Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Minipoeme > Haiku > Mobil |   


Autor: Genţiana Groza         Publicat în: Ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Gabriela-Genţiana GROZA - HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA!

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O adiere-  
printre spicele coapte  
cosaşii săltând  
 
La Tincuţa, cum îmi place mie să numesc comuna Tinca, Tenke în maghiară, fiecare îşi vede de treaba lui. Sunt şi au fost şi aici localnici plecaţi la lucru în Italia, mai cu seamă. Dar şi în Spania, Anglia, Germania, Olanda, Franţa, America etc. Cu sacrificiile de rigoare, şi cu realizările sau cu decepţiile pe care le simţi în conversaţiile întâmplătoare cu cei care şi-au încercat norocul peste tot în lume.  
 
Tincuţa mai are şi oameni bătrâni sau mai tineri plecaţi de data asta „dincolo”, unde suntem aşteptaţi toţi, fără să ştim de ce şi când. Vecinii noştri, decedaţi pe neaşteptate într-un accident stupid de circulaţie, ne spuneau uneori că n-ar dori să rămână unul fără altul. Clipa nefericită i-a luat pe amândoi deodată anul trecut în sâmbăta Paştelui. A rămas gospodăria lor singură, aşteptând o rezolvare a situaţiei create ad-hoc. Alt vecin a făcut infarct şi a căzut cosind iarbă, acum patru ani, la vremea amiezii, în grădina unui tincan. Familia rămasă fără el a luat drumul bejeniei, „la Italia” cum spun nepoţii rămaşi fără „toto”, pe care îl iubeau tare mult. S-au aclimatizat de urgenţă copiii, noilor condiţii, printre străini, unde n-au cum să zburde ca aici, la Tincuţa. Merg acolo la grădiniţă, dar când se întorc acasă nu au voie să iasă la joacă, să nu-i deranjeze pe vecinii lor. Vara Seba şi Alex vin cu drag aici, cu părinţii şi bunica văduvă, câteva zile, la căsuţa în care s-au născut. Aleargă nestingheriţi prin curtea plină altădată de orătănii şi mai ales, însufleţită de glăscioarele lor vesele. Sunt tare bucuroasă când îi revăd şi ei simt acest lucru. Le ofer dulciuri şi îmi mulţumesc: „graţie”, în limba lui Cicero.  
 
Au plecat însă înapoi, vara aceasta, cu toţii, degrabă, cu o săptămână înainte de terminarea concediului, pentrucă „patronul l-a chemat pe tati la lucru”. Am simţit chiar eu un cui în suflet ştiind că au stat prea puţin aici. Şi au prins o vremea rece, neprietenoasă, ploioasă. Au rămas mai mult în casă. Bunica şi părinţii lor n-au stat o clipă, au tot reparat câte ceva la casă. Au plecat pe când zilele s-au înseninat şi au devenit calde şi frumoase. Ce mult le-ar fi plăcut să alerge prin curtea lor mare! N-au apucat să se bucure de şederea la casa bunicii.  
 
Vara Tincuţa se însufleţeşte. Nouă ne vin nepoţii de la Cluj sau din Oradea. Ne place să ştim că, schimbând locul, ei se revigorează. Cristina, adolescentă cu responsabilitate încă de pe acum, se pregăteşte pentru profesiunea pe care vrea să o urmeze, aceea de medic. Astfel că a venit la bunici cu cărţile de Biologie. Îi place să citească literatură beletristică şi ştiu că a ales ce i se potriveşte pentru formarea ei în viitor. Schimbă câteva impresii cu verişorul ei de la Oradea, Tavi, student care a trecut în al doilea an la Management. Vremea e prielnică vacanţei şi sufletul se umple de încântare!...  
 
Cât îl priveşte pe Teo, el e „student” la grupa mare din toamnă, domnule, ce crezi? E bucuros să îşi afle prieteni, mai ales fete: Edina, Boghi, Emike, Denisa dar şi un băiat, Daniel. O trupă întreagă! Mă joc cu ei, le intru în voie, mă simt tânără,ce mai! „Un salut din vechea Troie!'' le strig de pe terasă şi ei îmi răspund „Ahoe!”, şi-nc-odată de nevoie: „Ahoe!” aud glasurile copiilor aflaţi în bazinul de înot sau pe balansoar. Îi învăţ cântecelele pe care le ştiam pe când mergeam cu elevii în tabără. Copiii aleargă prin curte, se joacă de-a v-aţi ascunselea. Se duc şi acasă la Denisa şi Daniel şi iau ouăle de la găini din cuibar şi vin cu ele în căuşul palmelor lor drăguţe. Daniel i-a în braţe câte o găină sau un cocoş, iar Denisa ne arată un desen despre o comoară pe care trebuie să o găsească prin preajmă...  
 
După plecarea lui Teo, o chem pe Edina la ore de engleză, doar la anul are Bac-ul şi nu-i glumă cu limba lui Shakespeare! O lasă pe căţeluşa Bela în grija surorilor gemene şi învaţă de pe acum.Timpul e neiertător iar examenele devin mai serioase, deja.  
 
După plecarea copiilor şi nepoţilor noştri, ies într-o dimineaţă în grădină şi „îl grăiesc” pe Ghiţă, vecinul care strânge lucerna din grădina celor aflaţi acum „la Italia”. Îmi răspunde la salut cu o formulă care mi-a mers la inimă: „Să trăieşti, maica mea!”. Îi cer voie să-i fac o poză. „Cum să nu, e o cinste pentru mine”, îmi spune, fără să bănuiască ce onoare mi-a făcut cu salutul lui plin de bun simţ. Intru în casă şi îi spun soţului meu ce încântată sunt de salutul lui Ghiţă, care are şi el un nepot de seama lui Teo.  
 
Mă uit însă şi în oglindă şi mă dumiresc, aflând chiar de la mine că, iubind copiii, n-am nicio şansă ca să fiu bătrână în sensul clar al cuvântului, şi că o să mă copilărec în continuare, fiind poate şi „maica” altor semeni de-ai mei ... „Să trăieşti, maica mea...!”  
 
Gabriela-Genţiana GROZA  
Tinca, Bihor  
iulie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Gabriela-Genţiana GROZA - HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! / Genţiana Groza : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 940, Anul III, 28 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Genţiana Groza : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Genţiana Groza
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!