CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Manuscris > Lucrari >  


Autor: George Baciu         Publicat în: Ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012        Toate Articolele Autorului

GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
La început am gândit lucrurile alcătuind propoziţii pline de interjecţii. A fost primul act de cunoaştere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocenţelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreaţă a judecăţilor, am încheiat un proces-verbal, spre a da ştire înclinaţiei despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. 
  
Şi am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinţei – cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. 
  
*** 
  
Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în paşii începutului. Viaţa mă doare explicativ, cojindu-şi aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca şi cum întâmplarea respiraţiei cu care mă privesc ar suspina pe colţul ferestrei rugăciunii de la subsuara inimii. 
  
Trăiesc, pipăindu-mi silaba crucii, înflorită-n propria-i rugină, pedepsită în zori să dezvăluie ascunsul dintre tâmplă şi genunchi.  
  
Un singur argument mă cufundă în sunetul de dincoace de chipul Nimicului: hoinăreala cuvântului care mă merge ca pe un obiect tocit de sandala vieţii. 
  
*** 
  
Când mi-am dat seama că adevărul nu e decât un strănut al minciunii, am despuiat viaţa de credinţa cărnii şi mi-am constrâns sonetul tăcerii să evadeze din goliciunea propoziţiei atârnate fanfaron de cerul gândului. 
  
Şi fiindcă la periferia chiliei mele orele supravieţuiseră doar în câteva exemplare, am înţeles că prezentul mă comentase într-un manual, aşezat cuminte în sacul cu atitudini, din spatele unei dimineţi de amurg. 
  
*** 
  
Iubesc viciile, fiindcă mi-e frică de sfinţenie. Nostalgia dezmăţului duce la adevăr. Iată de ce-l urăsc pe Kant, moralistul! Construieşte o lume fără dezgust, fără geamăt. Existenţa pură e dincolo de „cerul înstelat şi de legea morală-n mine”. Nuditatea amantei ce-şi desfată înclinaţiile e mai dulce decât slova raţiunii. Doar ruina cărnii îţi trezeşte conştiinţa finitudinii. Te scoate din ordinea lumii, desăvârşindu-ţi răstignirea între cer şi vulgaritate. 
  
Aud clinchetul rugăciunii dispreţuindu-mi intelectul. Vreau să mă tăvălesc în Eul pasiunii izbăvit de seducţiile gramaticii amorţite de obsesia logicii. Sentimentul nu mă poate salva, ci ofili.  
  
Să cuget pentru a crede că exist? Teologia viciului este un principiu etic ce nu are nevoie de raţiune. Ea se relevă simţului, singurul altar în care poţi gusta împărtăşania lăuntrică a Sinelui sinucis în imunitatea domestică a Cuminţeniei. 
  
Mă uit în metafora inimii mele şi simt cum Dumnezeu mi-atinge coasta ca unui complice oarecare ...  
  
*** 
  
Vorbesc despre tine fiindcă vreau să te populez. Căci, privindu-te am înţeles de ce ţi-ai oprit sensul pentru a te contempla. Nu ai nimic de primit în afara aplauzelor. Te-ai oprit în tine însăţi ca o poftă ce nu se poate satisface. Să te iubesc? Iubirea înseamnă supunere faţă de inimă. Asemenea pietrei, supusă nu pietrelor, ci templului.  
  
M-am grăbit înspre tine pentru a te atinge. Dar aveam nevoie de rădăcini şi de ramuri. Asemenea copacului ce-şi îmbrăţişează cerul dispreţuit de sămânţa-i avortată în omagiul iubirilor ei.  
  
Nu te osteni să mă cunoşti. Sunt o potecă înspre câmpii, la răsăritul zilei. Mă frângi sub călcâi ori de câte ori nisipul îţi devastează paşii ce te poartă înspre niciunde ca nişte sclavi tăcuţi. Oare ai devenit soldatul care datorează viaţa imperiului? Ori curtezana obosită de ea însăşi? Spre a te oferi tribut instinctelor mele scandalizate de obrăznicia buzelor tale în care se sinucid nopţile de logodnă. 
  
Să te iubesc? Dorinţa de iubire este iubire. Căci nu poţi dori decât ceea ce nu există încă. La marginea esenţei mele ţi-am acceptat posesiunea ca pe-un ritual de viol al cărui ceremonial e o iluzie. Nu te nelinişti. În timp ce caravana ta se istoveşte, saharele gesturilor devin nodul diversităţii tale. 
  
Te accept aşa cum eşti, o corabie ce-şi eliberează, după ce a acostat, încărcătura, îmbrăcând în culori vii portul, în vreme ce căpitanul îşi aminteşte gustul iubirii atunci când îşi sărută soţia. 
  
Da, te iubesc, femeie, născută dintr-un căscat al diavolului. Fiindcă datorită ţie am învăţat să alunec înspre destrăbălare sau sfinţenie, dar niciodată înspre mine. Iată de ce-mi iubesc imperfecţiunea...Căci e mult mai bine să merg către pasiune, către dulceaţa dezmăţului tău la care nici Dumnezeu n-ar putea privi fără să-şi piardă inocenţa. 
  
GEORGE BACIU 
  
Referinţă Bibliografică:
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. / George Baciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 538, Anul II, 21 iunie 2012.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Baciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!