Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Violetta Petre         Publicat în: Ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Fragment de roman
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Rezerva în care fusese mutată semăna cu o chilie de ascet; mică , cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o uşă de lemn veche şi roasă de cari.O clanţă modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios... 
  
Gentianne călcă uşor pe urmele atâtor lacrimi şi suspine...o vale a plângerii şi neştirii de sine, a nălucirilor şi coşmarurilor. 
  
Două paturi , apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica şi întunecata încăpere... 
  
Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori ; un zâmbet trist se aşeză timid pe genele umede ale femeii. Ce-or face florile ei? Le-o fi udat cineva? Dar cine le mai mangâia, cine le mai vorbea? O să le găsească uscate, ca sufletul ei...ploi de iubire le va trebui , şi florilor şi ei să se mai trezeasacă în dimineţi, răspândind viaţă şi bucurie în jur. 
  
Tudoriţa se aşezase pe pat şi îşi aşeza cu mişcări abia simţite lucrurile; avea aceeaşi privire dusă , numai ea ştia unde. 
  
-Doamnă, nu vreţi un măr? E din livada mea cu meri şi pruni;mai am încă în beci multe lădiţe, până vine vremea celorlalte.Ştiţi, păstrează mirosul verii trecute, fiecare clipă are mirosul ei, fiecare anotimp. Clipa asta miroase a moarte, spuse cu tristeţe întinzând un măr frumos colorat, jumătate roşu, jumătate galben. 
  
-Mulţumesc frumos, o să-l păstrez până voi putea mânca...Mă laşi să îţi spun pe nume?Hai să ne tutuim, că mă obosesc formalismele astea, mai ales acum, spuse abia şoptit Genţianne; respira din ce în ce mai greu. 
  
Mărul din mâna sa căpătă dimensiuni înfricoşătoare şi se transformă într-un monstru cu o gură imensă care se repezi spre ochii ei.Întunericul puse stăpânire pe mintea ei şi se prăbuşi , a câta oară, în hăul hulpav, înghiţindu-i amintirile. 
  
-Doamnă, treziţi-vă! Ce s-a întâmplat? Ia, să-mi spuneţi cu lux de amănunte ce aţi simţit, de ce aţi leşinat? Pe un scaun strâmb, care scârţâia din toate încheieturile, un bărbat la vreo 60 de ani(aveam să aflu că avea mult mai mulţi ani), în halat alb , cu o privire blândă şi cu un glas de înger îi mângâia obrazul , încercând să îi ştergă , mai mult simbolic, lacrimile...unde se afla oare? în Rai? O fi auns în Împărăţia cerurilor , lăngă Dumnezeu.Da, asta trebuie să fie! Stătea de vorbă cu Dumnezeu; o pace binefăcătoare coborî peste sufletul ei. Ce bine că au luat sfârşit toate angoasele şi fricile şi neliniştile care o chinuiau!Era fericită; un zâmbet timid îi înflori pe buze. 
  
-Zîmbiţi, e bine să zâmbiţi! Sunteţi frumoasă şi e păcat de ochii ăştia albaştri să fie trişti! Ia, povestiţi-mi cum s-a întâmplat şi ce? Aveţi copii? 
  
-Am o fată de 29 de ani, dar e departe, a plecat în Elveţia. Şi mă doare dorul de ea! 
  
-Ce frumos aţi spus! Sunteţi poetă? 
  
-Da, de unde ştiţi? 
  
-Nu ştiu, am bănuit după metaforele pe care le folosiţi.Sunteţi un om special pentru mine...vreau să discutăm mai mult şi numai noi doi...Da? Vă aştept în cabinetul meu din clădirea nouă; o să vă aducă Maria diseară, după stingere. Mi-a făcut o deosebită plăcere să vă cunosc, chiar şi în aceste circumstanţe, mai puţin normale...Dar, lucrurile nu vor rămîne aşa; vă voi face mai bine decât cum aţi fost, vă promit! 
  
-Dar, nu sunteţi Dumnezeu? întrebă Genţianne revenită pe pământ din halucinaţiile ei. 
  
-Dumnezeu? Poate, că da! Aici, în acest cuib de cuci, cred că sunt ca şi un Dumnezeu al sufletelor pierdute în refugiile invocate de ele însele...oamenii fug să scape, şi cel mai apropiat loc este adâncul neştiut al sufletelor lor...uneori, însă e periculos.Există riscul neîntoarcerii...vorbim diseară. Odihnă plăcută! 
  
Genţianne murmură un ''noapte bună'' abia şoptit .Îi era teamă să nu fie iar unul din visele ei.De fapt, în ultima vreme, nu mai ştia ce e realitate, ce e coşmar, ce e vis? 
  
Plutea într-o nebuloasă din care nu mai putea să iasă la lumină; pierduse capacitatea de a discerne realitatea de vis, sau poate, nu vroia. 
  
Fugea, aşa cum îi spusese doctorul Zimermann, căci el era ''Dumnezeul'' cu care stătuse de vorbă, fugea de suferinţă, de durere, de tristeţe...nu le mai făcea faţă. Doar lacrimile le iubea, le accepta şi le aduna mereu în palme, stropind florile cu ele; florile îşi cutremurau petalele sub greutatea perlelor sufletului rănit şi o răsplăteau cu un boboc nou, în fiecare a doua zi de dimineaţă... nemaiştiind gustul bucuriei, plângea din nou, mereu, la nesfârşit, contaminând cu tristeţe tot ce atingea în jurul ei...Fluvii de suspine o înconjurau, cascade de amintiri dureroase din copilărie, umilinţe, neiubiri, uitări,renunţări, interiorizări, refulări toate inundând cu un zgomot infernal dorinţa de linişe a femeii ameninţată de nebunie... 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Fragment de roman / Violetta Petre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Violetta Petre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!