Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Raluca Sandu         Publicat în: Ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Fărâme din palatul de cleştari
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

S-a dărâmat palatul de cleştari în umbra mării, în valuri de corali. S-a dărâmat în liniştea nopţii, sub ochi de sfinţi şi culmi de arginţi s-au pierdut în apă, iar tot ce-a rămas s-a extins într-o singură plajă, iar aceea se numeşte înţelepciune.  

Două suflete, un înţelept şi-un novice,vorbeau. Erau roşii de suferinţape care-a parcurs-o timpul prin ele.Priveau de pe-o colină la valurile învolburate care continuau să înghită şi să înghită bucăţi din fostul imperiu.  

– Ce vezi ? îl întrebă înţeleptul pe novice.  

– O recădere.  

– Cum adică o recădere ?  

– Simplu. Nu înţelegi ?  

– Vag.  

– E o recădere, pentru că ceea ce vezi s-a întâmplat şi în alte cicluri de viaţă ale pământului.  

– Al câtelea este cel de acum ?  

– Nu ştiu. Pot spune că e o onoare să vezi trecerea de la o etapă la alta dar şi un sacrificiu.  

– Ce înseamnă defapt acest palat ?  

– Hah…râse înţeleptul. Palatul de clestari, continuă el, e doar un simbol, la fel ca multe alte referinţe din lumea asta. În palatul de cleştari sunt adunate toate mizeriile lumii. Bârfe, invidii, certuri, dorinţe, vise deşarte, bătăi, dezamăgiri şi alte răutăţi.Toate astea la un loc, fac defapt parte din oameni, pentru că răul vine din inima şi mintea plină de ispite a omului.  

– Îmi dau seama…asta înseamnă ce cred eu?  

– Ce crezi că înseamnă?  

– De fiecare dată când se dărâmă palatul de clestari toate mizeriile pe care le-ai menţionat revin în lume, ca s-o destrame din nou, ca să fure credinţa oamenilor şi să întoarcă frate contra frate, ceea ce mai înseamnă că la baza palatului de clestari stăceva rău.  

– Într-adevăr, ai făcut o conexiune adevărată.  

– …dar dacă la baza palatului de clestari stăceva rău şi toate astea se dezlănţuie în lume odată la un interval de timp, mii de ani să zicem, asta nu înseamnă că lumea devine pentru scurt timp a altcuiva ??!!?  

-Ba da!!  

–Pai şi ce se va întâmpla cu cei care nu ştiu, sau nu văd, sau nu cred??  

– N-aş putea să dau un ultimatum, n-am dreptul.Cert e că, trebuie să crezi casă vezi, iar cât despre cei care nu ştiu, dar cred…cred că pentru fiecare e ceva pus deoparte, deşi până la urmă mai ţine şi de căutare.  

– De căutare?  

– Da, un om poate face aproape orice vrea, iar dacă vrea, poate căuta, iar de caută, descoperă.  

– Ce descoperă?  

– Pe Dumnezeu bineînţeles, iar Dumnezeu e linişte, bucurie şi toată frumuseţea pe care mintea umană nu şi-opoate închipui, dar ar vrea.  

– Oare de ce unii nu cred?  

– Hm…probabil pentru că le e teamă să recunoască faptul că există cineva mai presus de om, ca prima variantă. Un alt motiv ar fi că, în lumea asta s-au inventat atâtea, încât oamenii greşesc şi cred că până şi Dumnezeu e o invenţie, alţii se simt dezamăgiţi, au impresia că Dumnezeu trebuie să fie la îndemâna lor pentru a le îndeplinii orice rugăminte, pentru a nu le da suferinţa şi dacă văd că nu primesc ce cer, renunţă. Ei nu ştiu că ne ghidează spre El, tocmai astfel, prin suferinţă. Căsuferinţa înseamnă şi duce la mântuire, căîntr-un mod ciudat suferinţa înseamnă fericire, că viaţa înseamnă să suferi acum pentru cel ce s-a răstignit pentru lume, ca să ai o viaţă veşnică în luminămai apoi.  

– Cât adevăr…dar ştii, mai e ceva.  

– Ce?  

– Ştii că oricât de nebună ar fi lumea, n-ar nega ceva ce nu există.  

– Explică-mi.  

– De exemplu, de secole lumea se străduieşte să excludă creştinismul.  

– Da…  

– Vezi tu, continuănovicele, dacă n-ar fi real creştinismul, şi odată cu el şi Dumnezeu, n-ar fi rezistat atâţia ani. Orice mit se pierde în timp, în schimb creştinismul a rezistat. De fiecare dată când palatul de cleştari se dărâmă, creştinismul rămâne în picioare şi merge în paralel. E acolo pentru toţi cei care simt călumea nu se mai îndreaptă spre nimic bun.  

– Pot să te întreb ceva, dragă novice?  

– Da înţeleptule.  

– Care ar fi fost lucrul pe care ţi-ai fi dorit să-l faci înainte să mori?  

– Să fac pe cineva să vadă că Dumnezeu există.  

– Pe cine?  

– Nu pot să-ţi spun. Dar tu?  

– Să mă întorc la Dumnezeu.  

– Nu înţeleg, vorbeşti atât de frumos şi de adevărat despre El. Cum de spui una ca asta?  

– Acum că trupul meu fizic nu mai există, văd lucrurile în ansamblul lor. Trupul meu era ,,orb’’. Acum ne-am luat adio cu totul de la lume, dar ce păcat, vom merge în direcţii diferite, avem 24 de vămi de trecut, iar eu nu pot să văd decât beznă în care voi intra pentru totdeauna în ciuda luminii sociale în care am trăit.  

 

 

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Fărâme din palatul de cleştari / Raluca Sandu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Raluca Sandu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Raluca Sandu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!