Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Eseu despre Putere (III)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Putere - Supuşi; Stat-Cetăţeni 
  
Câtă vreme supuşii nu sunt supuşi decât unor convenţii ca acestea, ei nu se supun nimănui, ci se supun numai voinţei lor proprii, încât a întreba până unde se întind drepturile lor respective ale suveranului şi ale cetăţenilor, înseamnă a întreba în ce limite pot acestea să se angajeze faţă de ei înşişi, fiecare faţ de toţi şi toţi faţă de fiecare din ei.  
  
De aici se vede că puterea suverană, oricât de absolută, de sacră şi inviolabilă ar fi, nu treceşi nici nu poate trece peste limitele convenţiilor generale şi că fiecare om poate dispune din plin din ceea ce i s-a lăsat din bunurile şi libertatea sa prin aceste convenţii. Deci, în acest cadru, suveranul nu are dreptul să pună pe un supus o sarcină mai mare decât altul, pentru că atunci afacerea, devenind particulară, puterea sa nu mai e competentă, anulează delegarea stipulată prin convenţii. 
  
După iluministul francez, legea ca operă a voinţei şi interesului comun are ca obiect întotdeauna generalul, are în vedere pe membri în mod colectiv fără a avea vreodată în vedere un om ca individ sau vreo acţiune particulară. Astfel, deşi legea poate stabili privilegii, ea nu le poate da cuiva anume, ea poate crea mai multe categorii de cetăţeni, pretinzând chiar calităţile care vor da dreptul la aceste categorii, dar nu poate spune că şi cutare şi cutare pot fi admişi; legea poate stabili un guvernământ şi o succesiune dar nu poate alege conducătorul. 
  
Într-un cuvânt, orice act care se referă la un obiect individual este în afara competenţei puterii legislative. Scopul oricărui sistem legislativ se reduce la două obiective principale: libertatea şi egalitatea. Libertatea, fiindcă orice dependenţă particulară înseamnă o forţă răpită statului; egalitatea, fiindcă libertatea nu se poate menţine fără ea. Prin libertate nu trebuie să se înţeleagă că gradul de putere şi de bogăţie să fie absolut acelaşi, ci puterea să fie lipsită de orice violenţă şi să nu se exercite decât în virtutea rangului şi a legilor, iar în privinţa bogăţiei, nici un cetăţean să nu fie atât de bogat încât să-l poată cumpăra pe altul şi nici unul să nu fie atât de sărac ca să fie constrâns să se vândă. 
  
Prin urmare, după Rousseau, dacă vrem ca statul să fie viguros şi formele sale ca şi funcţiile sale cumpănitoare şi echilibrate iar forţele ce-l animă echidistante faţă de axul Puterii, trebuie să apropiem cât mai mult cu putinţă extremele şi să nu admitem să fie îmbuibaţi şi nici calici. Aceste două stări, care în chip natural sunt nedespărţite, sunt tot atât de funeste binelui comun. Din unii provin uneltitorii tiraniei, iar din ceilalţi tiranii: totdeauna, traficul libertăţii politice, publice se face între ei; unii o cumpără şi ceilalţi o vând. Dar dacă abuzul este inevitabil, se mai întreabă filozoful?  
  
Urmează oare că nutrebuie să i se pună capăt? Şi răspunde: „Tocmai fiindcă forţa lucrurilor tinde totdeauna să distrugă egalitatea, trebuie ca forţa legislaţie să tindă mereu să o menţină. Puterea legislativîă aparţine poporului iar forţa publică are nevoie de un agent propriu care să pună în acţiune voinţa generală, care să facă legătura între stat şi suveran. Iată care este, în stat, sensul guvernării, confundată greşit cu suveranul, faţă de care estedoar servitor. Ce este aşadar, se mai întreabă iluministul francez - pentru a încheia, o guvernare ? 
  
Citez: „Un corp intermediar aşezat între supuşi şi suveran, pentru a face legătura dintre ei, însărcinat cu executarea legilor şi menţinerealibertăţii, atât cetăţeneşti cât şi politice. Numesc deci guvernământ sau administraţie supremă, exerciţiul legitim al puterii executive iar conducător, putere, suveran, omul sau corpul însărcinat cu această administraţie. Dacă suveranul vrea să guverneze sau legislativul să facă legi iar supuşii refuză să se supună, dezordinea ia locul regulei, forţaşi voinţa nu mai lucrează în armonie, iar statul descompus cade astfel în despotism sau anarhie. După cum nu există decât o singură medie proporţională în fiecare raport, tot aşa într-un stat nu poate exista decât un singur fel de guvernare bună. Cum însă nenumărate evenimente pot să schimbe raporturile unui popor, nu numai că pot fi bune mai multe guvernăminte pentru popoare deosebite, dar şi pentru acelaşi popor în timpuri deosebite”. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Eseu despre Putere (III) / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 220, Anul I, 08 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!