Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Ştefan Lucian Mureşanu         Publicat în: Ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST 
  
de Ştefan Lucian MUREŞANU 
  
Moto: În prietenie există un singur suflet ce locuieşte în două trupuri.  
  
Aristotel 
  
Cuvinte cheie: amical, prietenie, adevăr, fiinduri, superrealist, acţional, carnal.  
  
Prietenia apare în urma unui rezultat conceput ca adevăr între două fiinduri, care se acceptă în mod gratuit pentru tot ceea ce înseamnă unul pentru celălalt. Prietenia este un mod conştient de convieţuire, de aşezare a apropierilor dintre doi indivizi, în care scrupulele se doresc inexistente, apărând noua dorinţă de percepere a adevăratei vreri umane. Fiindul omului succede fidelităţii, onestităţii, iubirii şi preţuirii fiinţei, pe care o simte pozitiv asociată marii încrederi a egoului său.  
  
În romanul superrealist fractalul fiindului amical se contopeşte cu dorinţa acceptării momentului de împlinire şi de situare a toleranţei egourilor. Descoperim, în literatura superrealistă, o fraudă a sentimentelor, care nu sunt atât de pure reprezentate de fiinzii ce se vor mai mult singulari iar în doi, sau chiar în grup, doar pentru satisfacerea diferitelor dorinţe umane. Personajul superrealist are teamă de realitate şi lasă să cadă voalul dezvelindu-şi intimiatea prin manifestări erotice, care abundă prin scene orduriere, satisfăcând toate introvertirile aşa-zişilor ascunşi ai societăţii.  
  
În romanul superrealist, în comparaţie cu romanul modern suprarealist, personajele îşi dezvelesc nu numai interiorul ci şi exteriorul, psihologicul jucând aici un dublu existenţial: cel al introvertirii şi cel al extrovertirii, anulând prin acest mod trauma interioară, aceea a decăderii prin lipsa materială însă a împlinirii ignorării ignorantului. Cuvintele lui în dialog nu sunt alese expuneri, ci porniri din străfundul unor neîmpliniri ce produc nemulţumiri auditorilor prosternaţi falsului fiind. Cu siguranţă, nimeni nu este mulţumit de urmările unei astfel de manifestări, care caută eliberarea tensiunilor interioare ale eului, într-un mod deranjant momentului de înţelegere a auditorului sau privitorului însă tulburările acestea sunt create de membrii societăţii din care personajele fac parte. Ce este neîndoios e tocmai faptul că aceste manifestări globalizează iar numărul lor va fi atât de mare încât romancierului îi va fi greu să îi mai cuprindă în paginile sale. Şi aceasta este o altă cauză, care departajează romanul suprarealist de cel superrealist; timpul în care erau unicităţi a perturbat atât de puternic sistemul existenţial încât modelele s-au globalizat, depăşind irealul imaginii imaginaţiei noastre în a crea modele. 
  
O spun, cred fără a greşi, că literatul este el însuşi trăitorul, iniţiatul şi puţin superficialul scenelor, care însumează subiectul acţional al romanului superrealist. Prin acţional înţelegând eliberarea dublei spaime a autorului, care îşi trăieşte mai întâi scenele, real sau imaginar, acea aşezare în faţa oglinzii: el şi imaginea lui din oglindă. Acţionalul este această acţiune dublă din romanul superrealist, el, autorul, personajul, iniţiatorul conceptual al desăvârşirii scenelor orduriere şi oglinda, imaginea din roman supusă gândurilor cititorului, care le absoarbe în deplina stimulare a nevoilor supradozării imaginaţiei sale, legându-se subconştient de trăirile literatului. Scriitorul superrealist ridică treptat cortina, acele rânduri care înnegresc pagina luminând exteriorul, solicitând o încordare dimensionată a cititorului avid de pătrundere într-un interior dorit, cu descrieri orduriere, care-l frământă, dar îl şi supun unei adevărate observaţii de care, ca nişte ipocriţi, ne ascundem. În eseul său, Câteva motive pentru care iubim femeile, scriitorul Mircea Cărtărescu este genial în însumarea motivelor pentru care o femeie trebuie să fie iubită: pentru că au feţe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinţi decenţi şi limbi de care nu ţi-e silă. Autorul, experimentat, sugerează împlinirea dar şi faptul esenţial al masculului de a căuta să se facă dorit pentru premergătoarea comuniune, aceea de stimulare a efectelor prin goliciune deplină. 
  
Explozia adevărului frustrat, de până la anul 1990, în partea central estică a Europei, a făcut să unească şi să dovedească că oamenii acestei părţi a lumii nu au şovăit niciodată faţă de ceea ce s-a dorit a se spune despre ei, sfidând în interiorul lor sistemul şi refulând în viaţa intimă, pe care şi-o adjudecau, aşa cum simţeau mai bine. Literatura superrealistă a fost un semn al eliberării subconştientului scriitorului de greutatea conştientizată a existenţei lui. El plămădea libertinajul pentru a arăta lumii cum este ea cu adevărat, lipsită de motivaţii morale, cu un corp acoperit cu haine de calitate însă cu o lipsă a concretizării materiei cenuşie ca aspect organic al puterii de a discerne. În toată creaţia literară superrealistă, şi nu numai, artistul creează personajul după sine, după ceea ce este el, cu defectele, cu frumuseţile lui interioare, tocmai pentru a dovedi că această muncă este împărtăşită de Marele Creator ca adevăr al creaţiei lui: Nu ştiu de ce vreau să scriu o carte, dar simt, la fel ca atunci când lucrez la o piesă, că trebuie, că am nevoie s-o fac, se întreba renumitul regizor român, Andrei Şerban, până să se apuce să scrie cartea sa, O biografie, din care citez: eram şi sunt adept al unui stil fără stil şi în teatru am vrut întotdeauna să explorez toate formele cu acelaşi entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic şi nu mi-e ruşine de eclectismul meu. 
  
Amiciţia, în creaţia literară superrealistă, este un rezultat al apropierii trupului şi numai apoi a dorinţei de a rămâne împreună pentru destăinuiri. Literatul vorbeşte deschis despre sentimentele lui cititorului, sugerând osmoza actului de intimitate doar ca o necesitate de care au beneficiat el şi ea. Aflăm despre ceea ce simte pentru ea, sau pentru el dacă rolurile se schimbă, din descrierile, din prezentările de fapt ale legăturilor care se supun între ei.  
  
În literatura română, de după anul 1990, autoarele de romane au suspinat după efectul superrealist însă nu l-au imaginat în creaţiile lor, dând dovadă de mult pudism. Arta descrierii scenelor de maximă intimitate a revenit, într-o oarecare măsură, genului dur, el a contaminat exploziile de imagini reale ale vieţii intime, cu un rezultat magnific în rândurile cititorului, pentru că acolo, receptorul s-a regăsit în plinătatea acţiunii lui, acoperite de neputinţa împlinirii. În paginile, în picturile, sculpturile, teatrul artistului superrealist neîmplinitul şi-a descoperit viciile ascunse de ochii ignoranţi şi ipocriţi ai neajunsului, de cel care sfâşia creaţia minţindu-şi propriul suflet de neputinţa lui de a se supune goliciunii la care râvnea băloşindu-şi limba. Creaţia artistului trebuie să fie liberă precum creaţia Creatorului, pe care noi o vrem să aibă libertatea fiindă. Spiritul artistului este unul cu spiritul deusian, acelaşi care se înalţă în imensitate şi coboară apoi cuibărindu-se pentru eternitate în locurile nepătrunse de izul profan, în biblioteci, expoziţii, laboratoare, muzee, teatre. Literatul se alătură nemuririi prin irealul imaginii materializate a ideilor, care sunt într-o continuă mişcare, urcând şi atingând culmea angelică, rostogolindu-se apoi cu toată forţa spre golul teluric, ridicate după aceea de gândirea umană şi curăţate de toată nimicnicia energiilor profane, ca o reîntoarcere în universul simţirilor.  
  
În romanul superrealist amicalul succede spontanului, încuviinţând liberă trecere fiindului plecat spre dorul apropierii carnale, a exacerbatelor dorinţe primare.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST / Ştefan Lucian Mureşanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ştefan Lucian Mureşanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Lucian Mureşanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!