Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Violetta Petre         Publicat în: Ediţia nr. 223 din 11 august 2011        Toate Articolele Autorului

Genţianneblue
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
A dracului femeie mai eşti! Nu asculţi ce-ţi spun! Ori eşti proastă , ori vrei să mă scoţi din minţi!  
  
Ai topit iar economiile din luna asta pentru maşină! Mă chinui de doi ani să strâng, iar tu cumperi ţoale pantru copii, mai ales pentru bastarda aia să nu te aud că-i mai iei ceva că te omor!  
  
Genţiana stătea chircită, ascunsă în baie şi asculta injuriile tatălui ei pe care la arunca pe umerii mamei s-o cocoşeze şi mai mult; săraca, deşi era bolnavă, Ion o certa mereu că nu economiseşte bani. Ea, făcea ce făcea şi îi înnoia pe cei doi copii de Paşti şi de Crăciun cu hăinuţe şi încălţări...Fata era domnişoară de liceu şi avea şi ea nevoie să fie în rând cu celelalte fete.Era un copil bun, secretară U.T.C. pe liceu, premiantă. Nu crea probleme de nici un fel părinţilor şi avea grijă şi de fratele ei, un copil bolnăvicios, care fusese la un pas de moarte, fiind bolnav de encefalită. Acum era bine dar rămăsese cu o slăbiciune şi avea nevoie de supraveghere continuă...Genţiana îl iubea şi avea grijă de el , dar nu-i mai ajungea timpul: voia să înveţe, să plece cât mai curând din casa aceea unde nu era dorită. Auzise ani la rând certurile părinţilor din cauza ei; înţelesese din dialogurile lor că ea nu ar fi copilul lui Ion , ci al bunicului ei...aşa îi spusese Olimpia fiului ei, cîndva , în tinereţile lor:  
  
-Ionele, ce văd ochii mei nu mă înşeală! Ştii că Anica se întâlneşte cu tactu' în grădină , noaptea?  
  
-Ei, măi mamă, ce prostii îţi umblă prin minte!  
  
Dar, sămânţa îndoielii încolţise în sufletul lui Ion, băiat tânăr, aproape un copil; şi el şi Anica îşi luaseră soarta în mâini la 19 ani.Fugiseră cu caii pe câmp până dincolo de lume să îşi unească destinele, căci părinţii nu îi lăsau să se ia...Bunicul din partea mamei era chiabur, Anica era avută, iar Ion era sărac, lucra la moară...  
  
Când s-a născut Gentiana, Anica a fost în al nouălea cer: fetiţa era albă ca neaua, cu obraşii roşii, iar ochii adunaseră în ei tot albastrul cerului. Genele lungi şi negre ascundeau numai pentru o clipă lumina albastră , ca apoi să elibereze zâmbetul în ochii frumosului copil...Anica se vedea răsplătită pentru sarcina ei dificilă; meritase toată suferinţa ...  
  
Dar, tocmai frumuseţea fetei şi mai ales ochii ei albaştri au declanşat nenorocirea...  
  
-Ionele, dar tu eşti prost , mă? Se răţoi Olimpia la fiul ei într-o zi.Fata asta a voastră are ochii albaştri ca ai lui Nae.Ţi-am spus eu, dar tu nu ai vrut să mă asculţi! Voi nu aveţi nici unul ochii albaştri!  
  
De unde să ştie el de gene şi ADN-uri şi ereditate să-i explice mamei lui?  
  
Cert e că Ion a gonit-o pe Anica de acasă cu fetiţă cu tot şi a plecat ca brigadier pe Şantierul tineretului din Bucureşti...trai, neneacă, ce copil şi alte responsabilităţi?  
  
Anica s-a întors la părinţii ei, îndurând sudalmele tatălui ei, un tiran, curvar şi un beţiv, dar care se lipi de sufletul celei mici.Se lumina tot când micuţa îi zâmbea şi gîngurea trăgându-l de mustaţă...  
  
Anica văruia case şi făcea curăţenie pe la alţii mai căpătuiţi...fuseseră fugăriţi de comunişti, li se luase totul şi acum abia aveau cu ce trăi. Tatăl ei nu se putuse obişnui cu sărăcia şi plecă de acasă la una din concubinele lui, unde şi muri, lăsând-o pe Maria, soţia lui de a doua cu o droaie de copii.  
  
Când le-a ajuns cuţitul la os, Anica şi mama ei, cu Genţiana în braţe, l-au chemat în judecătă pe Ionel pentru pensia alimentară.A venit la tribunal cu o pungă de covrigi penru aia mică, care n-avea încă nici un dinte; glasul sângelui a ţipat şi copila i-a zâmbit şi i-a prins un deget cu mânuţa ei de pui de om...Ionel se emoţionase atunci şi păreri de rău îl inundaseră...dacă e copilul lui , ce păcat mare a făcut!  
  
S-au împăcat şi au plecat acasă să îşi vadă de familie şi viaţă.În curând s-a născut şi cel de-al doilea copil, Gigel, la naşterea căruia Anica era să meargă pe lumea cealaltă...  
  
Anii au trecut, se scurgeau la fel , mai mereu cu certuri din cauza banilor, iar Ionel , mai lua câte un pahar de băutură şi atunci nu uita să-i amintescă Anicăi , că fata nu-i a lui...  
  
Genţiana suferea în tăcerea ei,dar nu lăsa să se vadă cât este de afectată de situaţie, de dragul mamei ei pe care o surprindea plângând mereu...  
  
Se cufundase în cărţi şi scria poezii, în care-şi plângea toată tragedia existenţei ei.Vroia să treacă timpul mai repede, să crească mare şi să plece la casa ei, să aibă pe cine să iubească şi să-i primească iubirea...Toată copilăria şi apoi toată viaţa a fost marcată de această dorinţă...  
  
Se mărită la Sinaia unde urma cursurile unei şcoli post-liceale cu un coleg de-al ei de liceu, băiat de bani-gata, care o îmbrăcă din cap până-n picioare şi îi oferi tot ceea ce îi lipsise acasă.O iubeau toţi ai lui căci era ca o primăvară; mereu cu zâmbetul pe buze, pe unde trecea lăsa bună dispoziţie şi un fel de linişte îngerească...  
  
Împreună cu soţul ei au mers pe la părinţi să le dea binecuvântarea; atunci a îmbrăţişat-o pentru prima dată, tatăl ei. O lacrimă i-a alunecat pe obrazul tânăr , o lacrimă de fericire târzie. 
  
Anii au trecut , cu bune şi rele: Gentiana a nascut o fetiţă care-i semăna şi pe care tatăl ei o iubea ca pe lumina ochilor.Mergea în braţe cu ea peste tot; parcă ar fi vrut să-şi spele toate păcatele din tinereţe...  
  
..................................................- ..................................................- ..................................................- ..................  
  
Vezi că sună telefonul! strigă Anica către fata ei; venise la ea să mai stea de vorbă, că era singură. Bărbatul ei plecase în interes de serviciu şi ce şi-a zis? Ia, să mă duc eu să văd fetele!  
  
Din hol se auzi un hohot de plâns.Ce s-a întâmplat? De ce plîngi?  
  
-Mamă, vine tata încoace, la doctor.Zice că are cancer de colon. Mamă, o să moară! Ştii că suferă de câţiva ani cu stomacul, cu ficatul ...of, Doamne!  
  
Au urmat opt luni de chin pentru toată lumea, dar mai ales pentru Gentiana şi tatăl ei; între ei se născuse o legătură cu totul specială.El avea încredere în ea că-l va salva de la moarte, iar ea putea, în sfârşit să-i ofere iubirea ei ascunsă amar devreme...  
  
Muri peste un an, an în care Genţiana a făcut tot ce era omeneşte posibil să-l salveze. Zbuciumul sufletesc prelungit prea multă vreme a îmbolnăvit-o. A rămas cu tristeţea întipărită în ochii albaştri , ochii care i-au pecetluit destinul cu o dramă...drama altor ochi decât ai părinţilor... 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Genţianneblue / Violetta Petre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 223, Anul I, 11 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Violetta Petre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!