Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014        Toate Articolele Autorului

Din lac în puţ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Paula şi Ovi ne-au reprezentat guvernul ţării în Eurovizioan. O reuşită „splendidă”, antepenultimul loc median! Calităţi lor personale bine conturate ne-au ferit de a doua jumătate a clasamentului. Totuşi au retrogradat. Din locul 3 acum câţiva ani pe locul 15.  

Încă de la plecarea cuplului de cântăreţi bănuiam „reuşita lor splendidă” Trăim în epoca manelelor, zbierăte prin „înghiţirea microfonului” şi însoţite de un zgomot infernal de parcă toate fanfarele lumii se străduiesc să acopere efortul disperat al bietului artist de a se face auzit. Este un specific „tineresc” aşa cum politica statală îl impregnă. Parcă toate cântările României actuale exprimă ura şi gâlceava semănată din belşug între semenii noştri. Acompaniamentul muzical zgomotos fără poc de armonie ilustrează tancuri, mitraliere şi bâte. DA! Bâtele naţionale specifice epocilor electorale.  

Prin Ovi şi Paula, regia prost inspirată, a făcut publică mentalitatea Românească. Primul ministru însuşi, considerându-se reprezentat personal, a ţinut să se alăture primul „reuşitei” din tribuna de onoare. Nu-l ştiam meloman. A avut însă ocazia de a putea asculta şi băga la cap, dacă l-a avut întâmplător la el, o muzică de foarte înaltă calitate.  

Muzica este principala latură culturală care poate reprezenta un popor, o aspiraţie comună spre mai bine, mai frumos, exprimară într-un mediu activ cu peisaje şi turme de mioriţe. Ţara noastră deţine din belşug entităţile care o fac bogată şi frumoasă. Nu sunt de acord că ţara ar fi „mândră” şi noi am avea „mândria de a fi români” Oricum această „mândrie este exprimată şi cultivată numai la răsărit de Carpaţi. Populaţia din Valahia şi Moldova feudală au trăit prea mult sub „suzeranitatea” orientală şi s-a format ca atare. Doar grecii şi poate italienii pot fi vonsideraţi mai comozi ca noi. Sudul ţării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se poate uşor renunţa. Doinele de dor, chiar vestita Mioriţă subcarpatică şi baladele haiduceşti au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul şi melancolia.  

Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraş Dinicu, baladele şi cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu ştiţi că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepţional orchestrată dar şi cunoscute cântece de pahar precum „fusul ici / fusul colea / fusu-n poală la lela /”. Ar pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este Dumnezeiască.  

Chiar nu mai are România cântări specifice care să descrie minunatele peisaje cu dinamismul cărărilor de munte armonizate de ciripitul păsărelelor, sau melancolia unui apus de soare ce mărgineşte bogate holde sau… Cultura populară a imortalizat în zeci de cântări şi jocuri care ne repezită atât natura cât şi sensibilitatea umană. Nu trebuie căutat mult. Un dram de voinţă ar fi suficient. Am avut şi mai avem naişti de frunte. Cred că un nai ar fi mărit şansele spre un loc mai bun mult mai bine decât „orga” nefolosită.  

Tineretul local, sufocat de reclamele şi prostul gust al multor emisiuni „şi-a schimbat preferinţele”. Est adevărat! Cu cât emisiunea este de mai prost gust ea are o audienţă mai mare.  

Ori televiziunea caută audienţa spre a putea vinde mai scump minutul de reclamă. Aţi observat că fix 1/4 din tot timpul de emisiune este acoperit de reclame? La fiecare 20 minute o „scurtă” reclamă de „numai” cinci minut. Plus cele 10-15 minute de reclamă la oră întreagă.  

Comercială – comercial. Trăim într-o idioată perioadă a capitalismului agresiv în care nu mai poţi pretinde ce ţi-ar face plăcere ci trebuie să accepţi ce ţi se oferă.  

Eu doresc să ascult o doină sau o baladă. Vă rog să mă informaţi care din cele cca. 100 posturi de televiziune comercială ROMÂNEŞTI livrează o astfel de marfă. Deocamdată le ascult pe posturile Maghiare, cele care, cică, vor Transilvania şi se amestecă în „autonomia locală” a scumpelor JUDEŢE ale ţării. Nu am observat. În schimb mă revoltă Republicile Autonome Baronale Mehedinţi, Constanţa, Vrancea şi multe altele.  

Datorită acestei culturi orientată politic şi, bineînţeles, a reclamelor, nu mai rămâne timp disponibil pentru adevărata sarcină a posturilor de televiziune. Aceea de a FORMA o cultură cu specific local, descriind munca, cinstea şi corectitudinea puţinelor exemple care ar mai putea fi colectate.  

Tineretul nu mai are ţel în viaţă. Nu mai are patrie care merită a fi apărată. Este împins cu forţa în „cultura politică” adică spre incultură. Şi asta şi cu ajutorul „educaţiei” adică a învăţământului politizat.  

Păcat de Paula şi Ovi. Au muncit serios să transpună scenic în cele mai bune condiţii tehnice, o piesă muzicală extrem de populară în ţară, dar complet lipsită de interes pentru Europa. Europa muzical caută astăzi, ca şi întotdeauna, descrierea frumoaselor ţinuturi locuite, a obiceiurilor şi cutumelor popoarelor componente, a aspiraţiilor lor. Dovada este că primul loc a fost luat de cel mai improbabil candidat. O fată, travestită în haiduc spre a demonstra mai elocvent tema locală pe care a cântat-o.  

Oare primul nostru ministru, prezent la spectacol a tras vre-un învăţământ din el?  

Cred că nu, deoarece nu este în favoarea Federaţiei Republicilor Autonome Baronale pe care o conduce. Nu ţara i-a dat mandatul!  

Cândva, în negura veacului abia trecut, operele literare, cu tendinţă potrivit dorinţei conducătorilor, se instituia într-o „rezistenţă prin cultură”  

Si astăzi cultura este oaia neagră a politicienilor. A recunoscut-o public chiar primul ministru şi chiar preşedintele ţării. Nu este oare cazul ca oamenii de cultură să facă front comun într-o nouă „REZISTENŢĂ PRIN CULTURĂ” chiar în regimul „artă pentru artă” care se poartă acum?  

Referinţă Bibliografică:
Din lac în puţ / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1227, Anul IV, 11 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!