Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Slavomir Almăjan - Kelowna, British Columbia, Canada         Publicat în: Ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011

Gand la o falsa linistire de ape
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 
Jocurile de artificii (ce ironică extrapolare a unei lumi care orbitează în jurul iluziilor!) au încetat, strigătele de bucurie s-au atenuat şi, se pare că, un calm apăsător s-a aşezat greu peste cugetele cândva fierbânde în aşteptarea unui fenomen care să mişte lucrurile dintr-un făgaş demult ştiut, înspre un altceva, înspre o schimbare de ritm sau de sens… Era o sete adâncă în gândurile frământate de schimbările prea numeroase care brăzdaseră veacul acesta cu cicatricele adânci care, încet, încet, au fost anesteziate, apoi acoperite de colbul uitării. Într-un tumult al schimbărilor, setea cea mai fierbinte a omului a rămas totuşi setea de…schimbare! Nici anii de pace şi belşug, nici anii de foamete şi molime, nici războaiele mondiale, nici dezastrele cauzate de om ori declanşate de mânia lui Dumnezeu, nici naşterea ori prăbuşirea de imperii, nici căderea împăraţilor, nici naşterea lor n-au putut s-o stingă. Ea, setea, a triumfat în cugetul uman generând energii noi care să producă schimbarea încă o dată şi apoi încă o dată, în valsarea nonsensului mascat în progres…

  
Vechiul Areopag s-a perpetuat peste generaţii, s-a multiplicat peste popoare, a învins barierele sociale, a dărâmat obstacolele culturale şi barierele geografice, hrănit de utopia unui anume fel de cunoaştere… Rostirea de ceva nou, ca o cangrenă, a cuprins cugetele în torentele apelor tulburi ale „înţelepciunii” omeneşti… Menite s-o astâmpere, acestea au proliferat pustiul neputinţei noastre, amplificând setea până acolo încât absorbţia „adevărurilor” din tarabele veacului acestuia a atins absurdul… 

Setea de schimbare ne-a implicat atât de profund, încât noi nu mai vedem schimbarea. Devenim atât de plini de lucrurile pe care le vedem, proiecţia lor în capacitatea noastră de a pricepe este atât de deformată uneori, încât simţul realităţii dispare cu desăvârşire. Nu cred că noi, fiinţele umane, am fost vreodată capabili de a percepe realitatea, întrucât suntem mărginiţi de reperele venite din noi înşine. Îmi amintesc că odată cineva mă întrebase dacă pânzele umflate ale corabiei datorită unui puternic ventilator aflat pe aceeaşi corabie pot mişca din loc corabia. Bineînţeles că nu! Da, pânzele se vor umfla dând iluzia unei mişcări, dar corabia va rămânea pe loc. Iluzia va fi confundată cu realitatea, întrucât nu poţi găsi un reper stabil în largul oceanului… Cam acolo suntem noi, în furtunile devastatoare, aparent invizibile ale egocentrismului. 

Revenind la sete, la setea firească a firii umane, este uşor de înţeles că aceasta nu va putea fi stinsă cu propriile lacrimi sau cu propria sudoare deşi, în ele însele, acestea sunt apă. De asemeni, acestea sunt contaminate de toxinele eliminate prin sudoare sau lacrimă, toxine venite tot din noi înşine, din propriile noastre trupuri… Aţi realizat, probabil, care este sursa setei de schimbare care ţine în căngile ei fiinţa umană. Da, este tendinţa, de sursă diabolică, înspre autosuficienţă. Este gestul suprem al răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu, chiar dacă, de o dureroasă majoritate, nu este perceput ca atare. 

Aşa cum am scris în unele lucrări precedente, nu actul cunoaşterii este dăunător, ci o aşa-zisă cunoaştere dincolo de conceptul creaţiei divine, sau mai bine zis împotriva conceptului creaţiei divine. 
  
Mânia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, cari înăduşe adevărul în nelegiuirea lor… În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi” (Rom.1:18-20) 
  
Toxinele gândirii au dus la naşterea de concepte care, dacă nu au degenerat în dogme, ne-au înlănţuit în tipare de fier ale paradigmelor din care, afară de dependenţa strictă de Dumnezeu, nu se poate ieşi. Ba, mai mult, consecinţele tragice ale acestei înrobiri sunt iminente… Vedem cum, de cunoaşterea sau necunoaşterea lui Dumnezeu, în disecţiile noastre, este legat, într-o măsură covârşitoare, destinul nostru vremelnic, în aceeaşi măsură ca şi cel etern. 
  
De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei lor, să urmeze poftele inimilor lor…” (Rom. 1:24) 
  
Atât de pronunţată era răzvrătirea omului că, asemenea poporului lui Izrael care se învârtea în cercuri prin pustia Sinai, până la pieire, el continuă să se învârtească în cercurile deşertăciunii, până la autonimicire. Şi, precum vârtejul apelor care devin ucigaşele înotătorilor, pierderea contactului cu realitatea lui Dumnezeu devine unealta de autonimicire. Dumnezeu nu i-a nimicit, ci i-a lăsat… Dogmele lumii secularizate nu sunt mai puţin dăunătoare decât doctrinele de promovare a unei libertăţi false, care descarcă semnificaţia grandioasă a harului, prin denaturarea de esenţa acesteia. Harul este fără plată dar nu este gratuit. Pentru Har s-a plătit preţul cel mai mare care se putea plăti. Mulţi se rătăcesc înţelegându-l ca pe o favoare la preţ redus… Harul este un [?], dar nu şi o îngăduinţă! 
  
Şi măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.” (Rom.1:32) 
  
Şi, revenind la sete, acum, după ce artificiile s-au stins şi strigătele de bucurie s-au estompat, mă gândesc la modul minunat în care Dumnezeu poate întoarce această sete spre binele nostru. Există doar un pas, singurul pas, afară din noi înşine, înspre recunoaşterea Lui, care poate potoli setea din noi înşine, ba, mai mult, apele divine ale celei mai adânci cunoaşteri vor curge în fluvii dătătoare de viaţă…

  
Referinţă Bibliografică:
Gand la o falsa linistire de ape / Slavomir Almăjan - Kelowna, British Columbia, Canada : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Slavomir Almăjan - Kelowna, British Columbia, Canada : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Slavomir Almăjan - Kelowna, British Columbia, Canada
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!