Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Cătălin Varga         Publicat în: Ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012        Toate Articolele Autorului

Filozofia in Evul Mediu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Gilson, Etienne, Filozofia în evul mediu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 720. 
  
După cum ne-a obisnuit până în prezent, Etienne Gilson tratează şi în această lucrare de referinţă, subiecte ce ţin nu doar de planul filozofic medieval, ci reuşeşte să-şi centreze excursu-rile sub incidenţa factorului religios. Ceea ce dă o notă aparte lucrării. Astfel că, în volumul de faţă, el abordează subiecte ca: Părinţii greci şi filozofia, Părinţii latini şi filozofia, Filozofia în secolele X – XIV, Filozofiile orientale şi nu în ultimul rând, bastionul cercetării Întoarcerea be-letristicii şi bilanţul evului mediu – un capitol spumos cu atât mai mult cu cât, autorul tributar mirajului filozofic, recunoaşte un anume timp istoric în cadrul căruia supremaţia filozofiei a fost serios clătinată.  
  
Etienne Gilson, profesor emerit al Universităţii din Lille, s-a născut la Paris în anul 1884 într-o familie de origine romano-catolică. Acesta şi-a concentrat studiile asupra filozofiei lui Descartes, susţinând la Universitatea din Paris, teza sa de doctorat cu titlul Liberty in Descartes and Theology. A fost un filozof tomist şi un istoric al filozofiei, obţinând în anul 1946 distincţia de membru al Academiei Franceze. Cariera sa avea să fie întreruptă cu ocazia izbucnirii primului război mondial, fiind înrolat în armata franceză cu gradul de sergent major; experienţă resimţită voalat pe marginea activităţii sale publicistice de mai târziu, prin dramatismul ei şi forţa dialecticii deconcertante. 
  
Mai mult decât atât, mărturiseşte autorul, marea încercare a volumului este aceea de a abstrage proprietăţile filozofiei pure din cercurile teologice în care a luat fiinţă, cu condiţia de-a nu se face vinovat de siluirea realităţilor istorice date. Subsidiarul acestei intervenţii antinomice fiind decantarea substraturilor filozofiei clasice, aşa cum poate fi întâlnită ea, în oralitatea lui Platon sau Aristotel; însă scopul lucrării în sine, ne spune Gilson, reprezintă fixarea atenţiei citi-torului pe marginea predicaţiei teologale ale acestei epoci – fără de care, încercarea de a înţelege filozofia medievală, va sfârşi în angoasă şi nelinişti metafizice. Dacă reuşeşte sau nu să-şi îndeplinească ţelul, rămâne de văzut. 
  
Volumul de faţă propune o liberă incursiune pe marginea filozofiei Parinţilor Bisericeşti latini şi greci, cititorul făcând cunoştinţă cu nume ca: Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful, Tertulian, Dionisie, Sfântul Ioan Damaschinul, Sfântul Ambrozie, Boethius, papa Grigore cel Mare, şi mulţi alţii. Cercetând substraturile acestor mici digresiuni, cititorul va recunoaşte zbu-ciumul luptelor metafizice, dintre apologiile Patristice şi obstinaţia reflexelor filozofale ale cercurilor intelectuale păgâne. Interferând istoric, ca un fir roşu pornind din suburbiile medievale şi continuând până spre finele secolului XII. Luând pulsul acestor încrâncenări, cititorul este in-vitat pe urmă, într-o călătorie istorică cu destinaţie precisă – secolele X – XIV, unde neliniştile axiologice ale acestei perioade, îşi vor ralia prezenţa tot mai pregnant. Paradigma coordonatelor euristice date, unele cronologic, altele dogmatic; unele cu spirit dialectic, altele empiric; vor fuziona nucleul unei absorbţii totale. Cititorul endemic va rămâne copleşit de efervescenţa struc-turilor filozofale propuse. Filozofiile orientale, prin pragmatismul lor denotă o sete de cunoaştere absolută – cu precădere noilor convertiţi la creştinism, care furaţi de mirajul evanghelic, studiază intens limba originala a scrierilor sacre. Accesul la textul primar devine pentru aceşti edili pri-oritatea numărul 1. Filozofia evreiască, oarecum depăşită de epistemologia creştină, prezintă totuşi urme de interes, prin debarasarea ei de raţionalismul concupiscent. 
  
Aşadar, subcapitole ca: Dialecticieni şi teologi, Creştinătate şi societate, Mistica specu-lativă, Sacerdoţiu şi regalitate, Duns Scottus şi realiştii secolului al XIV-lea, Mişcarea ockhamistă, sunt doar câteva clişee ale volumului de faţă, inserate cu scopul de a adânci pro-legomene marginale subiecţilor actanţi. Acestea merită a fi cercetate. 
  
Ultimul capitol al istoriografiei gilsoniene,Întoarcerea beletristicii, reprezintă o adevărată provocare pentru orice filozof. Recunoaşterea deliberată a unei hegemonii filozofice aflate în declin, fac din autorul acestei lucrări, un adevarat istoric al filozofiei. Savoarea discursului istoric cât şi tonalitatea contingentă a realităţii epurate, fac din această incursiune finală o piesă de rezistenţă. 
  
Cu un ochi critic remarc, o constanţă persuasivă care însa s-a disipat pe parcursul lucrării, deşi autorul dispune de-un amplu probatoriu. Cu toate că el îşi propune decantarea substraturilor filozofice din cercurile teologice afiliate, Gilson sucombă sub propriul său subiectivism, polarizând dezbaterea în sfera accidentului religios. Priveşte acest vast orizont filozofic dintr-o optică catolică, nereuşind a se deparazita entropic de arcanele religiosului papal.  
  
...A încerca deci, să interpretezi pagini de istorie, înseamnă certamente a te înscrie într-o luptă deschisă contra îngerului acelei pagini, după cum spune marele gânditor Andrei Pleşu . În cazul de faţă, îl regăsesc pe Gilson tributar scenariului pe care-a vrut să-l ocolească. Dacă acesta, a încheiat rănit, cu câteva uimiri în plus, las cititorul să tragă concluziile.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Filozofia in Evul Mediu / Cătălin Varga : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cătălin Varga : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cătălin Varga
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!