Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Tania Nicolescu         Publicat în: Ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

FRUNZA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

FRUNZA  

 

 

 

Totul în jur, părea a alcătui doar un uriaş pendul oprit din mersul său peste care, nepăsătoare, continuau să se rostogolească clipele. Lumina era la fel de limpede, soarele de amiază încingea aerul la fel ca într-o brutărie şi dacă n-ar fi fost frunzele arse al căror zbor neliniştit concura tot mai des cu al fluturilor, căzând peste iarba pălită de arşiţă, încă ai fi putut crede că este luna lui cuptor, departe de a se sfârşi. De pe lângă uşa larg deschisă a patiseriei din piaţă, o pală de vânt a răsucit deodată, cu îndemânare, într-un mic vârtej, pulberea de făină şi privirea i-a tresărit urmărindu-l.  

Pentru o clipă i se păruse că vede zăpada spulberată iarna de crivăţ. Şi cu ochii rămaşi aţintiţi pe vălătucul alb, gândurile i se îndreptară cu strângere de inimă la iarna ce urma să vină curând; ce mai însemnau câteva luni într-o viaţă de om. Urma însă o iarnă în care mai mult ca sigur nu va mai putea să hoinărească ceasuri întregi pe străzile oraşului, tot mai pustii odată cu lăsarea întunericului, pentru că ştia; inima nu mai putea să ţină pasul cu ceea ce-şi dorea. Şi nimic nu-i plăcea mai mult decât să se simtă o fiinţă liberă, aşa cum poate doar şoimul se poate simţi. Îi plăcea să meargă mult pe jos, ca într-un joc, fără o ţintă precisă, căutând cu privirile frumosul din jur. Însă mersul repezit care o caracteriza, pe măsură ce trecea timpul, începea să se asemene tot mai mult cu mersul şchiopătat al unui cal împiedicat la păscut sau cu zbaterea haotică a unui fluture ce se izbeşte de geamul nevăzut ivit în cale. Iar alteori, paşii grăbiţi îi erau opriţi de o bruscă senzaţie de lovitură de copită în stern, sau de o gheară, care îi prindea o cunună de spini în jurul inimii. Un zâmbet amar încercă din interior să iasă la suprafaţă, sfidându-i tristeţea ce se aşternea ca umbra unui hultan deasupra iepurelui pierdut în hăul câmpiei.  

Ziua îi părea ca una dintre ultimele file ale unui calendar spre care mâna, întinzându-se să o rupă, parcă devenea tot mai grea, ca apăsată de o părere de rău. Unde era bucuria din vremea când, copil fiind, abia aştepta să rupă şi ultima lui filă, pentru că mâine, negreşit mâine, avea să vină acel altceva, acel altfel? Unde era răbdarea cu care, în momentele dificile, lăsa să se cearnă zilele una după alta, fără număr, ca dintr-un corn al abundenţei, ştiind că el, timpul, până la urmă le vindecă pe toate? Se surprindea tot mai des, în timp ce privea la caruselul culorilor timpului, cum de undeva, din adâncul fiinţei sale, ca dintr-o temniţă bine ferecată, răzbătea ecoul spaimei. Cât? Câte ierni avea să mai vadă? Poate primăveri? Putea fi sigură că mâine, sau poate poimâine, nu se va desprinde aşa, ca o frunză din copac, plutind în veşnicie? Nu avea niciun răspuns. Ştia că toate sunt trecătoare, atât de trecătoare… înafară doar de această veşnicie devoratoare, lacomă şi fluidă ca o apă pe care nimeni nu o putea zăgăzui…  

Prin faţa ochilor i se legăna deodată, ca o filă desprinsă din calendar, un instantaneu. Era vară, la mare. Obosită de atâta joacă şi înotat, se apleacă deasupra valurilor domoale ce unduiesc spre ţărm, atrasă de irizările luminii soarelui în apa mării. Adună apa în palmele făcute căuş şi le ridică uşor la suprafaţă, încercând să-i vadă mai de aproape licăririle şi iată, apa i se scurge repede printre degete şi bate înciudată cu palmele apa care sare în stropi limpezi tot mai sus, ploaie de mătase, ce se scurge apoi în dâre argintii peste pielea tuciurie. Râde mijindu-şi ochii, ferindu-i de apa sărată şi dintr-o dată, timpul pare că se dilată şi încremeneşte aşa, cu soarele în crucea cerului, cu lumina ce se cerne fără de sfârşit, difuzând în apă, în auriul nisipului, peste piele, în piele… Cu capul pe spate, priveşte zborul pescăruşului ce trece pe deasupra cu un ţipăt cât tot înaltul cerului şi simte, ştie că lumina şi apa şi nisipul, ea şi clipa… sunt una.  

De atunci, timpul a tot făcut, trecând, cărări bătătorite. Şi surâzătoarele clipe şi-au tot schimbat locul cu altele, neprielnice, morocănoase sau chiar hâde, într-un interminabil menuet, repetat ca de un patefon defect, încât deseori şi-ar fi dorit să poată porunci precum eroii din poveşti: „clipă, vino, opreşte-te, pleacă!”. Uitând că ea însăşi e clipa, uitând să se mai piardă ca un foton în lumină… blânda lumină din care venim şi în care ne întoarcem.  

Respiră adânc. Din plopul ce atingea cerul, încă o frunză, irizând lumina aurie, pleca în zbor.  

 

Referinţă Bibliografică:
FRUNZA / Tania Nicolescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 749, Anul III, 18 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tania Nicolescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!