Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Cristea Aurora         Publicat în: Ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Fotografia
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Cu mâinile adânc înfipte în buzunare, Matei hoinărea pe străzi fără o ţintă precisă. Era o vreme mohorâtă, capricioasă, cu nori cenuşii şi apăsători, care-şi vărsau din când în când lacrimile peste oraş. Maşinile treceau pe lângă el într-un continuu dute-vino, părând că nu le pasă de trecătorul zgribulit care mergea îngândurat. La un moment dat, auzi un claxon puternic chiar în spatele lui şi cineva îi strigă nervos ceva, dar el nu vru să asculte acele cuvinte urâte, scabroase, care îi fuseseră adresate. Nu voia că ceva sau cineva să-l smulgă din braţele gândurilor obosite şi să-l readucă la realitate.
Urcă pe trotuar în ultima clipă şi i se păru deodată că în faţa lui sclipea ceva. Ridică ochii şi se uită stupefiat la vitrina imaculată dincolo de care, pe un panou mare de circa trei metri, se înfăţişa o fotografie veche, alb-negru, cu două chipuri extreme de cunoscute. Inima începu să-i bată cu putere, reînviind brusc din starea letargică în care se cufundase. Nu-i venea să creadă. În faţa ochilor era chiar fotografia părinţilor lui, mare cât un afiş, iar deasupra stătea scris: “Expozitie de artă fotografică - Henri Miller”.
- Incredibil! Aceştia sunt chiar părinţii mei…, murmură emoţionat.
Păşi cu încredere în sala mare şi se îndreptă spre un domn care vorbea unui grup de persoane.
- Reuşită fotografia din vitrină…, întrerupse el cu glas tare discuţia înflăcărată.
Cei prezenţi îşi întoarseră privirile spre locul de unde se auzise vocea.
- Mulţumim.
- Domnul Henri Cartier Bresson este aici?, continuă Matei nestingherit.
- Da, eu sunt.
Lumea asistă curioasă la dialogul celor doi.
- Îi cunoaşteţi pe cei doi tineri din fotografie?, întrebă Matei zâmbind enigmatic.
- Fotografia a fost făcută în urmă cu mai bine de treizeci de ani, stimate domn. Binenteles că nu ştim cine sunt, dar au figurile foarte expresive şi foarte frumoase.
Matei continuă la fel de misterios.
- Ei bine, dacă v-aş spune că-i cunosc, m-aţi crede?
Henri, care până atunci îl privise cu suspiciune de noul venit, deveni brusc deosebit de atent.
- Îi cunoaşteţi?, făcu el surprins.
- Desigur…
- Sunteţi sigur?
- Binenteles, domnule Henri.
- Şi puteţi să ne spuneţi şi nouă cine sunt?
- Sunt părinţii mei.
Tăcerea din sală fu strivită de glasuri care începură să vocifereze din ce în ce mai tare. Un bărbat începu să râdă:
- Nu te credem, tinere!, se auzi glasul său iritat.
Henri stătu o clipă pe gânduri, apoi se apropie cu paşi mici, dar hotărâţi.
- Puteţi dovedi afirmaţiile?
- Sigur că da. Fotografia asta m-a fascinat încă de când eram copil. O am şi acum în albumul de familie. Părinţii mei mi-au spus că o au de mult, de la o rudă din Franţa.
- Şi credeţi că puteţi să veniţi cu ea aici?
- Cum să nu?
Matei ieşi în fugă din sala aceea şi alergă spre casă. Intră precipitat şi se repezi la albumul vechi cu fotografii de familie, dădu paginile până la ultima filă şi zâmbi larg atunci când recunoscu aceeaşi fotografie din vitrină, doar că mult mai mică. Părinţii lui adormiseră îmbrăţişaţi în tren, într-un compartiment de clasa I şi un necunoscut imortalizase pentru totdeauna acea secundă magică de odihnă. O luă cu grijă din album şi alergă înapoi, către locul unde se desfăşura expoziţia fotografică.
Henri luă fotografia în mână şi o privi tremurând de emoţie.
- Dacă ai şti, tinere… Dacă ai şti de când îi caut pe cei din fotografie!...
- Şi pe mine m-a fascinat dintotdeauna fotografia asta. Figura mamei este foarte clară şi
foarte frumoasă. Priviţi cât de frumos doarme! Ei bine, numai un fotograf adevărat ar putea să surprindă într-o singură secundă o poveste de viaţă. De multe ori, o clipă din timpul ăsta nemilos, poate reprezenta eternitatea.
- Dar şi figura tatălui este foarte expresivă…
Henri amuţi şi ridică privirea extaziată spre Matei, iar acesta, mulţumit, zâmbi.
- Unde sunt?
- Cine?
- Părinţii dumitale…
- Astăzi se împlinesc şapte ani de când ei nu mai sunt printre noi.
- Îmi pare rău, se întristă Henri.
Şi-l privi curios pe Matei în ochi. Licăririle acestuia din privirile albastre se stinseră o secundă atunci când pomeni de moartea părinţilor săi, dar îşi reveni repede. Se uită cu simpatie la fotograf. O simpatie pe care Henri o simţi că fiind reciprocă, izvorâtă subit din adâncul sufletului.
- Cum te numeşti, tinere?
- Matei.
- Matei, o să-ţi fac şi ţie o fotografie şi o voi introduce în cea mai mare expoziţie fotografică din lume. O să spun tuturor că tu eşti fiul celor doi îndrăgostiţi care dorm într-un tren din România. Te voi face celebru.
Matei zâmbi şi ridică ochii spre cerul plumburiu, dincolo de care bănuia că-l priveau chiar atunci proprii săi părinţi: “Vă iubesc!”, şopti înduioşat.

ianuarie 2014  

Referinţă Bibliografică:
Fotografia / Cristea Aurora : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristea Aurora : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cristea Aurora
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!