Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Eseu despre Putere (V)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Aristotel fixează trăsăturile caracteristice ale legii fundamentale a statului, Constituţia. După el, Constituţiile sunt de două feluri: 1) bune - acelea care sânt întocmite în aşa fel încât să aibă în vedere binele cârmuitor şi 2) rele, care urmăresc scopuri particulare, iar guvernămintele se împart în: 1) forme pure - monarhie, aristocraţie, republică, după cum puterea e în mâna unuia, a mai mulţi sau a tuturora şi 2) forme degenerative, enumerând aici tirania, oligarhia şi demagogia (căreia Aristotel îi zice democraţie).  
  
Tot lui Aristotel îi revine meritul aparteneţei concepţiei celor trei puteri în stat: legislativă, executivă şi judecătorească,arătând că statul nu poate fi bine condus decât când aceste trei puteri sânt separate, nefiind niciodată întrunite în aceeaşi mână, aceasta caracterizând tocmai guvernămintele tiranice. Întregul drept instituţional modern se bazează pe această aserţiune aristotelică cu deosebire că, atunci când este vorba de puterea legislativă, Stagiritul ca şi toată antichitatea nu cunoaşte sistemul reprezentativ.  
  
În lucrarea Politica a filozofului grec, partea cea mai ingenioasă a acestei opere monumentale o constituie teoria revoluţiilor. Aristotel porneşte de la principiul că cel ce cunoaşte cauzele cărora se datorează căderea unui guvernământ cunoaşte ipso facto şi mijloacele prin care poate conserva acest guvernământ: cauzele reale ale revoluţiilor sântîntotdeauna foarte grave, deşi prilejul care la va da naştere poate fi foarte neînsemnat. După filozoful grec, un izvor foarte des de revoluţii e lipsa unei clase de mijloc (pe care Stagiritul o consideră indispensabilă pentru a asigura armonia şi trăinicia statului). 
  
În democraţie, zice el, cauza cea mai frecventă a revoluţiilor e turbulenţa demagogilor, uneori revoluţiile pot avea cauze exterioare, când de pildă, un guvernământ are ca vecin un stat constituit pe un principiu opus lui. 
  
Iată, în sfârşit, câteva principii de căpetenie pe care autorul „Politicii” le recomandă oamenilor de stat şi guvernanţilor dintotdeauna şi de peste tot:  
  
1. În toate statele bine constituite, prima grijă a Puterii trebuie să fie să nu se abată de la lege cât de cât şi să se ferească a-i aduce cea mai mică ştirbire (pentru că ilegaşitatea sapă încetul cu încetul statul, precum micile cheltuieli, des repetate, ruinează cele mai mari averi. 
  
2. Sinceritatea guvernanţilor ca şi sinceritatea faţă de ei şi reunţarea la manoperele şi sofismele politicii (care nu pot avea decât urmări rele). 
  
3. Legislaţia sau orice alt mijloc la îndemână să împiedice pe funcţionarii publici de a se procopsi de pe urma slujbelor pe care le ocupă. 
  
(recomandare întărită astfel: masa cetăţenilor nu se întărâtă atât de mult că e exclusă de la slujbe, excludere care poate fi la ei compensată prin folosul pe care îl au văzându-şi de propriile lor vtreburi, cât se indignează la gândul că dregătorii fură banii obşteşti, căci atunci cetăţenii au două motive să se plângă: pentru că sunt îndepărtaţi de la putere şi apoi lipsişţi de profitul pe care aceasta poate să-l procure. 
  
4. Regula cea mai importantă însă e de a face partea cetăţenilor care vor menţinerea Constituţiei, mai tare decât acelor care îi doresc căderea.  
  
Părăsind acest teren sistemic-conceptual al anticilor şi modernilor, real sau ipotetic, perisabil şi perfectibil, care a prefigurat în mare instrumentele Puterii actuale în multiplele sale „deghizări”, lăsând la o parte ce va să fie Puterea în relevarea ei evidentă ca ax de polarizare şi echilibrare a antinomiilor sociale, ca o acoladă peste timp să abordăm problematici ce ţin de natura Puterii contemporane, de modul de cuprindere a spaţiului naţional şi extranaţional al supuşilor şi presupuşilor ei supuşi (jocul de cuvinte nu e decât întâmplător prilejuit de încercarea de închegare a unor structuri mimat-statale (cazul aşa zisei Republici Transnistrene şi Găgăuze, a Republicii Turce a Ciprului de Nord etc).  
  
O certitudine există pentru toţi. Nu trăim astăzi într-o lume uniformă ci diversă. Nu mai trăim nici într-una bipolară (cel puţin din 1989 încoace) ci într-un univers economic, tehnologic, social, ideologic, cultural, etnic etc. extrem de felurit. Asistăm la o dezvoltare a alternativelor de dezvoltare dar şi de guvernare şi organizare statală. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Eseu despre Putere (V) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 224, Anul I, 12 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!