Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Stan Virgil         Publicat în: Ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

FEMEIA DE SUB LUNA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cap. 9 din cartea  
  
MOTTO: 
  
Dacă plângi că soarele a dispărut din viaţa ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele. 
  
(Rabindranath Tagore)  
  
Într-o altă dimineaţă devreme, din anul următor, am deschis fereastra să iau pulsul timpului şi mai ales să ascult zgomotul valurilor. Vântul îmi unduia florile din grădiniţa mea minusculă din faţa apartamentului, iar luna încă mai strălucea pe cer. Dinspre mare se auzea zgomotul valurilor sparte de diguri. Era clar, în ziua aceea nu se putea ieşi pe mare.  
  
Prin urmare, era o zi ratată pentru pescuitul pe mare, nu aveam nimic pregătit nici pentru pescuitul pe baltă şi nici chemarea necesară să mă apuc de pregătit momeli şi scule... 
  
M-am decis, totuşi, să merg până pe faleză să văd cât este marea de agitată, poate de aici, din oraş, mă deruta zgomotul şi aş fi putut ieşi în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului, pentru o plimbare matinală pe malul mării, sub clar de lună, o plimbare solitară, fără o iubită. 
  
Ajuns pe faleză, în dreptul bărcilor noastre, am văzut că se mişcă o umbră pe sub copacul unde de obicei îmi parcam maşina. La început am crezut că era un coleg, care aşteapta să vină şi ceilalţi, pentru a se stabili, de comun acord, dacă se iese pe mare sau nu.  
  
Marea era totuşi agitată, mai ales între cele două diguri din faţa bufetului Semiramis, pe unde ieşeam noi cu bărcile, acolo unde valurile se spărgeau de mal. Era destul de riscant de ieşit, dar puteam să ne hotărâm să pornim pe mare, chiar dacă ne legănau destul de violent talazurile, însă situaţia ar fi fost neplăcută şi nu ne-am fi atins scopul, am fi prins doar câţiva guvizi. 
  
Mogâldeaţa, pe care o văzusem în umbră sub copac, se apropie de maşina mea, observând că era o femeie cam de 30-35 ani, bine îmbrăcată pentru acea vreme.  
  
- Bună dimineaţa, îmi zice ea cu o voce subţire. 
  
- Sărut mâinile, doamnă a lunii, îi răspund eu. 
  
- De ce îmi spuneţi aşa? Eu doar am vrut să vă întreb dacă ştiţi la ce oră răsare soarele? mă atacă ea, vădit iritată. 
  
- V-am spus aşa, pentru că aţi apărut ca o zână adusă de luna plină ce străluceşte pe bolta cerească. Mă aşteptam să apară colegii mei şi iată ce-mi aduce luna sub copacul unde garez eu, de obicei, maşina.  
  
Dar vă răspund imediat: deocamdată încă mai este lună plină şi până pleacă la culcare mai trece aproape o oră de acum încolo. Soarele răsare abia pe la ora şase în luna mai. La început răsare la şase şi un pic, apoi din ce în ce mai devreme. 
  
- Nu am avut somn şi am vrut să profit de aerosolii dimineţii şi să fotografiez răsăritul soarelui, explică ea, mai împăciuitoare. Imi place nespus de mult când răsare soarele din adâncul mării. 
  
- Aha, sunteţi o romantică incurabilă! Pentru fotografiat aţi nimerit un timp superb, fără nori. Vedeţi ce frumos se vede luna deasupra hotelului Mangalia? Când va trece de releul de la poştă, se va lumina de ziuă. Şi luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-aţi fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării.  
  
De altfel, puteţi urmări Ursa Mare, Ursa Mică şi celelalte constelaţii în linişte. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici ...  
  
Păcat că nu este marea liniştită să aveţi un cadru demn de admirat, dar şi aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi şi pescăruşii zburătăcind pe deasupra mării.  
  
Oricum, când veţi fotografia răsăritul, va fi superb, soarele ieşind câte puţin din valuri, apoi devenind mare şi rotund cât roata carului, apoi înaintând spre înaltul cerului, deasupra orizontului. 
  
- Cine vorbea de romantismul altora, spuse ea încet, ca pentru sine, dar totuşi suficient de tare să o pot auzi. Sper să mă descurc şi să fac o fotografie reuşită pe care să o arăt cu mândrie prietenilor şi colegilor.  
  
- Eu vă doresc succes! Dar de unde sunteţi, de ţineţi neapărat să fotografiaţi răsăritul şi să-l luaţi în rucsacul de voiaj, ca pe un trofeu? 
  
- Sunt din Banat şi am venit de câteva zile la mare. Luna mai este bună pentru plimbări sau plajă, plus că este şi mai economic, toate fiind la un preţ accesibil. Am găsit bilete la O.N.T. doar la Saturn şi cum nu doream să-mi ratez concediul, am acceptat. 
  
- Şi la Saturn este bine, atât pentru cazare, cât şi ca plajă. Desigur, uneori este mai bine în mai decât în lunile de vară. Atunci se îngrămădesc toţi pe plajă şi peste tot, nu ai nicio clipă de linişte.  
  
- Aveţi dreptate, am mare noroc că am prins o vreme bună şi acum, mai ales, o dimineaţă deosebit de frumoasă. Dar de ce sunteţi la ora aceasta cu maşina pe malul mării? mă luă ea la întrebări. 
  
- Am barca aici, este cea portocalie, din mijloc şi am venit să văd dacă pot ieşi pe mare la pescuit. 
  
- Aaaa, ce frumos! Mi-ar place şi mie să ies cu barca pe mare ...  
  
- Se poate rezolva, încerc eu să prind momentul prielnic unei cuplări. Dacă se linişteşte marea, putem face o plimbare cu barca şi de ce nu, să pescuim. Aţi mai fost la pescuit vreodată? 
  
- Desigur, însă nu pe mare. Doar pe bălţi sau la Dunăre, în deltă odată, cu soţul.  
  
- Şi acum nu vă mai duce? 
  
- Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat unul cu tirul în maşina noastră şi nu a mai scăpat nici el şi nici maşina. Eu am avut noroc, doar cu un picior şi câteva coaste rupte, dar m-am vindecat complet. 
  
- Îmi pare rău, sincere condoleanţe. Chiar dacă sunt tardive. 
  
- Mulţumesc, m-am obişnuit cu această pierdere. La început a fost insuportabil, acum m-am mai liniştit. Nu mai am cum să-l aduc înapoi. Au trecut deja patru ani de atunci. 
  
- Păcat că aţi rămas văduvă atât de devreme. Viaţa merge totuşi înainte. Sunteţi frumoasă şi tânără, puteţi găsi omul care să umple golul pierderii suferite. 
  
- Da, chiar dacă nu mai am 30 de ani ca atunci, mai sper să fie cum ziceţi. 
  
- La ce hotel sunteţi cazată? întreb eu prudent. 
  
- La Hora, pe faleza din Saturn, aproape de mare. 
  
- Cunosc, doar sunt localnic. Şi aţi plecat la plimbare aşa de dimineaţă ? 
  
- V-am spus! Nu-mi era somn, iar colega mea de cameră nu a vrut să meargă cu noaptea în cap la baia de aerosoli, aşa că am plecat singură. Faleza este luminată, nu am crezut că ar fi vreo problemă. Şi nu sunt singura care profită de aerosoli.  
  
Vedeţi câte persoane sunt pe dig şi privesc cum se sparg valurile? Sunt chiar şi copii. 
  
- Sunt obişnuit cu aceste peisaje. Doar avem bărcile de mai mulţi ani pe plajă. Bănuiesc că tocmai pentru copii s-au sculat părinţii aşa de dimineaţă, nu pentru frumuseţea valurilor.  
  
S-ar putea ca unii dintre ei să aibă astm în faza incipientă şi aşa mai pot corecta, la malul mării, câte ceva din efectele bolii. 
  
Cu fiecare an ce trece, văd tot mai mulţi părinţi care îşi scoală copiii în zori, pentru a prinde aerosolii dimineţii, până în răsăritul soarelui. Aceştia sunt foarte benefici pentru vindecarea astmului, mai ales la copii. Medicii recomandă părinţilor ai căror copii au probleme de respiraţie să-i aducă la aerul salin, şi mai ales, la aerosolii dimineţii. 
  
- Poate aveţi dreptate. 
  
- Vreţi să vă duc la hotel? Mai este ceva timp până răsare soarele, îl puteţi fotografia şi din zona hotelului, chiar dacă nu va fi aşa de spectaculos ca aici, între diguri. 
  
- Aaa, nu, vă mulţumesc! Mi-am propus să fac mişcare. Dar, dacă aveţi treabă nu vă mai reţin. 
  
- Şi cum rămâne cu plimbatul cu barca pe mare ? 
  
- Poate ne mai întâlnim. Stau la camera 44.  
  
- Iată, vă las o carte de vizită şi dacă vremea se îndreaptă şi încă mai doriţi o plimbare cu barca, vă stau la dispoziţie cu plăcere. Există telefon public în incinta hotelului, dacă vreţi să mă sunaţi.  
  
Luând cartea de vizită în mână, îmi citi cu atenţie numele şi celelalte date, la lumina becului ce-şi împrăştia darnic lumina peste noi.  
  
- Acum ştiu cum vă cheamă şi ocupaţia, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timişoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerţ exterior, dar lucrez într-o bancă, în funcţia de contabil-şef, spuse ea repede, vădind parcă trufia şi aroganţa celui ce se situează pe o treaptă socială mai înaltă decât semenii săi. 
  
- Îmi pare bine de cunoştinţă. Eu nu mă pricep la contabilitate şi nici bani nu am în bancă, însă la construit de nave pe bucăţica mea - instalaţiile, cred că mă descurc binişor. Proiectez şi elaborez tehnologii de execuţie pentru secţiile de producţie.  
  
Dar de ce trebuie să vorbim despre muncă în concediu şi la cinci dimineaţa? Eu am să plec, să nu vă tulbur plimbarea şi aştept un telefon, indiferent de oră. 
  
- Nu vă deranjez soţia cu telefonul? 
  
- Nu aveţi pe cine deranja. Sunt divorţat de 12 ani şi nu am mai reuşit să înnod firul rupt al iubirii şi al vieţii în comun, oricât am încercat. 
  
- Chiar aşa? Nu s-a mai găsit o persoană să vă cucerească inima, mai ales că staţi la malul mării şi vin atâtea turiste aici? 
  
- Până acum nu, ele vin şi pleacă şi dacă se întâmplă să mai popsească vreuna, pentru o şedere efemeră în viaţa mea, nu am contabilizat niciodată momentele. Dar cine ştie ce ne rezervă ziua de mâine? Poate mâine, marea va fi darnică şi frumoasă, să-mi aducă o mireasă. 
  
A început să râdă cu plăcere de jocul meu de cuvinte, apoi ne-am strâns mâinile, după care am pornit motorul şi m-am întors acasă. Gândul mi-a rămas pe faleza din Saturn, la femeia necunoscută care dorea să mă însoţească la pescuit pe mare, adusă de lună în calea mea, în plimbarea sa matinală, scăldată de razele luceafărului, străjer al mării şi al oraşului, care începea deja să prindă viaţă, odată cu ivirea zorilor dimineţii de mai. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
FEMEIA DE SUB LUNA / Stan Virgil : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stan Virgil
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!