Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Eseu despre Putere (IV)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
În paginile anterioare sunt conţinute cronologic evoluţia formelor de guvernământ, dela primele înjghebări prepolitice (democraţia militară) la cadrul instituţional complex al statului naţional (unitar sau federativ), republican sau monarhic de astăzi: din lumea antichităţii orientale şi greco-romane până la cea europeană şi americană de mai târziu, la esenţa regimurilor politice, la natura forţelor ce se confruntă şi utmăresc ajungerea la vărf. Concluzia în acest context nu poate fi decât univocă: orice demers politic urmăreşte obţinerea unui fel sau altul de putere.  
  
Aparent abstractă şi „tradiţională”, puterea politică, acceptată ca un fel de necesitate organizatorică, poartă în sine - indiferent de coloratură - germenii capacităţii de influenţare (cel puţin) a tuturor segmentelor unei societăţi. Cei care deţin Puterea politică au deci posibilitatea nemijlocită de a hotărâ destinele a milioane de oameni, de a modela pe termen scurt sau lung soarta unei ţări, a unei regiuni geopolitice mai intense (aşa cum a fost cazul imperiului sovietic asupra Europei de est). 
  
Puterea, mai ales cea politică, îl acaparează şi îl transformă enorm pe cel care o deţine, aruncându-l în „beţia” senzaţiilor de stăpân absolut, uneori. Sentimentul acesta este în mare măsură copleşitor şi iluzoriu. Pe un teren mai slab, în cadrul unui mecanism democratic fragil poate conduce la un totalitarism sau la dirijism marcat. Cine şi ce se află în spatele puterii politice, prin ce mijloace forţa din umbră menţine sau înlătură de la vârf exponenţii oficiali şi, poate în primul rând, cu ce scop? 
  
Ce se află în spatele fidelităţii faţă de titularul Puterii, cine şi cu ce scop îi oferă alonja prerogativelor ei, cât de făţarnice şi cât de dăruite sunt forţele pe care se sprijină, magnetismul puterii atrage doar pe cei bolnavi, nu sunt lucizi şi responsabili pentru ei, cu toate că de regulă, se invocă principiul legitimităţii publice? Există şi se poate măsura (şi mai ales de către cine!?) sinceritatea ca valoare morală, în lupta pentru putere? De oricând şi de oriunde? 
  
Există o condiţie preeliminară acceptată, în ce priveşte existenţa organismului statal şi al puterii sale ca instituţie şi anume sentimentul social comun că statul trebuie să se întemeieze pe dreptate nu pe forţă, acel minunat postulat etic pe care Platon îl va dezvolta mai târziu în Republica sa. 
  
Desigur, Republica visată de Platon n-avea să strălucească prin farmecul nespus al liniei, al formei, era însă mai iluminată de principiile binelui şi al sincerităţii, atât de absente în cetăţile antice. 
  
Între estetic şi etic, ca tipare în care poate fi turnată forma unei societăţi se crede în general, că lumea în majoritatea ei ar adopta tiparul cel mai prozaic, pe cel etic. El a preconizat statul totalitar, pentru că accentuiază că o comunitate nu poate subzista, nu poate fi trainică decât dacă e e omogenă şi e călăuzită de un singur crez, de o singură dogmă. Statul lui Platon e un stat de asceţi. Individul se sufocă în ea, n-are libertate şi nici iniţiativă. Obiecţia e justă: Platon a prevăzut-o şi a răspuns că fericirea întregului e alcătuită din suma sacrificiilor şi a renunţărilor indivizilor componenţi. Desigur, statul lui Platon îşi proiectează idealul în viitor. Iarăşi, utopiile anticilor au şi coerenţă în logica umană, mai ales în cea a minţilor de elită: „Care e forma cea mai bună de guverământ? Care sistem de legi poate asigura viaţa cea mai fericită? Pe ce temelii trebuie să fie clădit statul spre a corespunde cel mai bine menirii sale şi spre a trăi cât mai îndelung?  
  
Statul, deopotrivă cu Puterea, sunt o asociaţie care are drept scop realizarea unui bine de ordin moral, a celui mai mare bine: fericirea omenească. Teoria modernă despre rostul statului rezidă în concepţia că este garant al drepturilor fiecăruia din membrii componenţi, el este menit a ne feri de neajunsurile care izvorăsc din izolarea fiecăruia şi de a aduce supremul bine pentru toţi laolaltă şi asta cu atât mai bine, cu cât binele suprem al statului se confundă cu binele suprem al individului. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Eseu despre Putere (IV) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 222, Anul I, 10 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!