Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

normal că există oameni normali
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Trebuie să fiu corect şi să recunosc că ăn precedente articole publicate m-am pripit cu criticarea omului civilizat. M-am comportat tocmai precum am caricaturizat OMUL în general. Cer scuze, dar asta nu-mi clinteşte convingerea că omul a pierdut enorm din calităţile pe care toate vieţuitoarele le-au căpătat de la Dumnezeire, cauza fiind însăşi civilizarea.

Majoritatea omenirii ar trebui să fie indivizii gânditori cu putere de judecată şi liberul arbitru. Liberul arbitru, adică dreptul firesc de a face ceea ce găsesc ei de cuviinţă, a fost dat de Dumnezeire lui Adam la crearea sa şi se extinde şi asupra Evei. Educaţia celor 7 ani de acasă, indiferent cât măsoară aceştia în timp „actual”, determină liberul arbitru numit uneori etică care, apoi, poate fi influenţat numai în mai mică măsură de învăţământ şi instruire.  

Omul, mă refer la actualul om al banului nu a fost întotdeauna doar un animal mai evoluat dar feroce cum se prezintă în marea majoritate astăzi.  

Eu însumi am fost contemporan cu oameni care merită calitatea de OM scris cu majuscule. Amintesc doar de Titulescu[1], Racoviţă[2], Enescu[3], Cioran[4]. Toţi au murit după naşterea mea, dar nu mă pot număra printre ei doar pentru că un scurt timp am respirat acelaşi aer. Poate că şi astăzi mai răsar vârfuri ca cele amintite dar este foarte greu să se afirme între marile averi care determină elita societăţii actuale. Din totdeauna românii au fost defavorizaţi deoarece poporul românesc nu-si poate aprecia geniile. Este o deformare care a fost este şi va fi cât timp există „capra vecinului” Aprecierea este recunoscută NUMAI după ce un venetic, în ţara sa, aminteşte de valorosul român. Ceva similar este în America unde nu poţi obţine o carte de credit (citeşte cont bancar) dacă nu ai datorii. Banca justifică acest deziderat prin:”Doar noi fi primul prost care-i acordă încrederea.”. Românul nu-şi justifică propria părere că el ar fi buricul pământului, că ştie tot ce se poate ştii despre orice că soluţia dată de el este unică şi incontestabilă. Probabil Gauss[5] a fost român deoarece nu şi-a ajutat niciodată colegii de breaslă afirmând că „ar fi studiat de mult aceea problemă şi nu ar fi nimic remarcabil”. Acesta a fost răspunsul dat de el descoperitorului geometriei neeuclidiene Janos Bolyai[6] când, respectuos, i-a cerut părerea asupra calculelor făcute.  

Puterea de gândire nu are margini. Începând cu filosofia lui Kant[7] şi predecesorii, adică încercarea de a afla secretele care ne înconjoară doar cu puterea minţii până la dialectica lui Hegel[8] adică concluzionarea pe baza experimentării pragmatice, omul a inventat, uneori sugerat de natură, o întreagă suită de entităţi care, cică, îi uşurează viaţa de toate zilele. Din păcate nu chiar toate realizările umane sunt în folosul umanităţii. Pot chiar veni împotriva Dumnezeirii însăşi.  

Să privim însă partea plină a paharului.  

Omul a fost obligat să se ajute singur. Unele Biserici au chiar o zicală care s-a dovedit adevărată şi eficientă. „Ajută-te singur ca să te ajute şi Dumnezeu”. Având numai 2 picioare omul a trebuit să se ajute cu un al treilea, un baston, la bătrâneţe sau după un accident. Dat fiind că mitologia pune în gura Sfinxului ghicitoarea „care dintre animale umblă în 4 picioare, apoi în 2 şi în final cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care si-a ucis tatăl şi s-a căsătorit cu propria mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuţii.  

După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc şi săgeţi, apoi suliţă spre a vâna iar mi târziu a folosit o rădăcină adecuată drept plug şi a început să prelucreze piatra din care a făcut cuţite şi topoare. Pădurea a fost învinsă de om prin „coada de topor”. Puteţi să o luaţi la propriu sau la figurat.  

Militarismul cu etica şi onoarea sa este atestat tot din perioade mitice în care a luat forme aproape ca cele actuale. Meseriile apărute treptat necesitau o instruire de forma uceniciei care, cu timpul şi ajutorul Bisericii, a devenit şcoală. Astăzi tehnica şi ştiinţele au depăşit orice închipuire.  

Totul până la ban! Odată cu apariţia banului, iniţial mijlocitor al schimbului de produse între oameni, jucăria OM a început să dea rateuri. Omul a strâns banii economisiţi deoarece aceştia nu se stricau prin acumulare ca cireşele de pildă. Simpla economisire a degenerat în obţinerea banului fără scrupule iar banul a devenit treptat mijloc de producţie, o unealtă ca să mă fac înţeles.  

Banul, ca mijloc de schimb, dar şi de îmbogăţire, a apărut din cele mai vechi timpuri. Deşi nu avem certitudinea unui înscris dar piramidele nu puteau fi construite fără bani. Biblia atestă banii în forma cea mai agravantă pentru calitatea omului care îi deţinea, după fuga „poporului ales” din Egipt, tocmai când conducătorul acestui popor, Moise, sa întors de pe muntele Sinai unde a cioplit în piatră cele 10 porunci dictate de însuşi Dumnezeu.  

Din cele 6 miliarde de oameni care se află astăzi pe planetă cca. 40% adică peste 2 miliarde îşi asigură hrana prin aşa numita economie de subzistenţă. Cultivarea pământului şi vânătoarea asigură păpica iar iscusinţa femeilor transformă blana animalelor vânate şi unele deşeuri cerealiere în îmbrăcăminte inclusiv încălţăminte. Asta în mijlocul bum-ului de bunuri de consum puse la dispoziţie de actualele îndeletniciri ale civilizaţiei. Aceşti oameni, în general cu frică de Dumnezeu cum, incorect, precizează Biserica, mai des neşcolarizaţi, au o inteligenţă nativă ridicată şi duc o viaţă care ar trebui să fie fericită. Ca şi triburile „sălbatece” care din când în când mai apar sub nasul unui reporter mai mult din auzite, şi omenirea care se mai învredniceşte cu economia de subzistenţă sunt, în concepţia mea, cei mai apropiaţi de Adam şi Eva. Putem să le scriem cu majuscule calitatea de OM.  

In revers apare pe planetă omul banului, adică neomul. Biserica l-ar numi Necuratul dacă nu ar fi şi ea amestecată până peste urechi în manipularea banului. Astfel omul banului este sfinţit dacă strânge averi suficiente.  

Economia „de piaţă” adică totalitatea oamenilor evoluaţi, civilizaţi, culturalizaţi care „cumpără” tot ce le necesită viaţa adică hrană fizică, mondenă şi psihică au fost infestaţi de bani şi suferă cronic de avuţie. Nu mai au Dumnezeu la propriu şi la figurat chiar dacă se închină demonstrativ si-si fac prezenţa cu surle şi trâmbiţe în biserică.  

Între aceştia o parte mai beneficiază de o etică suptă odată cu laptele matern şi luptă cu marele idol „viţelul de aur” încrezători în Dumnezeu pe care-L respectă.  

Exceptând hrana spirituală care include cultivarea frumosului şi al artelor a apărut în societate civilizată un nou tip de hrănire. Aceea mondenă. Omul civilizat nu se înveşmântează în „ţoale”. O togă de mătase, o mantie de purpură sau echivalentele lor de astăzi un costum Armani, o poşetă Guci sunt obligatorii pentru ţinuta omului civilizat chiar dacă morala găunoasă acceptă şi practică minciuna furtul şi înşelătoria.  

Vai de sărmanii (mizerabilii) care nu cumpără un iaht, un bolid „Bentlei” sau o bijuterie. Ei sunt de vină că economia nu prosperă, că şomajul este în floare, că produsele alimentare de strictă necesitate apar gata împuţite în magazine.  

Magazinele sunt astăzi necesare. În aglomerarea urbană nu poţi creşte un porc, o găină sau cultiva castraveţi. Laptele nu mai vine de la vacă ci „din frigider”. Vaca îl fabrică din fân, frigiderul din bani.  

În natură totul este legat prin lanţul trofic, natalitatea este strict controlată spre asigurarea hranei speciilor următoare. O lege imuabilă. Numai omul, nemâncat de nimeni, nu se supune acestei legi şi astfel se înmulţeşte peste poate. Şi antichitate avea oraşe mari, de milioane de locuitori, dar puţine. Astăzi oraşele mari abundă. S-au înmulţit peste poate şi muritorii de foame deşi cornul abundenţei se revarsă cu dărnicie peste tot şi toate.  

Cu toate acestea totul sa inversat. Şi în România, cea mai bogată ţară. Cu munţi semeţi înveşmântaţi de păduri aproape virgine dar transformate majoritatea în bani de au rămas munţii în pielea goală, cu holde îmbelşugate fărâmiţate în mii de mici proprietăţi strămoşeşti, cu ape navigabile şi surse energetice, cu imense bogăţii minerale în subsol a ajuns să cerşească, mai ieri la Marea Poartă astăzi la porţile Europei. Românul este muncitor în sinea sa dar sensibil. Temător nevoie mare nu acordă nimănui încredere tocmai deoarece nu se străduieşte să obţină încrederea celor din jur. Şi astfel depinde de alţii. Chiar şi de natură care nu dă nimic de pomană. „Capra vecinului să moară” este secretul lui Polichinel, cunoscut de toţi în afară de el.  

Omul crede că nu depinde de natură. Îşi produce singur tot ce are nevoie. O fi adevărat?  



[1]Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882 , Craiova – d. 17 martie 1941 , Cannes ) a fost un diplomat , jurist, profesor şi om politic român  

 

[2]Emil Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868 , Iaşi – d. 17 noiembrie 1947 , Cluj ) a fost un savant , explorator , speolog şi biolog român  

 

[3]George Enescu (n. 19 august 1881 , Liveni-Vârnav , judeţul Botoşani , România - d. 4 mai 1955 , Paris , Franţa ) a fost un compozitor  

 

[4]Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911 , Răşinari ; d. 20 iunie 1995 , Paris ) a fost un filozof şi scriitor român stabilit în Franţa  

 

[5]Carl Friedrich Gauß, latinizat Carolo Friderico Gauss, (n. 30 aprilie 1777, Braunschweig - d. 23 februarie 1855, Göttingen) a fost un matematician, fizician şi astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism şi sistemul de unităţi care-i poartă numele.  

 

[6]János Bolyai (n. 15 decembrie 1802, Cluj - d. 27 ianuarie 1860, Târgu Mureş) a fost un matematician maghiar din Transilvania, născut la Cluj-Napoca, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrări fundamentale îngeometria neeuclidiană.  

 

[7]Immanuel Kant (n. 22 aprilie 1724 , Königsberg /Prusia Orientală - d. 12 februarie 1804 , Königsberg ), a fost un filozof german  

 

[8]Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n. 27 august 1770 , Stuttgart - d. 14 noiembrie 1831 , Berlin ) a fost un filozof german  

 
 
Referinţă Bibliografică:
normal că există oameni normali / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!