Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Eseu despre Putere (VII)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eseu despre Putere(VII) 
  
Tot Sabine şi Neuman fac un studiu aprofundat asupra relaţiilor dintre instituţia centrală şi mai presus de orice guvernul central şi societăţile esenţialmente centrifuge şi pluralizate. Fostele state socialiste aveau trei trăsături principale în comun cu majoritatea celorlalte state: suveranitatea, reprezentativitatea formei de guvernământ şi partidelepolitice. Conceptul de suveranitate internă ne poartă în sfera problemelor guvernării centrale, controlului, autorităţiii şi constrângerii. 
  
Cât priveşte reprezentativitatea guvernării, la fel ca majoritatea statelor nesocialiste moderne, fostele state socialiste îşi întemeiau legitimitatea pe reprezentativitatea instituţiilor lor. Principiul politic al suveranităţii lor era acela că ea reprezinta „voinţă poporului” sau a „oamenilor muncii”. Dar viciul de fond ca şi de formă era acela (în acest caz) că pretinsele instituţii reprezentative (primării locale, judeţene, comitete şi consilii naţionale, adunările legislative erau(sunt) în esenţă nereprezentative, dat fiind că ele nu sunt emanaţia unor alegeri libere, cu cerinţele lor sine qua non: sufragiu liber, multiplicitatea candidaţilor, sistem judiciar independent, libertate de organizare pentru partidele politicfe aflate în întrecerea pentru putere etc. 
  
Deşi funcţionează în condiţii total diferite de cele din statele nesocialiste, instituţia partidului politic era deosebit de puternică în fostele state socialiste, unde controlul şi contraponderile constituţionale acordate altor instituţii sunt reduse la minimum. Sistemele politice comuniste sunt definite drept monolitice, monopartite sau unipartite, necompetitive, dictatoriale, represive şi nu în ultimul rând totalitare iar cele necomuniste drept pluraliste, multipartite, vompetitive electoral, cu alternare la putere, expresive sau democratice. 
  
Într-un alt cadru, majoritatea statelor socialiste are abolit orice fel de proprietate privată a mijloacelor de producţie (cu mici excepţii în fosta Iugoslavie, Polonia şi chiar China). Egalitarismul astfel obţinut prin expropriere la nivel economic nu a produs însă efectele social-politice instantanee pe care se miza. În statele dictatoriale puterea executivă nu este răspunzătoare în faţa puterii legislative şi nici nu poate fi criticată de puterea judiciară. Sunt însă statedictatoriale ce pot fi descrise ca bazate pe aparat, înţelegând prin aceasta unul din aparatele sau una din ramurile puterii executive: partid, forţe armate sau poliţie politică. Ideologia pe care o profesează şi o pune în aplicare oricare din acestea înainte şi după venirea la putere le justifică rolul conducător. 
  
O trăsătură comună fostelor state socialiste o constituie absenţa aproape totală a instituţiei opoziţiei politice, spre deosebie de statele democratice în al căror sistem constituţional opoziţia politică este instituţionalizată şi garantată. Este de fapt adoptată regula interzicerii prezentării în alegeri a candidaţilor din afara partidului sau oricărei alte organizaţii din stat, să intre în competiţie pentru putere cu partidul comunist (al muncitorilor), partid unic sau hegemonic.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Eseu despre Putere (VII) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 228, Anul I, 16 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!