Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   


Autor: George Safir         Publicat în: Ediţia nr. 215 din 03 august 2011        Toate Articolele Autorului

Fiica diavolului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Într-o seară, Costel îmi spuse că a văzut pe o stradă, în apropierea internatului nostru, un cireş încărcat, mamă, mamă! Dacă stăpânul avea câini, el era pregătit, păstrase câteva feliuţe de pâine şi de salam de la masa de seară. 
  
N-o fi mare păcat dacă vom fura şi noi câteva cireşe şi aşa o să le mănânce viermii! Copacul, destul de înalt, cu greu s-ar fi încumetat cineva să-l culeagă. 
  
Am sărit gardul căminului-internat şi pe la ora 11 noaptea studiam pe unde ne-ar fi mai lesne să pătrundem în curtea omului. Prietenului meu, fiind un lungan de aproape doi metri, i-a fost un mizilic să sară gardul şi din trei paşi de campion republican la triplusalt era, deja, în vârful cireşului. Eu m-am învârtit pe lângă gard, dar nu reuşeam să-l escaladez nici în ruptul capului. Costel mi-a aruncat câteva crenguţe pline cu cireşe. O bunătate! Mari, cărnoase şi parfumate. Am pus mâna pe mânerul porţii, aşa, într-o doară. Poarta era deschisă...! M-a pufnit râsul, ştiind cum sărise Costel gardul. Mai greu mi-a fost să mă urc în cireş, dar nu imposibil. Prietenul meu nu mai prididea să bage în gură, cu amândouă mâinile. Era un mare mâncăcios. Hulpav! Eu mai puneam şi în buzunare în timp ce mestecam minunatele cireşe. La un moment dat... stupoare! La etajul unu al vilei, în faţa căreia se găsea cireşul, s-a aprins o lumină. Am înlemnit, şi eu şi Costel. Era o lună pe cer, mare, cât roata carului. A început să cânte o vioară. Cânta frumos, se simţea că arcuşul era mânuit de un artist. Ne-am revenit, liniştea era acum mângâiată de un frumos concert sub clar de lună... Mâncam cireşe pe note muzicale. Parcă erau şi mai gustoase. Dar nu ne-a tihnit multă vreme. Cum era lacom, Costel s-a întins prea mult după un smoc de cireşe şi a pocnit o creangă atât de tare, încât s-a speriat şi vioara, s-a oprit din cântat. Stăteam smirnă, nici nu mai respiram. Se auzea foşnetul frunzelor în timpanele noastre. Deodată, apare, în fereastra larg deschisă, o minune! Un înger de fată, cu un păr blond curgând în valuri peste umerii goi.  
  
Ca nişte tonţi ce eram, în farmecul de lună, fără să vrem am scos amândoi, într-un duet perfect, din gâtlejurile noastre strangulate de emoţie un ah! atât de neomenesc, încât am impresionat şi divina apariţie: 
  
- Ce faceţi, măi, acolo? dar ce voce avea, chiar dacă îţi citea condamnarea la moarte şi tot erai cel mai fericit de pe pământ! 
  
- Mâncăm nişte cireşe, articulă Costel, vorbind împleticit cu o cireaşă în gură pe care nu se îndurase să o înghită în faţa acestei domnişoare. Uimită şi ea de un răspuns atât de sincer a încercat să schiţeze un zâmbet. Cred că aşa spectatori n-a avut niciodată în miezul nopţii şi, mai ales, în copac, aproape de geamul ei. 
  
- Cântaţi foarte frumos, domnişoară, am sta aici în cireş până dimineaţă să vă ascultăm, am încercat eu să dreg busuiocul, vorbind mai mult şoptit, să nu tulbur liniştea nocturnă. 
  
- Paganini! rosti cu dulceaţă în glas tânăra interpretă. 
  
- Paganini? Am făcut eu pe interesatul, că habar nu aveam, cine o mai fi şi ăla? 
  
- Da, Niccolo Paganini. Concertul nr.13 în si bemol major. Mai este cunoscut şi sub denumirea de Fiica diavolului. 
  
Când am auzit, la acea oră din noapte de fiica diavolului, mi-a trecut tot dorul de cireşe, mă gândeam că diavolul este atât de pervers încât, pentru a te ispiti, ia şi chip de înger! 
  
- Dar dumneavoastră sunteţi, cu siguranţă, un înger! am vrut eu să mă conving. Când să mai zic ceva şi de fiica diavolului m-a întrerupt cu un semn din mână. 
  
- Ssst! Plecaţi cât mai repede, vine tata! spuse minunea blondă cu palma paravan la gură, să auzim numai noi. 
  
Să fi auzit şi să fi văzut atunci pârâituri de crengi, julituri pe picioare, buşituri. Au! Au! Nici n-am ajuns bine jos, că au şi început să latre câţiva câini, treziţi din somn. 
  
Mamă, ce tărăboi am mai făcut! În fuga noastră n-am mai închis poarta, câinii după noi: Ham! Ham! Mare noroc am avut cu sandwici-ul lui Costel! Ne-au cam ieşit cireşele pe nas, dar măcar am văzut ceva frumos!  
  
A trebuit să fi visat în noaptea aceea chipul acela frumos de copilă, dacă nu, mie unuia şi acum îmi gâdilă urechile acea muzică. Parcă arcuşul cânta direct pe inimă... sau pe suflet! Minunat! 
  
O fi fost, oare, fiica diavolului? 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Fiica diavolului / George Safir : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 215, Anul I, 03 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Safir
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!