Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

Raiul, iadul şi banul
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

O asociaţie dea dreptul idioată. Cum poţi asocia „ochiul dracului” cum a fost definit banul de însuşi patriarhul Moise cu raiul? Poate locul mai potrivit ar fi iadul. Poate!  

 

Un om avut se crede în rai. Are de toate numai întinzând mâna. Dacă o face deoarece, de regulă, spune doar şi dorinţa i-a fost îndeplinită. Aşa o fi în rai?  

Un om sărac, muncind din greu spre a-şi hrănii familia se crede în iad. Doar că în iad nu se munceşte. Eşti muncit de focuri şi smoală topită, nu munceşti tu.  

Ambii greşesc fundamental. De fapt săracul plasează bogatul în rai. Bogatul nici măcar nu gândeşte despre sărac. Noţiunea de iad îi este străină deşi prin comportarea sa între oameni de bine, iadul îl aşteaptă, chiar popă de-ar fi.  

Vrând, nevrând există o asociere între rai, iad şi ban.  

Simplu aş prezenta-o aşa. Banul la ban trage. Similar săracul devine din ce în ce mai sărac, iar bogatul din ce în ce mai bogat.  

Aşa este! Dar oare aceasta este dorinţa lui Dumnezeu?  

Potrivit popilor DA! Dumnezeu pune la grele încercări săracul spre a-i arăta calea smereniei, poteca plină de primejdii care duce spre rai. Totodată oferă desfătări bogatului spre a-i arăta calea nedemnă pe care a lut-o, care nu poate duce decât în iad. O interpretare „politică sau politicoasă”.  

În realitate Dumnezeu ajută pe toţi care se ajută singuri. Dacă pui umărul la treabă vei avea coaja de pâine care astâmpără foamea pliscurilor deschise. Este o lege a firii.  

Nici bogatul şi cu atât mai mult săracul nu se ajută singuri. Bogatul huzureşte pe marginea averii încropite de familia sa pe care o cheltuieşte pe toane. Săracul nu a moştenit decât munca, munca grea care-i seacă puterile şi nu mai are sufletul să mulţumească pentru zilnica coajă de pâine dobândită. Nici nu are măcar noţiunea de ajutor, măcar propriul ajutor dat lui însuşi. Munca de sclav este, după el, preţul pâinii dusă la gură şi este obligat să o facă.  

La răsărit de Carpaţi, lumea Ortodoxă este condusă de principiul decretat de popi „Merge şi aşa” Creştinul are 200 sărbători pe an în care, cică, se usucă mâna dacă o pui pe mătură sau lopată. Sărăcia este lucie atât în sate cât si-n oraşe. În plus Dumnezeu îi pune pe bieţii oameni la fel de fel de încercări, care mai de care. Potopuri, cutremure, inundaţii, incendii. Omul nu are nici o vină. În loc să repare ce s-a stricat datorită vitregiilor vremii, studiază capra vecinului prin ferestrele cârciumii rugându-se Domnului să moară şi ea.  

La apus de linia Carpatică, aşa curbă cum este ea, creştinul are un alt punct de vedere prilejuit în special de îndemnul preoţilor. Munca este la ea acasă chiar şi-n sfintele Paşti. Omul trebuie să se hrănească şi la comemorarea naşterii Domnului Nostru Isus Cristos. Este adevărat că lingura nu este nici mătură şi nici lopată.  

Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este şi el creştin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-şi pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerşeşte votul „credincioşilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata în mână.  

De ce nu sunt inundaţii la apus de Carpaţi? Sau poate se tem reporterii că, până ajung la locul catastrofalei inundaţii de pe acolo, întregul sat, umăr la umăr, a prididit să se ajute singuri având şi ajutorul lui Dumnezeu, nu al PARTIDULUI.  

Banul iese din ecuaţie. Dar intervine în loc PARTIDUL care nu are niciodată bani. O fi chiar sărac? Nu prea se vede la cei care-l conduc. Dar politrucii nu au crezut nicicând în Dumnezeu. Nu sa schimbat nimic prin împuşcarea împuşcatului.  

Dă-ne Doamne bani şi să moara caprele celor de la apus de Carpaţi că nu merită să pască iarba ROMÂNEASCĂ. Noi „întindem mâna”! Cineva ne va milui ca să putem sărbători fără ac sau lopată toate sărbătorile din calendar. Doar aşa vom intra în raiul mult visat.  

Referinţă Bibliografică:
Raiul, iadul şi banul / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1255, Anul IV, 08 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!