Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recent, la Editura „Lumina” a apărut cartea „Piruete în labirint” a poetului mehedinţean Eugen Dulbaba, cu o Prefaţă semnată de prof. dr. Florian Copcea.  
 
Din titlul cărţii, cât şi din motto-ul acesteia „Încă o dată...răstignirea” se conturează deja motivele principale în jurul cărora se structurează discursul liric: labirintul, răstignirea, repetabilitatea.  
 
Viaţa poetului se desfăşoară într-un labirint, un spaţiu închis, în care începutul este sfârşit şi sfârşitul este început, în care se repetă aceleaşi forme de existenţă: „Priveşte marginile închise”(Margini închise), „Aşteaptă vei fi iar la început” (Margini închise), „Un început aşteaptă iarăşi/Semnalul zilei ce va fi.” (Începutul pentru sfârşit), „Lumina stinsă va fi iarăşi la început” (Metisaj).  
 
E un univers arid în care „Nimic în jur nu încolţeşte” (Resemnare), materie şi spirit sunt supuse aceluiaşi proces de scufundare, prăbuşire, cădere: „Căderea îşi lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald şi lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Şi gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/Se prăbuşesc absurd/peste altare” (Rătăcire).  
 
Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârşit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârşit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitaţie), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peşteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăceşte, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt pătate, dorinţele înecate, părerile de rău chinuiesc obsedant spiritul: „Dimineaţa părerilor de rău” (Funestă). „Agonice păreri de rău”, (Dintr-un strănut).  
 
Poetul se imaginează în ipostaza unui călător rătăcitor prin labirint, aflat într-o permanentă nelinişte creatoare, dar şi a unui vânător sau soldat dornic să distrugă răul din societate şi chiar a unui înger protector, ce deschide căile cerului, ale armoniei şi nemuririi: „Poate este un înger cel ce deschide/cerul spre căile scornite pe pământ.” (Un cal)  
 
Deşi este trist şi singur în labirint, neînţeles de cei din jur, poetul nu este un învins, ci speră în salvarea lui şi a lumii în care trăieşte prin visare, idee şi creaţie: „Nu vei putea zbura decât în vers.” (Zburare). „Nemişcătoarele idei găsite/Sunt azi ferestre către ce o să fie.” (Jar), „Poate că zborul îşi face datoria/Nimicul vrea să se afirme prin idei.” (Din adormire), „Poate visarea este o ultimă redută/Păstrată pentru ziua ce încă n-a venit.”(Oferită), „O adormire ce renaşte/Dorinţa aripilor de a zbura.” (Trecere pe stradă)  
 
Scopul creaţiei sale este de a aduce purificarea, mângâierea, armonia, îmblânzirea răului, învierea atât a propriului suflet, cât şi a celor din jur: „Poate visarea salvează astăzi melodia.” (Vânător), poezia este „o speranţă/Ce umple ziua următoare cu lumină.” (Potrivire)  
 
Poetul se află în căutarea purităţii şi a vieţii, a prospeţimii „Strigăt alb de iarbă verde” (Înşiruire).  
 
Fiecare creaţie este o nouă zidire, un nou început, o nouă descătuşare de energii, dar şi o nouă răstignire a poetului care numai prin sacrificiul său se poate elibera pe sine şi îi poate elibera pe cei din jur dintr-un univers închis, decăzut şi întunecat: „O răstignire, totul este răstignire” (Crampoane)  
 
Creaţia lui se vrea un dialog între trecut, prezent şi viitor, o transmitere de experienţă de la o generaţie la alta: „Catrene triste ca să fie/ Celor rămaşi apropiaţi/Celor din gări acum plecaţi.” (Semne rămase), „Asupra tuturor se clatină puhoiul/Cel nerostit al vorbelor păstrate/Din adâncime spre aproape” (Balans refuzat)  
 
Poetul este dornic să recupereze începutul, amintirile, părerile de rău, visele pierdute „O carte udă scăldată în cuvinte /Aduce visele înapoi.” (Patimi trezite), „Tu eşti poetul zilelor pierdute/Şi al orelor ce nu se mai întorc.” (Zburare).  
 
În ciuda firii delicate, sensibile, asemenea lui Tudor Arghezi manifestă o forţă uriaşă de schimbare a lumii, de transformare a contrariilor unele în altele: „Ce te faci acum când ploaia/Nu te iartă când întorci/Gândul dulce, vorba acră/Muntele înspre câmpie.” (Înşiruire), „Atât de mult e muntele, încât se lasă prefăcut.”(Semne şterse)  
 
Creaţia se opune uitării, îşi doreşte să fie originală, să exprime ceea ce nu au reuşit să spună alţi scriitori: „E timpul ideilor uitate/ E vremea rugăciunilor nespuse.” (Zgomot); „nespuse gânduri” (Gânduri ascunse), poezia este „o simfonie/Pentru stele nenăscute” (Muşuroi).  
 
Esenţa crezului artistic al lui Eugen Dulbaba este sintetizată într-o metaforă-simbol, piramida, care sugerează deopotrivă talent, muncă, sacrificiu, sfinţenie, nemurire:„Un labirint e drumul către piramida/Ce mântuieşte suflete pierdute/Aproape totul este rugăciune.” (Crampoane)  
 
Asemenea marilor artişti poetul nu este însă mulţumit de rezultatul creaţiei, ci aspiră spre perfecţiunea versului.  
 
În ciuda tristeţii de care este cuprins şi a universului blestemat în care trăieşte, Eugen Dulbaba rămâne un spirit activ, dornic să o ia mereu de la început „Încă o încercare este gata/Drumul ascuns/Să îl bătătorească.” (Pere)  
 
Speră în multiplicarea drumurilor „Şi drumurile ajunse iarăşi/Vor fi încă o dată ramuri.” (Plutiri), în triumful creaţiei şi într-o posibilă venire a unui Iisus salvator:„Pe Dumnezeu am vrea să îl întrebăm/Când se va întoarce Cel mai Cel?” (Întrebare)  
 
Prezenţa anumitor motive în poezie conduce la nivel lexical la recurenţa unor cuvinte sugestive pentru descrierea universului prezentat şi pentru realizarea profilului spiritual al autorului: „a dori”, „dorinţă” înregistrează 27 de ocurenţe, „a cădea”, „cădere”, „căzut”, „căzător” (21), „nimic”, „nimicuri” (18), „gând” (16), „început”, „a începe” (15), „încă o dată” (14), „lumină” (14), „rătăcire”, „a rătăci” (14), „aripi” (12), „întuneric”, „a întuneca”, „întunecare” (12) „răstignit”, „răstignire”, „a răstigni” (11), „fluture” (12), „trist”, „tristeţe” (10), „zbor”, „a zbura” (9), „strivit”, „strivire”, „a strivi” (9), „păreri de rău” (9), „a încovoia”, „încovoiat” (8), „patimi” (8), „moarte”, „a muri”, „morminte” (8), , „frunză” (7), „deşert”, „deşarte”, (7), „a apăsa”, „apăsare” (6) etc.  
 
Având subtile afinităţi cu poeţi precum George Bacovia, Tudor Arghezi şi Nichita Stănescu, poetul Eugen Dulbaba rămâne o voce distinctă în literatura română prin crearea unui univers liric propriu în care formele lumii materiale se abstractizează, gândurile se condensează, profunzimea ideilor este asociată cu sensibilitatea sufletului, în care poetul comunică şi se comunică într-un stil abstract, fin şi rafinat.  
 
Cartea „Piruete în labirint” a lui Eugen Dulbaba s-a bucurat de aprecierea scriitorilor Florian Copcea şi Anna Eichert şi a fost premiată la Concursul Internaţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a XXIII-a, din 2014.  
 
Să sperăm că le va aduce cititorilor lumina mult dorită de poet.  
 
Referinţă Bibliografică:
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1151, Anul IV, 24 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!