Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Lia Lungu         Publicat în: Ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011        Toate Articolele Autorului

EXPRESIA IDEII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Text scris de prof. Marian Bendou 
  
Să fi intrat cultura noastră într-un impas? Dacă ar fi să comparăm momentul actual cu ceea ce exista în urmă cu 20 de ani, răspunsul ar fi uşor de dat.  
  
Perioada postdecembristă a adus cu sine mult aşteptata eliberare din normele rigide ale comunismului. Corsetul cenzurii a fost sfâşiat şi aruncat deoparte. Literatura (cultura, în general), care până atunci fusese instrument de propagandă după model sovietic, se vede dintr-o dată liberă. Se produce, în câţiva ani, o explozie a romanelor-mărturie despre comunism şi nu numai, plaja tematică fiind nesfârşită, apar noi reviste cu profil cultural. De fapt, se poate vorbi chiar de o efervescenţă culturală (mai ales dacă ţinem cont de faptul că o librărie precum Cărtureşti e gazda săptămânală a cel puţin câte unui eveniment cultural/ lansare). Să nu uităm că avem două târguri de carte foarte importante, Bookfest şi Gaudeamus.  
  
Emil Cioran reuşea să-şi scandalizeze contemporanii la apariţia mult contestatei „Schimbarea la faţă a României”. E primul care aduce în discuţie pesimismul, scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega şi presupusa criză a culturii.  
  
În spaţiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conţine acel pesimism de care vorbeşte Cioran, pesimism care nu ne lasă a cântări şi partea plină a paharului. Depinde doar de noi să apreciem efervescenţa culturală de astăzi şi să escaladăm momentele de impas din toate domeniile, nu numai cel cultural. 
  
Un element care ţine de efervescenţa culturală este apariţia grupului EXPRESIA IDEII. Se scrie şi se socializează cultural cum umanitatea nu a mai făcut-o pe parcursul ei diacronic. Mediul scrisului transcede fizicul spre universal, format din şiruri de biţi (0 si 1), creaţia estetică dezvoltă conceptual lui Lovinescu, principiul sincronismului în literatură însemnând în mod practic acceptarea schimbului de valori, a elementelor care conferă originalitate şi modernitate fenomenului literar românesc actual.  
  
Conceput iniţial pe care se bazează elementele novatoare ale acestei abordări sincronice cu mentalitatea duămiistă este formarea unui spaţiu virtual de socializare şi de mediere interculturală de către profesoara şi poeta Mariana Bendou din Oneşti, prin aderarea unor pasionaţi de literatură, muzică şi artă, amatori sau consacraţi, din Romania şi din diaspora românească. Mediu de propagare este cel care conferă caracterul novator, platform virtual de socializare “Facebook” este gazda dezbaterilor cenacliste în care pixeli monitorului devin imaginea vizuală a sentimentelor generate de cuvintele înzestrate cu valoare de frumos. 
  
Pagina web, (http://www.facebook.com/home.php?sk=group_195628220449442), este cea care susţine reflecţiile şi caracterul de trasnfigurare a unor clipiri ale sufletelor care tind să vadă dincolo de norul ontologicului. Scopul acestui mediu cultural, care vădeşte un carcater novator în ceea ce priveşte contactul emiţătorului şi receptorului cu opera, este de a realize o publicaţie cultură periodică sau a unui volum. 
  
Ca rezultat al efervescenţei mediului internautic un deziderat al acestui club a fost realizat prin publicare antologiei EXPRESIA IDEII (Nr1- Fruntea cerului asuda), astfel pixelii au devenit hârtie, iar gândurile poeţilor deveni moduri de învăţare despre importanţa sinelui.  
  
Antologia reprezintă un îndemn pentru a scrie – act de eliberare de sub povara existenţei. Orice act de acest gen implică o recunoaştere a nevoilor de alt ordin decât cel fiziologic, ontologicul stând la baza unei dezavuări sublime a sufletului. Volumul, o antologie a unor energii creatoare care au încercat să se ridice din lumesc prin transfigurarea dorinţelor şi idealurilor proprii, este unul al debutului pe tărâmul internetului. Tronează peste acest volum bunul simţ al penei şi al gândului împlinit spre menirea fiecăruia. Toţi autorii, cu frunţile mai încreţite sau mai descreţite de fiorul trupului ca reflecţie a sufletului, au aşternut stih de viaţă şi de moarte sub imboldul soarelui care degajă energii vitale pentru seva poeziei. 
  
Această antologie este şi o premieră prin faptul că este un demers care a străbătut fizicul, ea fiind creaţia unui club virtual pe care situl Facebook l-a găzduit. Acest demers conturează o antologie unică prin forma de interacţiune a celor care trăiesc poetic în paginile cărţii. 
  
Se observă faptul că paradigma centrală, cea care dă unitate, este decorporalizarea sinelui, a intimismului şi a marilor reflecţii asupra propriului destin în lumea care ne găzduieşte fugitiv. 
  
Volumul este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruieşte fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina şi întunericul devin elemente antinomice ale vieţii şi morţii: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu şi ziua / mă-nvăluie”. 
  
Existã elemente ce susţin trăiri în mister şi conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susţine în poezia “Zborul meu albastru” referenţialitatea necesităţii scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivităţii fiinţei care se îndreaptă inevitabil către lumina şi flacăra reveriei: Cu litere de apă sculptez limba de foc / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ ... ] mi-e flacără nestinsă dorinţa de lumină / şi zborul meu albastru şi verde mi-este vină”. 
  
Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIŢ (“La dzâua muierilor” – scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc) care lasă versul vechi al românilor Sud-Dunăreni să elogieze iubirea şi ielele ca element de transcendere şi reverie cu ajutorul elementelor bahice:Trăiască muierili / Şî să golim păharili!"/ Daia vedz noi ne-mbătăm / Că nu pucem să le răbdăm / Nişi fără iele nu pucem / Ş-atunşi îi musai să bem”. 
  
Această antologie poetică se vrea un mănunchi de reflecţii filozofice şi religioase, elemente comune ale unei gândiri ce are capacitatea să îşi ridice privirea din cotidian şi să viseze spre transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ţi templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar şi nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab şi păcătos, / Tu eşti un înger, eu nu mai sunt frumos ... / Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Şi greu păcatele, în trup, mă dor! “. 
  
Reflexivitatea şi nevoia de înţelegere a sensului vieţii şi menirii în viaţă sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiţia imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel şi poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobaţie” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / şi merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”. 
  
De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICÃ ŢENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătuşat devine elementul ce conferă idealul “Sunt un porumbel alb / şi-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roşu/ şi mă aprind pe câmp ca o torţă”. 
  
În locul unui final aş dori să prezint şi poezia celei care a susţinut acest proiect, doamna MARIANA BENDOU, care îşi revendică întreaga sa creaţie pământului, creaţie în care originea este un lucru asumat şi doar privirea spre cer poate să ne facă să ne depăşim. Poeziile domniei sale sunt poeme în care se zăreşte patosul şi credinţa că omul, creatorul, poate să îşi depăşească veşmântul pământesc şi să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoaşterea propriei corporalităţi: 
  
“Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În braţele tale / Pământ” sau “plouă” : “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunţi / În poala stâncii”. 
  
prof. drd. Marian Dragomir (Cenaclul “Atitudini” – Casa de Culturã I. L. Caragiale, Ploieşti) 
  
prof. Marian Bendou 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
EXPRESIA IDEII / Lia Lungu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 176, Anul I, 25 iunie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Lia Lungu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lia Lungu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!