Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   



EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.Ciupagul din Clisura Dunării
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR 
  
Ciupagul din Clisura Dunării 
  
Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf 
  
În colecţiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un număr de 31 de cămăşi femeieşti scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orşova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu mai există sau care parţial au fost strămutate, aspect care le conferă pe lângă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre ele au fost propuse a face parte din categoria de artefacte muzeale-tezaur. 
  
La stabilirea Microzonei Orşova, s-a avut în vedere delimitarea administrativă din perioada interbelică când exista Judeţul Severin, care în partea Dunăreană avea Plasa Orşova ale cărei aşezări îşi aveau sedimentate la acea vreme, un model de viaţă specific al civilizaţiei acestui areal.1 Vom vedea că accesul oamenilor acestor aşezări la căile de comunicaţie fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum şi procesul de strămutare al localităţilor ce a dus la modificarea peisajului, a determinat şi influenţe, particularităţi de croi la unele piese de port popular, diverse elemente şi modalitaţi decorative ş.a. 
  
După cum arăta Paul Petrescu” În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări2, caracteristici pe care le găsim şi la piesele păstrate în colecţiile muzeului: gulerul încreţit, ornamentat cu o dantelă croşetată3, cămaşa cu platcă,4 cămaşa cu umeraş,5 la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,6 sub guler este brăţara- cusătură peste creţuri7. 
  
Între cămăşile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecţiile muzeului, se observă unele influenţe din zone mai îndepărtate precum Oraviţa: ornamentaţia cu ciurătură8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunza de viţă, trandafirul în diferite compoziţii. 
  
Găsim între acestea ciupage monocrome, broderie cu arnici negru, alb, cu maro, grena, policrom-grena, galben, albastru, sau albastru, galben, negru, nuanţe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui şi al frunzei viţei de vie. Toate celelealte ciupage au compoziţiile decorative pe mânecă şi stani realizate din elemente geometrice. 
  
Majoritatea acestor piese pe lângă valoarea artistică deosebită, provin din aşezări dispărute (Ogradena) sau strămutate(Dubova, Ieşelniţa, Orşova) aspect care sporeşte valoarea documentară, astfel că ele au fost propuse a face parte din categoria tezaur.** 
  
*Piesele au fost achiziţionate în perioada în care s-au efectuat cercetările de salvare a vestigiilor istorice şi de civilizaţie din aşezările afectate de lucrările prilejuite de construirea lacului de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I. 
  
**Mai pe larg despre această temă vezi: Varvara Magdalena Măneanu, Colecţia de textile- Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.II.Ciupage din Clisura Dunării, în Drobeta, Seria Etnografie, vol. XXII, Editura EUC,2012 p.165-181 
  
NOTE 
  
1. Plasa Orşova cuprindea aşerzările Băile Herculane, Bârza, Coramnic, Dubova, Eibental, Globul-Craiovei, Globurău, Iablaniţa, Ieşelniţa, Jupalnic, Lăpuşnicel, Mehadia, Ogradena Nouă, Ogradena Veche, Pârvova, Pecenişca, Petnic, Plavişeviţa, Plugova, Sumiţa, Sviniţa, Tisoviţa, Topleţ, Tufări, Valea Bolvaşniţa; Enciclopedia României, vol II, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1938, p. 401 
  
2. Arta Populară în Mehedinţi, p.18  
  
3 .”Ciupagul are gulerul încreţit, ornamentat cu o dantelă croşetată, iar mânecile sunt largi şi pornesc direct de la guler, având întreaga suprafaţă acoperită cu modele realizate în punctele de broderier: toegiu, cruciu, nisipit, ş.a. Paleta cromatică este cât se poate de sobră, predominând negru, roşu, albastru, brun ”. (Ibidem).  
  
4. ''Deşi nu se încadrează în tipologia cămăşilor originare a costumului popular, românesc cămaşa cu platcă, pătrunsă în îmbrăcămintea ţărăncii încă de la începutul secolului al XX-lea, şi purtată până astăzi( a doua jumătate a sec XX, n.a.)se impune a fi prezentată ca un produs al industriei casnice ţărăneşti.'' (Elena Secoşan, Portul popular în Arta populară în Mehedinţi, p.97) 
  
5. ''Cămaşa cu platcă se compune din platcă- un dreptunghi aşezat pe umeri răscroit rotund la gât; de acesta se prind foile din piept şi din spate încreţite. Mâneca se prinde tot de platcă, la umăr, fie încreţită, fie dreaptă, jos avînd o bantă, manşetă. Din cămaşa cu platcă s-a dezvoltat cămaşa cu umeraş, simplificată, având două dreptunghiuri-umeraşii- aşezate pe umeri, de care se prind feţele, spatele încreţite şi mîneca, la gât este decoltată în pătrat, ceea ce rezultă din structura cămăşii cu umeraşi.''( Ibidem)  
  
6. Elena Secoşan, Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984, p. 158 ;''Cămaşa, (din Câmpia Banatului) care este adeseori confecţionată din pânză învărgată cu cinari sau din sadă, pânză creaţă, este încreţită în jurul gâtului. Mânecile se termină în volan fodor.Ornamentaţia, cusută în alb, negru şi fir auriu este plasată pe guler, cusut aţiu(pe dos)totdeauna cu negru; sub guler este brăţara, cusătură peste creţuri, de asemenea în negru. Pe piept sunt două rânduri înguste de urzărele, iar pe mânecă, unde se desfăşoară decorul principal, găsim sistemul de tablă urzariu(un dreptunghi compact) sau de pene, cu motive izolate înşirate pe lungime, sau grupate într-o compoziţie.Volanul mânecii este susţinut cu brăţară, aceeaşi cusătură ca cea de peste creţurile de la gât. Motivele geometrice, specifice Banatului, sunt cusute în multiplele sisteme, între care amintim punctele de aţiu, nemţoane, tăietură şi bombiu. Când se lucrează cu fir auriu, se coase în punctul specific broderiei turceşti''. (Ibidem). 
  
7. Ibidem. 
  
8.''Cămaşa,(Oraviţa) încreţită la gât, are mânecile terminate în volan fodori. Ornamentaţia cămăşii este realizată în alb, sub formă de chee pe mânecă lucrată cu acul în sens vertical de la guler până jos, unind foile de pânză din care se compune mâneca. Pe lângă chee se întinde ciurătura, o cusătură pe fire trase în genul şabacului, de asemenea cu alb. Volanul este încreţit printr-o tehnică de încreţire, numită creţ de trei ace, în formă de spic. P e pieptul cămăşii sunt cusute de asemenea două rânduri de chei paralele. Decorul de chei şi ciurătură, alb, perforat dă o deosebită preţiozitate cămăşii.''(Ibidem, p.162) 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.Ciupagul din Clisura Dunării / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!