Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Geamănul din oglindă, roman, A zecea zi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, Roman de Al.Florin ŢENE 
  
Ziua a zecea: 
  
Cand sunt doi puterea creşte ...  
  
(Să nu pofteşti nimic ce este al aproapelui tău) 
  
„Au ieşit din cabinetul primarului, aşa cum au venit. In 
  
coadă de peşte” N-au mai trecut prin centrul oraşului 
  
să nu se intalnească cu oamenii lui Daculescu. S-au 
  
plimbat pe străzile lăturalnice şi apoi cu paşi egali au 
  
luat-o pe Calea lui Traian spre Olt. 
  
-Mafioţilor ăştia nu au teamă de moarte! Fură de unde 
  
pot. Nu se mai satură, de parcă ar lua averea in 
  
pămant cu ei. 
  
-Dragă Aura, Reis spunea că nu s-ar putea trăi dacă sar 
  
zăbovi indelung asupra gandurilor despre moarte. 
  
Aşa că, ei nezăbovind nici-o clipă asupra trecerii 
  
noastră in eternitate, se cred nemuritori ...  
  
-Cesare Povese spunea că nimic nu poate consola o 
  
moarte. Toate marile discursuri ce se rostesc despre 
  
necesitatea ei, despre valorile ei, despre preţul acestei 
  
treceri, nu fac decat să o arate in totala ei goliciune, şi 
  
mai ingrozitoare. 
  
- Mai intotdeauna numai după ce moare omul i se scot 
  
in evidenţă calităţile. Pană atunci ii obstrucţionează 
  
intenţiile bune. Astfel ajungem la Jean Rostand care 
  
spunea că nu se poate iubi perfect decat ceea ce sa 
  
pierdut pentru totdeauna. 
  
-Observi dragă Constantine că au fost tăiaţi toţi plopii 
  
ce străjuiau şoseaua aceasta? 
  
-Ştiam de mai mult timp. A fost o afacere a fostului 
  
primar. A vandut plopi pe bani grei rudarilor. 
  
-E materie primă pentru albii şi linguri. 
  
-Da! 
  
-Apropo! Zicala ce se potriveşte nu numai pentru 
  
mafioţi dar şi pentru noi, oamenii de rand, este ... să 
  
lucrăm ca şi cum am fi nemuritori şi să profităm de 
  
viaţă ca şi cum ar urma să murim maine. 
  
-Dar dacă profitand de viaţă ca şi cum ar urma să 
  
murim maine incălcăm morala creştină şi legile 
  
societăţii?! 
  
- După mine omul trebuie să trăiască in cinste, 
  
omenie, iubire şi adevăr. 
  
- E nevoie să descoperi adevărul, cand toţi strigă şi 
  
nici unul nu ascultă, spunea cu aproximativ o sută 
  
şaptezeci de ani in urmă Iordache Golescu. Nu vezi ce 
  
fac azi politicienii? 
  
-Văd! Se ceartă la televizor sau in plenul 
  
Parlamentului să arate cum luptă ei pentru alegători, 
  
dar in fapt se inţeleg de minune la ... ciolan. 
  
-Nişte perverşi ajunşi in fruntea ţării prin mituirea 
  
electoratului sărăcit şi neinformat. 
  
-Aşa este ... Uite Constantine, lunca Oltului parţial este 
  
lucrată! 
  
Priviră cu tristeţe bălăriile ce acopereau campurile. 
  
-Cand eram copil, aici, se făcea cel mai bun porumb. 
  
Era aşa de inalt că nu ne vedeam din el. Ne jucam 
  
pac-pac, cu pistoale făcute de noi cu ţeavă din tulpină 
  
de soc. Unii eram Armata Roşie, alţii fasciştii. 
  
Intoteauna caştigau ostaşii sovietici care au trecut pe 
  
sub Oltul ingheţat cu „ţigara aprinsă”. Pe atunci nu 
  
sesizasem ironia din această ... poveste. 
  
--Şi la noi, la Uşurei, pană la colectivizare 
  
oamenii aveau lanuri de porumb foarte bogate. Dar ...  
  
după ce le-au luat atelejele, boii, caii ... s-a ales praful 
  
de toate. Au fost ani cand părinţii mei s-au dus in 
  
Moldova să cumpere porumb şi grau pentru a plăti 
  
cotele. Bineinţeles inainte de colectivizare. Apoi ...  
  
C.A.P.-ul de la noi a fost foarte sărac, aşa cum a fost 
  
şi preşedintele lui. A fost pus in această funcţie pe cel 
  
mai sărac şi leneş om din sat. Pe deasupra şi beţiv. 
  
Intr-o zi s-a dus la primul secretar de raion şi l-a rugat 
  
să-i facă o casă. Şti ce i-a spus Bădulescu, prim 
  
secretarul? 
  
-Ce anume? 
  
- Uite aşa i-a spus! „Băi, tovarăşe, ai pe mana ta 
  
bogăţia unui sat şi te plangi că nu poţi să-ţi faci casă? 
  
Ia tovarăşe de la CAP că este avuţia poporului, adică 
  
şi a dumitale... şi fă-ţi casă”. 
  
-Şi-a făcut pană la urmă? 
  
-A furat cat a putut. Şi-a făcut un palat de căsoi. Dar ...  
  
nu s-a oprit aici. A mai făcut incă patru... pentru toţi 
  
copiii lui. 
  
-Averea poporului era ... a reprezentanţilor lui. 
  
-Aşa era ... Pe cand eram elevă la liceu m-am dus la 
  
primărie să reclam că am văzut... cum acelaşi 
  
preşedinte de CAP a dus acasă la el cinci remorci cu 
  
grau luat de la batoză... Instructorul de partid care era 
  
in biroul primarului mi-a spus, textual: „Fetiţo cine 
  
vede multe poate să-şi piardă vederea”. Şi mi-a mai 
  
spus, o frază foarte interesantă: „Dacă nu-l gandeşti, 
  
răul nu există!” Apoi a complectat: „Fetiţo nu te gandi 
  
la rău. In situaţia de care spui, aşa zisul rău făcut de 
  
preşedinte, dacă nu-l gandeşti, nu există. Ai inţeles?” 
  
m-a intrebat. Eu nu am spus nimic şi am plecat. 
  
-Iată, am ajuns la hotel. Ne facem bagajele şi plecăm. 
  
-Da, da! 
  
-Insă eu voi continua să investighez cazul vinului 
  
falsificat. 
  
-Bine faci! 
  
*** 
  
Retras in camera mea, am adormit, după ce am 
  
citit cateva pagini din Biblie. 
  
* 
  
Razele solare ale dimineţii, jucandu-se pe faţa 
  
mea, m-au trezit. Cantecul unui cocoş, din vecini, ţinut 
  
pe balcon m-a inviorat. 
  
Am ieşit din cameră şi m-am dus in baie să mă 
  
bărbieresc. Loţiunea after shave, improspătandu-mi 
  
faţa, m-a trezit de tot. Tina era deja in bucătărie şi 
  
pregătea micul dejun pe bază de cereale. 
  
-Sărut mana Tina! 
  
-Bună dimineaţa, Florin! Te rog să te aşezi la 
  
masă. 
  
-Bine! După ce mănanc voi lucra la roman. Azi 
  
sper să-l inchei. 
  
-Eşti foarte activ... 
  
-Fără acţiune, spunea Victor Eftimiu, gandul nu 
  
se poate materializa pentru a se transforma in adevăr. 
  
-Da... la care adaug ce spunea Panait Istrati: 
  
„Eu cred că adevărul artist trebuie să fie un apostol 
  
sau un revoltat contra tiraniei. Frumosul care nu este 
  
in slujba binelui e ca un soare care incălzeşte o 
  
planetă moartă!” 
  
-Aşa este! Am mancat. Sărut mana pentru 
  
masă, c-a fost bună şi gustoasă! 
  
-Să-ţi fie de bine! 
  
-Mulţumesc! Mă duc in biroul meu să lucrez. 
  
-Spor la treabă. Eu răman să gătesc. Nu mă 
  
duc azi la nepoate ...  
  
-Nu uita că azi este ultima zi cand vine 
  
Constantin. In seara acesta pleacă la Bucureşti cu 
  
avionul. 
  
-Il aşteptăm ...  
  
M-am retras in camera mea şi am inceput să 
  
scriu la calculator. Nu inainte de a citi zecile de emailuri. 
  
„Pe drumul de intoarcere Constantin şi Aura au tot 
  
discutat despre incidentul din oraşul natal, iar peste 
  
acestea se suprapuneau amintirile comune din care 
  
nu lipseau Florin şi Tina. Privind in oglinda retrovizorie 
  
Aura o vedea pe Tina tinereţii ei, plină de vise şi 
  
speranţe. Constantin conducand cu atenţie, depăşea 
  
uneori TIR-urile care inaintau greoi... incărcate cu cine 
  
ştie ce marfă... Il vedea pe Florin in oglinda de 
  
deasupra parbrizului... tanăr, visand să-şi cumpere din 
  
economii o Dacie 1100... 
  
Imaginile, atunci cand amintirile din memorie te 
  
obsedează, vin fără să le chemi. Viaţa omului, gandea 
  
la volan Constantin, este precum cursul Oltului care 
  
poate căpăta un număr nelimitat de forme, dar izvorul 
  
lui este intotdeauna unul singur: ceva ce seamănă cu 
  
lacrima.” 
  
*** 
  
Constantin n-a mai venit. Poate a avut alte 
  
treburi, poate ...  
  
SFARŞIT 
  
*** 
  
-Dragă Tina am terminat romanul! 
  
-Bravo! 
  
-Vii să citeşti ultima pagină? 
  
-Vin! A răspuns Tina. Tot romanul scris pană 
  
acum l-am citit. 
  
Dinspre bucătărie, după ce lăsase Tina uşa 
  
deschisă... răzbăteau pană in camera mea acorduri 
  
din „Flautul fermecat“ de Mozart. 
  
Aşezată langă mine in faţa calculatorului am citit 
  
impreună ultima pagină. Ne-am ridicat de pe scaune şi 
  
imaginile noastre din oglinda de la toaletă se 
  
suprapuneau perfect peste cele ale lui Constantin şi 
  
Aura. Muzica micului zeu care coboară spre noi din 
  
inălţimi ne infăşura precum un parfum de viorele din 
  
primăvara pe care o aşteptăm. 
  
Al. Florin ŢENE 
  
Sfârşit 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Geamănul din oglindă, roman, A zecea zi / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!