întrebare nu mai există o stare de libertate fără teamă, pentru nimeni, azi. Dar întrebăm, cu bătaia inimii pulsată în răzvrătire: Când binele, mila, ajutorul stau în cătuşe, se mai poate mişca din loc ţara aceasta înfrânată de sărăcie şi descurajare?! De fapt, se doreşte ca ţara să fie urnită din groapa în care a căzut?  

Într-o societate cu sentimente împietrite, pentru ce vină execută pedeapsa un condamnat cu sentimente umane? Ce jocuri cifrate încarcă pedeapsa lui Gigi Becali atât de greu încât nu se mai ţine cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranţă, pentru mulţi?  

Plânsul nefericiţilor nu rupe obstacolele libertăţii unui om aruncat în fundul puşcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roşca îl plânge, îi glăsuieşte balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceştia, loviţi cândva de sinistru locuiesc acum în casele ridicate de Gigi Becali. Dar există proba faptei după care, pentru a fi liber nu e suficient să fii om bun, mai ales că trăim într-un timp în care binele lucrează stânjenit în confruntarea cu răul ce se devarsă în torent. Ce a făcut acest om, ca să stea după gratii? Ce faptă nu poate el îndrepta în libertate, dacă va fi greşit?  

Soseşte Crăciunul! În care timp, Gigi Becali rămâne în continuare părăsit de propriile puteri de a se elibera, timp în care acţiunea deschisă a libertăţii de a face bine oamenilor se opreşte la gratiile puşcăriei. Soseşte Crăciunul şi Gigi Becali varsă lacrimi după gratii, iar în afara celulei osândei, lumea nu-l acuză, nu-i găseşte vină care să biruie peste binele pe care l-a făcut condamnatul. Şi atunci, temniţa este în exteriorul societăţii? Şi atunci, pe ce scenă joacă libertatea, derutată între sabie şi aplauze?!  

Cucerirea libertăţii în România de azi nu decurge din fapte bune, aşadar! Întregul tablou al societăţii româneşti contemporane edifică binelui răstigniri, crucificări, anchete la ţâţâna uşii, urmăriri, ascultări, spionări, aruncări în fundul iadului ocnelor... Pe când răul indică scene de spectacol orgiastic, ridicări de statui de idoli, sacralizarea puterii, dictate, doctrine pro-putere, sfâşieri, fără minimă încercare din partea legii, de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulţi.  

Soseşte Crăciunul! Gigi Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e crucificat după gratii. Fără el ţara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva!  

În ţara înăduşită de plâns, soseşte Crăciunul şi vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din puşcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiţi, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

Referinţă Bibliografică:
Gigi Becali. Cei care nu se pot salva / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!